18,601 matches
-
prin care acesta acționează, având acces la substanța și adevărul universal datorită vederii lor esențiale: „Poate a contat că Îmi doream să văd ca bufnițele, În beznă, dincolo de forme și contururi.” Pe tot parcursul narațiunii se conturează cuplul călăuzăneofit sau maestru - discipol, În care călăuza nu acționează mereu pe cale directă, ci și prin intermediul jurnalului său, un fel de „jumijuma, calea de mijloc, regula de aur În viață”: „În timp, Emil nu m-a ferit de grozăviile lumii, ci m-a lăsat
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
Domnului 1853 George Ucenescu al musichi(e)i eclesiaste în al 2-lea an ascultător”. Urmează Manuscrisul românesc - grecesc nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări de artă ale cântărețului greco român(u
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
muzicii și cred că tot atunci în inima părinților mei a încolțit hotărârea de a ma îndemna să pășesc pe acest drum.<footnote Tomescu, Vasile, Paul Constantinescu, Editura Muzicală UC din RSR, București, 1967, p. 37. footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
footnote> Memorabilul concert al maestrului este dealtfel consemnat și în volumul O cronică ploieșteana. 1825-1974. Muzică în viață orașului Ploiești. Cartea a III-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Caravia a cântat:F. Veracini, Sonata în Mi, G. Martini- F. Kreisler, Andantino și Preghiera; E. Lalo, Simfonia spaniolă; F. Kreisler, Rondino, variații pe o temă de Beethoven; H. Wieniavski, Poloneză în La. La cererea entuziasta și insistența a publicului Maestrul a mai cântat: F. Schubert, Moment muzical și F. Kreisler, Caprice vienois. În sala plină nu s-au remarcat oficialitățile în afara nelipsitului procuror Constantin Iennescu și nici prea multi din așa-zisa „lume bună”; dar erau în schimb membrii corurilor
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
vioară și orchestră de Stan Golestan 1. 2. Sonatina pentru vioară și pian scrisă de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
pentru vioară și pian: În marele sau repertoriu, G. Enescu are grijă, în fiecare an să adauge noi lucrări, câri atunci când sunt românești, le înfățișează cu deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
orice întreprindere, oricât de felurita ar fi, deslegând calm și sigur ițele muzicale cele mai încurcate? Acest dar se răsfrânge câteodată și asupra colaboratorilor cu câri lucrează. La cel din urmă concert, Constantin Silveștri, în ciuda sărăciei repetițiilor, a întovărășit pe maestru cu rară pătrundere și înțelegere muzicală. Dar daca în prima parte a programului rotunjimea audiției nu a avut nimic de suferit, cu cât ar fi câștigat coheziunea în Sonata de Beethoven, cu un ceas de repetiții în plus!<footnote Mihail
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
plus!<footnote Mihail Jora, articolul: George Enescu - Orchestră „Pro Arte”, în ziarul „Timpul”, nr .561 din 23 noiembrie 1938, p. 2. footnote>. O altă sursă întărește afirmațiile lui Mihail Jora: Dându-i caracterul care deltfel nu-i lipsea în concepția autorului, maestrul Enescu a dat acestei sonatine adevărată viața. Partea pianului a fost susținută de tânărul compozitor C. Silveștri, care a susținut întreg programul (Bach, Mozart, P. Constantinescu, Beethoven) cu muzicalitatea-i cunoscută, dovedind totuși o mai mare afinitate cu spiritul compoziției
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
expertul muzician I. Filionescu, primul concert de vioară, într-o serie care se anunță a fi evenimentul de căpetenie pentru noi, al stagiunii de iarnă. Spunem această, conformându-ne părerii noastre de totdeauna, fiindcă pe langă splendoarea ce o menține maestrul în interpretările sale unice, el aduce aproape la fiecare concert, pe lângă atâtea capodopere universale - și lucrări românești de savoare și seducție sigure. Astfel, scurtă, condensata în substanță ei națională și bine lucrata în forme tradiționale Sonatina de Paul Constantinescu a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
admirație față de creația lui Paul Constantinescu. Avem drept mărturie două scrisori adresate de apropiați ai lui George Enescu, în care se vorbește despre Oratoriul de Paști în cea de-a doua versiune, dar și de cel de Crăciun, pe care, maestrul se pare că le-a cercetat cu mare atenție. Prima epistola aparține lui Marcel Mihalovici. Paris, 9.XII.49 Dragă Domnule Constantinescu, Te rog să mă ierți dacă azi abia răspund la scrisoarea dtale atât de prieteneasca. Am avut un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Casa Fondului Național al Aviației. A fost un apropiat al lui Enescu, însoțindu-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-tale și-ți transmite toate gândurile sale bune. [.......] Dna Enescu va trimite toate gândurile sale cele mai bune și nu uită afecțiunea să pentru opera D-tale fiindcă, spune
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
spune ea, erà și este sinceră! Acum, să profit de ocazie, să-mi descarc și eu conștiința față de mata: acum vreo 2 luni mi s-a cerut muzică românească peste ocean și cum am la mine lada cu manuscrise a Maestrului, știam că păstrează Oratoriul D-tale între manuscrisele sale. Mi-am permis să dau o copie după el odată cu alte bucăți ale Maestrului, fiindcă mi se cerea ceva caracteristic românesc. Nu știu dacă am aprobarea D-tale, dar am facut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
mi s-a cerut muzică românească peste ocean și cum am la mine lada cu manuscrise a Maestrului, știam că păstrează Oratoriul D-tale între manuscrisele sale. Mi-am permis să dau o copie după el odată cu alte bucăți ale Maestrului, fiindcă mi se cerea ceva caracteristic românesc. Nu știu dacă am aprobarea D-tale, dar am facut-o din dragoste pentru D-ta și pentru opera această plină de farmec și de mistica românească! Sunt convins că va avea un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
derizorie a instrumentiștilor și cântăreților bucureșteni ocupă un loc preponderent în aproape toate scrisorile, când Ionel Perlea descrie climatul artistic excepțional întâlnit în teatrele din Italia. Admirația sa pentru orchestră a fost totală (doar formațiile din Viena și Berlin - scria maestrul - se puteau apropia de orchestra Scalei), în schimb nivelul corului rămânea singular, la o ștachetă mondială. Operele lui Verdi, Puccini, Rossini, le cântă toți instrumentiștii aproape fără partituri, fiindcă „le visează”. „Rigoletto” ți-l cântă și în somn! Dăruirea instrumentiștilor
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
dispoziție interpreții cei mai buni, în frunte cu formidabila Ebe Stignani, rolurile mici susținute de cele mai superbe voci. Repetiții cîte am vrut, o orchestră compusă din 18 primi, 16, 13, 10 și nouă contrabași, corul dumnezeesc studiat, iar toți maeștrii substituți ai întregei Scale au fost la dispoziția spectacolului; nici lui Toscanini nu i s-ar fi putut pune mai mult la dispoziție. După primele 3 repetiții de lectură cu orchestra, știam deja totul pe dinafară fără să mai am
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel de al nostru! În sfîrșit să nu mai vorbim de aceste lucruri! Apoi sus pe scenă: Maeștri substituți, adică corepetitorii! Fiecare cântăreț se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
vorbim de aceste lucruri! Apoi sus pe scenă: Maeștri substituți, adică corepetitorii! Fiecare cântăreț se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori, el nu dirijează, supraveghează numai! De cor nu-ți mai vorbesc, este cel mai formidabil cor ce l-am auzit. Orchestre
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Fiecare cântăreț se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori, el nu dirijează, supraveghează numai! De cor nu-ți mai vorbesc, este cel mai formidabil cor ce l-am auzit. Orchestre de talia Scalei mai sunt și la Viena și Berlin, dar cor
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
lucruri nu interesează Scala: căci numai „valoarea contează acolo”. A fost tâmpit, pentru că situația mea din România se cunoaște perfect de bine în Italia, așa cum este ea într’adevăr. De altfel nimeni nu l’a luat în serios, chiar nici maeștrii substituți, cu cari stătea toată ziua de vorbă, bârfindu-mă pe ruptele. La rândul meu, când îl întâlneam pe culoarele administrației, îi răspundeam foarte distant la salutul lui acru. Dar într’o seară a asistat la un „Samson” și cum
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Verdi oferă publicului vigurosul și sumbrul său Don Carlos. Doar un an desparte această premieră de o altă capodoperă a creației lirice franceze, Romeo și Julieta de Gounod (Paris, 1867). După doi ani, în 1868, la München Wagner triumfă cu Maeștrii cântăreți din Nürenberg, după care urmează, tot în capitala bavareză, Aurul Rinului (1869) și Walkyria (1870). Fața teatrului liric se schimbă din ce în ce mai mult și mai profund. Verdi înțelege dar scriind Aida (Cairo, 1871), demonstrează că nu renunță la statutul său
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]