55,424 matches
-
Institutul Național al Magistraturii, ci direct de Consiliul Superior al Magistraturii, nu poate reprezenta un motiv de neconstituționalitate, ci reprezintă voința de reglementare a legiuitorului. Institutul are rolul de pregătire a viitorilor judecători și procurori, iar concursul de admitere în magistratură a persoanelor cu vechime în profesii juridice este atribuția Consiliului Superior al Magistraturii. ... 88. Cu privire la critica autorilor sesizării asupra art. 150 din legea criticată, în sensul că funcția de asistent al judecătorului nu are niciun fel de statut
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Institutului Național al Magistraturii prin legea adoptată, întrucât nicio dispoziție constituțională nu face referire la Institutul Național al Magistraturii sau Consiliul științific al acestuia - organ colegial din cadrul Institutului Național al Magistraturii cu o puternică componentă de reprezentare din afara magistraturii, apreciază că sunt lipsite de relevanță constituțională. ... 109. În fine, în ceea ce privește critica potrivit căreia funcția de asistent al judecătorului nu are niciun fel de statut legal, arată că norma în discuție constituie o reglementare de principiu care
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
membrilor completurilor, ipotezele în care este necesară înlocuirea acestora rezultând din situații obiective, generate de incidente procedurale precum incompatibilitatea și abținerea ori de intervenirea unor împrejurări cum ar fi promovarea, pensionarea, pierderea calității de magistrat prin demisie sau excludere din magistratură etc. ... 160. Totodată, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la sintagma „cu excepția situațiilor în care judecătorul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Din acest text constituțional rezultă, fără dubiu, o legătură a Ministerului Public cu puterea executivă. Curtea a observat că Ministerul Public face parte, potrivit Constituției, din „autoritatea judecătorească“. Totuși, el reprezintă o magistratură specială, care nu îndeplinește atribuții de natură jurisdicțională (Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, sau Decizia nr. 259 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
anume deciziile nr. 866 din 28 noiembrie 2006 și nr. 785 din 12 mai 2009, precum și dispozițiile constituționale ale art. 132-134 și ale Legii nr. 303/2004 privind incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile funcțiilor de procuror și de judecător, admiterea în magistratură și formarea profesională a judecătorilor și procurorilor, numirea judecătorilor și procurorilor, accesul procurorilor la funcția de judecător și al judecătorilor la funcția de procuror, drepturile și îndatoririlor judecătorilor și procurorilor, răspunderea juridică a acestora. Așadar, diferența dintre profesiile de judecător
DECIZIA nr. 426 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263032]
-
separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor, fără riscul declarării ca neconstituțională a unei astfel de modificări, o reprezintă o revizuire constituțională. În Franța sau Belgia, modele constituționale tradiționale și pentru România, președinții instanțelor supreme s-au pronunțat pentru unitatea magistraturii în cadrul aceluiași consiliu. Activitatea celor două secții ale CSM influențează (direct/indirect) întregul corp al magistraților, având în vedere legătura indisolubilă dintre judecători și procurori. Actualele reglementări ce vizează separația carierelor magistraților nu ar trebui să stea la baza unei
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ce privește cariera și drepturile acestuia; aceeași soluție legislativă este aplicabilă și în cazul în care secția dispune suspendarea din funcție a magistratului în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură și data eliberării din funcție]; referitor la statutul membrilor CSM care au calitatea de reprezentanți ai societății civile, legea criticată stabilește că această calitate este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
și procurorilor (art. 44-55). ... 100. Din analiza sistematică a dispozițiilor criticate, precum și ale art. 36-39 din legea criticată, Curtea reține că Plenul CSM are atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor (prevăzute de art. 36), referitoare la admiterea în magistratură, la formarea și examenele judecătorilor și procurorilor (prevăzute de art. 37), la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor (prevăzute de art. 38), precum și atribuții în materie legislativă, și anume adoptarea de regulamente și hotărâri cu caracter normativ (prevăzute
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
ale art. 234 alin. (2) din legea criticată vin în contradicție cu regimul strict al incompatibilităților judecătorilor și procurorilor, prevăzut de art. 125 alin. (3) și art. 132 alin. (2) din Constituție și consacrat în jurisprudența Curții Constituționale. ... 4. Întrucât magistratura constituie o activitate judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, iar esența activității lor constă în aplicarea și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
profesia de magistrat, cât și la instituirea modalităților de promovare. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat constant guvernelor statelor membre să adopte sau să consolideze toate măsurile necesare pentru promovarea rolului judecătorilor, în mod individual, dar și al magistraturii, în ansamblu, în vederea promovării independenței acestora, aplicând, în special, următoarele principii: „(...) orice decizie referitoare la cariera profesională a judecătorilor trebuie să se bazeze pe criterii obiective, selecția și promovarea judecătorilor trebuie să se facă după meritele și în funcție
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
nevoi și nicio evaluare a situației personalului din sistemul judiciar. Școlarizarea de 3 ani are riscul de a face indezirabilă această formă de accedere la profesie, raportat la modalitatea de accedere la celelalte profesii juridice și la posibilitatea intrării în magistratură prin alte modalități, respectiv cu 5 ani vechime în altă profesie juridică. Mărirea perioadei de școlarizare va conduce la cronicizarea deficitului de personal și la un dezechilibru pe termen mediu pentru instanțele și parchetele de grad superior prin corelare cu
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
un regres, prin aceste norme urmărindu-se crearea unei dependențe a celor care ocupă funcții manageriale în instanțe/parchete față de Secția pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și de președintele instanței/conducătorul parchetului. Se configurează astfel un sistem clientelar înăuntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăși independența sistemului judiciar, dar și independența judecătorilor/procurorilor, în condițiile în care președinții/vicepreședinții de instanțe/ conducătorii de parchete au atribuții importante care vizează activitatea și cariera judecătorilor/procurorilor (fac parte din comisiile de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
obiectivă și rezonabilă, sau dacă nu există o proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop. ... 146. Dispozițiile art. 63 alin. (1) din legea criticată sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru numirea în magistratură, pe bază de concurs, se face o diferență nejustificată între ofițerii și agenții de poliție judiciară, în măsura în care ambii au calitate de organ de urmărire penală și au atribuții identice. Este discutabilă diferența de tratament între un jandarm
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
evaluate, inclusiv aspecte ale comunicării nonverbale, esențiale pentru evaluare. ... 185. Cu privire la critica ce vizează art. 22 din lege, se arată că această critică este tot rezultatul unei neînțelegeri a modului în care se desfășoară concursul de admitere în magistratură. Verificarea bunei reputații și examinarea medicală sunt etape ale concursului de admitere în magistratură. Dreptul de acces la justiție al candidaților este garantat, aceștia având posibilitatea de a ataca hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de validare a concursului de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ce vizează art. 22 din lege, se arată că această critică este tot rezultatul unei neînțelegeri a modului în care se desfășoară concursul de admitere în magistratură. Verificarea bunei reputații și examinarea medicală sunt etape ale concursului de admitere în magistratură. Dreptul de acces la justiție al candidaților este garantat, aceștia având posibilitatea de a ataca hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de validare a concursului de admitere în magistratură, sub toate aspectele pe care le consideră relevante, potrivit dreptului comun
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
reputații și examinarea medicală sunt etape ale concursului de admitere în magistratură. Dreptul de acces la justiție al candidaților este garantat, aceștia având posibilitatea de a ataca hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de validare a concursului de admitere în magistratură, sub toate aspectele pe care le consideră relevante, potrivit dreptului comun (hotărârea Plenului constituind un act administrativ emis de o autoritate publică). În niciun caz nu se poate considera că este afectat dreptul de acces la justiție, în cazul în
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
grad imediat inferior, constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului/procurorului. Aplicarea unei sancțiuni disciplinare, cum este retrogradarea ori mutarea disciplinară, în condițiile legii, nu poate constitui o cauză de afectare a inamovibilității; pe acest argument, nici excluderea din magistratură ori suspendarea din funcție nu ar fi posibile, întrucât și acestea ar afecta inamovibilitatea (fiind chiar cele mai grave forme de afectare a acestei inamovibilități, magistratul fiind eliberat din funcție). În sensul că aplicarea unei sancțiuni disciplinare, indiferent de natura
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură), care fost redactat în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 187 din 17 martie 2021, prin care s-a constatat că textul în redactarea anterioară era neconstituțional. ... 217. Autorii criticii susțin pe de o parte că nu ar trebui să
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
minoritate este majoritară poate constitui un avantaj, care nu numai că nu împiedică buna administrare a justiției, dar, mai mult, implică cheltuieli mai mici pentru stat. De menționat că acesta este un criteriu de departajare la concursurile și examenele din magistratură doar în situația specială în care mai mulți candidați au medii egale, prin urmare câmpul de aplicare este extrem de limitat, existând reglementate și alte criterii de departajare. Cunoașterea limbii minorității naționale nu constituie criteriu de admitere în magistratură sau
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
din magistratură doar în situația specială în care mai mulți candidați au medii egale, prin urmare câmpul de aplicare este extrem de limitat, existând reglementate și alte criterii de departajare. Cunoașterea limbii minorității naționale nu constituie criteriu de admitere în magistratură sau de promovare a altor examene ori concursuri. Prin urmare, sub nicio formă nu poate constitui o discriminare instituirea unui astfel de criteriu de departajare, în condițiile în care însăși Constituția recunoaște și garantează anumite drepturi ale minorităților naționale. ... 220
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
drepturi ale minorităților naționale. ... 220. Cu privire la criticile aduse art. 63 alin. (1) din lege, se arată că problema învederată este o chestiune de oportunitate în stabilirea funcțiilor care intră în calculul vechimii în specialitate, necesară pentru admiterea în magistratură. În ce privește situația particulară invocată, a agenților de poliție judiciară, nu se poate considera că textul aduce atingere prevederilor constituționale privind egalitatea în fața legii, întrucât ofițerii și agenții de poliție judiciară sunt într-o situație juridică diferită. Distincția
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (1) din lege în raport cu art. 16 alin. (1) din Constituție 259. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că dispozițiile art. 63 alin. (1) din legea criticată sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru numirea în magistratură, pe bază de concurs, se face o diferență nejustificată între ofițerii și agenții de poliție judiciară, în măsura în care ambele categorii au calitate de organ de urmărire penală și atribuții identice. Este discutabilă diferența de tratament între un jandarm
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
apără celelalte garanții ale acestui principiu, dreptul la indemnizația de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor fiind instituit în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură. Noțiunea de „independență a judecătorilor“ include nu doar o remunerație adecvată, comparabilă cu prestigiul profesiei și cu scopul responsabilității lor, dar și acordarea altor indemnizații bănești suplimentare salariului, cum ar fi cea cu ocazia încetării carierei profesionale ca urmare a
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, respectării principiului judecării cauzelor întrun termen rezonabil, cu atât mai mult cu cât noua lege reglementează concomitent și creșterea substanțială a perioadei de formare pentru intrarea în magistratură. Impactul acestor prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția, care subliniază că noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]
-
avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, a eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată. În plus, potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și
DECIZIA nr. 459 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265303]