797 matches
-
Pavel Al. Macedonski, Dragomir Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare pentru cititorii revistei era rubrica „Antologie”, unde sunt reproduse poezii de Barbu Nemțeanu, Ion Minulescu, Camil Baltazar, Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V.
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
de Iulia și de Iuri și am înțeles că ai încercat măcar să obții acele frânturi de informație ce însoțeau de obicei dispariția unor oameni ca noi: o cameră de hotel în care se agită polițiștii, o mașină carbonizată pe un maidan. „Ar fi trebuit să-i previn, în fine, să le explic că...“ M-ai privit ca și cum mi-ai fi cerut ajutorul. „Ar fi trebuit, mi-am spus, să le explici că era prea târziu pentru a mai avea iluzii.“ În
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Da, am crezut că te-ar putea interesa. Și cum aveam trei zile la dispoziție...Trebuie să fie pe aici. Sub antrepozitele astea. Frumos loc pentru a te naște. Facem câțiva pași? Capătul unei periferii, antrepozite din tablă ondulată, un maidan cu buruieni uscate, alături de care am parcat mașina. Am făcut câțiva pași prin ploaia care ne biciuia cu stropi ca niște ace de sticlă, iar tu, privind câmpurile cenușii dindărătul barăcilor, ai început să vorbești despre acea lungă zi însorită
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
măr, moartea simbolic-tragică în noaptea de Crăciun a lui Iacob Onisia în Valea Jiului, atâtea alte scene memorabile din sufocantele tăbăcării, din pestilențialele periferii bucureștene - tranșant deosebite de imagini similare din scrierile lui Cezar Petrescu (Aurul negru) sau George Mihail Zamfirescu (Maidanul cu dragoste) și chiar de reportajele nude ale unui F. Brunea-Fox. Din această viziune gigantescă și animistă, dar și în intenția detașării de zbaterile întunecate ale omenirii în preajma războiului (Inscripție), a întoarcerii la natura esențelor, B. creează capodopera sa, carte
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
să-ți dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN BĂRĂGAN Sub casa cu grădină mărginită de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale iar seara răsuna de vociferări : acolo copiii jumuleau o minge. în locul țipetelor, într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN BĂRĂGAN Sub casa cu grădină mărginită de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale iar seara răsuna de vociferări : acolo copiii jumuleau o minge. în locul țipetelor, într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub grădină, a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ceea ce se petrecea sub grădină, a rămas câtva timp un mister. Fum albăstrui, miros de smoală, șuierat de scândură dată la rindea, înjurături, un uruit de betonieră iar, noaptea, aureola becurilor, iată tot ce se oferea curiozității vecinilor de deasupra maidanului. în raza vederii lor nu se legăna decât un scripete iar sus, sub cer, ca niște grațioase aeroplane de hârtie, pluteau zboruri planate de porumbei. Când primăvara s-a sfârșit, în buza râpii, roșii, s-au ivit niște ziduri de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
povestea, mama i-a zis: - Eu nu pot să iau singură nici o hotărâre. Când vine soțul meu de la fabrică vedem ce se poate face. Deocamdată, hai să mâncăm ceva, că este ora prânzului! Dorule băiete, cheamă-l pe Petrișor de pe maidan unde bate mingea și treceți la masă! Mama a așezat masa, ca de obicei, punând lângă fiecare farfurie tacâmurile corespunzătoare, pentru că eu și fratele meu nu mâncam decât cu tacâmurile pe care le alesesem de când aveam vârsta de șase ani
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
în vederea soluționării acestei probleme. În opinia autorului articolului citat "orașul e strâns din ce în ce mai mult, ca o cingătoare de fier, pe toate părțile: de armată, cu neisprăvitele ei șanțuri și garduri de gunoaie, și de Direcția Căilor Ferate, cu vastele ei maidane, depozite de tot felul (...) în chiar inima orașului"2125. Cu toate acestea, deși "am scris așa de mult în chestiunea cartierului nou, românesc, (...) nimeni din cei de la centru nu ne aude"2126. În schimb, "țiganilor nomazi turci li s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir spânzurat de picioare deasupra unui blid cu lapte, ca să-i scoată demonul din trup. Se pripășise în satul acesta și cea mai mare bucurie a lui era să răscolească prin dărâmături, maidane sau în groapa de gunoi de la marginea satului după diverse sfori, șireturi și panglici, ținându-și pleoapele ridicate cu două degete, ca să vadă mai bine. Le colecta cu mare râvnă și le sorta cu pricepere, după anumite criterii, în trei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
la una din adrese. Se hotărî să intre. Se căzni să deschidă o poartă grea, din scânduri negre, a cărei mișcare era frânată de buruieni. De când n-o mai fi deschis-o cineva?" se întrebă el, trezindu-se în fața unui maidan de un verde bolnav, invadat de brusturi enormi, mai înalți ca el. Pâlniile frunzelor, de mărimea umbrelei, aveau ceva agresiv și carnivor. Șovăi. Se lăsă totuși înghițit de ele, urmând o potecă lată de o palmă. Nu deslușea nimic în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pieptului, învârtit în centrifugă și ținut zile în șir spânzurat de picioare deasupra unui blid cu lapte, ca să-i scoată demonul din trup. Se pripășise în satul acesta și cea mai mare bucurie a lui era să răscolească prin dărâmături, maidane sau în groapa de gunoi de la marginea satului după diverse sfori, șireturi și panglici, ținându-și pleoapele ridicate cu două degete, ca să vadă mai bine. Le colecta cu mare râvnă și le sorta cu pricepere, după anumite criterii, în trei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
răsărită acolo în poartă, încît femeia cu care - strecurîndu-ne prin întunericul de lângă garduri - căutam singurătatea câmpiei făcu un gest de apărare cu amândouă mâinile și scoase un strigăt ușor de surpriză. ...Luna transfigurează totul. Gardurile strâmbe, șandramalele dărăpănate, bălăriile din maidan, atât de urâte în lumina soarelui analist și veridic, adinioarea în bătaia lunii erau frumoase, dădeau satului "balnear" o poezie nemeritată; iar mai departe, în câmp, freamătul abia perceptibil al nopții părea însăși căderea luminii de lună pe copaci și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un irlandez numit MacMahon (la care mama mea, spre veșnicul ei merit, nu s-a simțit niciodată ispitită să se refere ca la un „drăguț“), era un tip care lucra pe cont propriu și care obișnuia să înșire pe un maidan vreo două octave de sticle de whisky goale, după care, când se aduna lumea, dansa, muzical, pe marginea lor. (Așadar, o să mă credeți pe cuvânt că în arborele nostru genealogic figurează câțiva trăsniți.) Părinții noștri, Les și Bessie Glass, aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
dintre sporturile în aer liber, era tămâie. Pe când urmam amândoi școala primară și locuiam pe 110th Street, după-amiezele jucam de obicei câte un joc pe afară (baseball de stradă, hochei pe patine cu rotile) sau, mai des, fotbal pe un maidan acoperit cu iarbă, lângă statuia lui Kossuth, pe Riverside Drive. La fotbal sau la hochei, Seymour avea un obicei, total neplăcut pentru ceilalți membri ai echipei, ca după o preluare - adeseori strălucită -să se oprească locului pentru a-i oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
prin viclenie să instaleze Dictatura personală, să impună cultul personal. E drept, aceștia aparțineau clasei muncitoare. Dar tot adevărat mai era de fapt, bărbatul de meserie cismar - mai bine zis cârpaci de proastă calitate, analfabet,bâlbâit, pe deasupra cartofor instruit pe maidanele unui sătuc pierdut pe harta țării - În timp ce femeia, nevasta lui - o murdară analfabetă, damă de consumație, redusă mintal, vânzătoare de semințe pe unde se nimerea...!! Înfumurați, Îmbătați cu apă clocită, văzându-se puternici, stăpâni ai unei țări ce o considerau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cap imitând viezurele dând impresia unui individ suficient de viclean, În timp ce fiecare mișcare a corpului ori a brațelor erau bine studiate pentru a creea În jurul lui o atmosferă de grandomanie specifică tuturor dictatorilor ce au studiat filozofia În gropi și maidane, furând găinele din cotețul vecinului, Împreună cu fratele său Dictatorul...! Acest „Pinochio”, avea puteri nelimitate, având permanent grijă cu ajutorul canaliilor pe care Îi indoctrina la școala Securității Statului, să terorizeze populația arestând, deportând ori ucigând orice tendință de Împotrivire, a Înfricoșării
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mare, Suntem victime-ale unei tehnici de manipulare. Pașii noștri-nceți și siguri ne îndreaptă spre uitare, Viciați de incultură, de-analfabetismu-n floare. Cum să mai clădim destinul, viitorul țării ntregi Cu aceste mutre acre, adormite prin bodegi, Ce răsar de prin maidane cu toți șchiopii și scrântiții, Toarnă bârfe în pahare și o fac pe erudiții?! Noi ne-am învățat să tragem la răspundere pe alții, Să dăm vina pe cei care vin din alte generații, Să ne acuzăm destinul că ne-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
locuitorii satelor din împrejurimi, alăturându-se astfel refugiaților din Guadix și Gibraltar; erau găzduiți de bine, de rău de către rude, în dependințele moscheilor sau în clădirile care căpătaseră altă destinație; în vara precedentă, stăteau chiar și prin grădini sau pe maidane, în corturi improvizate. Străzile erau înțesate de cerșetori de origini diferite, grupați uneori pe familii întregi, tată, mamă, copii și bătrâni, cu toții scheletici și având un aer rătăcit, însă adesea adunați și în bande de tineri cu înfățișări neliniștitoare; iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
reîncepu să meargă, cu un pas atât de ferm încât abia mă țineam după el. O jumătate de oră mai târziu, când se hotărî în sfârșit să facă popas, lăsasem hăt-departe îndărătul nostru ultimele ulițe locuite, aflându-ne în mijlocul unui maidan uriaș. — Aici era Forumul roman, inima cetății antice, înconjurat de cartiere pline de viață; azi i se spune Câmpul Vacilor! Iar în fața noastră, vezi muntele Palatin, și colo, spre răsărit, muntele Esquilin, în spatele Colosseumului? Stau goale de veacuri! Roma nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
capcane. Ia-ți un ghid. Să ai la tine vaccinul antiviperin și antidotul contra săgeților otrăvite. Ia lucrurile în serios. Trebuie să prinzi ceva din șiretenia junglei. Acum mă îndreptam, în cușca mea fierbinte, spre țara pieței de carne de pe maidanul din West Village. Aici magaziile din cărămidă roșie adăpostesc carcasele animalelor tranșate și roiurile de șobolani, fauna din Manhattan fojgăind printre cei vii și cei morți. Aici găsești adevăratele vizuini ale curiștilor, la Spike, la Water Closet, la Mother Load
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Am început să plâng. Îi vedeam de-acum ridicați. Mă îngrozea gândul că rămânem, eu și fratele meu, ai nimănui. Frica pătrunsese în mine, deși n-o simțeam. Dimineața, în drum spre școală, treceam prin fața casei omului aceluia. Am privit maidanul din fața porții lui. Căutam urmele mașinii. Zăpadă bătătorită de pași, de parcă se jucase acolo hora. Peste drum era casa amărâtă a lui Sulache. Un țigan bătrân, cu vreo opt-nouă copii. El bătea toba la nunți sau la înmormântări. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fost auzită de prietenul meu, profesorul și pictorul Dorel Zaica, În 1978, de la copilul Cristian Mustață care avea atunci 4 (patru) ani.] A. Plăceri minore, catastrofe, glume Își mai amintea de curtea unei case la țară, o curte uriașî, un maidan aproape. Vara, bălăriile o podideau și o transformau Întro pădure de nepătruns (totul redus la scară, firește, dar și el era mic pe atunci), traversată de câteva drumuri bătătorite, poteci de lățimea a două tălpi desculțe puse una lângă cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
recunoaștem. Își mai amintea și că, undeva În lungul gardului dinspre drum, Într-un loc umbros și mai greu accesibil oamenilor mari, creștea o plantă mai puțin obișnuită, una pe care n-o mai văzuse nici prin alte curți și maidane, și nici pe câmp, o plantă despre care i-ar fi greu acum să spună dacă era cultivată sau sălbatică. Avea tulpina acoperită de spini mici și aproape invizibili, niște spini care nu Înțepau, ci, cel mult, lăsau dâre albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]