522 matches
-
crezi că în urma adevărului rămân culoare pustii. Dacă l-ai deschis deja ai aflat de ce, incapabil să accepte beznele de orice fel de ieri și de azi, cel care ne ajută și acum, în cel mai pur spirit junimist și maiorescian să îl redescoperim pe Creangă ca pe cel mai testicular autor din literatura română, a preferat să-și asume vertical acea stare de îmblânzitor al vitregiei cuvintelor, de plimbare prin flăcări cu o sabie deasupra capului într-o vreme în
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
rurală (populară), literatură națională, literatură universală, viață studențească, viață păstorească, studentă elvețiană, păstor sicilian, triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu), concepția maioresciană (=concepția lui Titu Maiorescu) etc.; aceste adjective exprimă, în alte contexte, sensul de specificitate: Aceasta este o idee eminesciană. (= o idee specifică gândirii lui Eminescu) Adjectivele categoriale nu cunosc categoria gramaticală a intensității. Clase morfologice de adjectivetc "Clase morfologice de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
réformes; en vain veut-il innover; le fond et la base lui manquent.“ Am fost nevoit să renunț la traducerea în românește a textului, pentru că sub condei îmi răsăreau fără voie sintagmele lui Titu Maiorescu, din În contra direcției de astăzi... Critica maioresciană a pașoptismului este fiica autocriticii pașoptiste. Bazele intuitive ale teoriei „formelor fără fond“ sunt un produs al epocii de tranziție, în răstimpul căreia schimbarea modului de viață devansa constant schimbarea modului de gândire. Meditând asupra căilor adoptate în alte țări
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
început a ne coafa părul și a ne încrevăta gâtul, și credem că am schimbat și ideile cele vechi!“ (Pentru opinie, în Foaia pentru minte..., 1841, nr. 49). Nu altfel cugeta Kogălniceanu, anticipând și el, în câteva rânduri, tonul critic maiorescian: „am împrumutat de la străini numai superficialități, haina din afară, litera, iar nu spiritul, sau spre a vorbi după stilul vechi, slova, iar nu duhul“ (Tainele inimei). În vreme ce discursul pașoptist înmulțea variațiunile pe această temă, cultivând stăruitor figura retorică a „veșmintelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
modernistă". Ideile afirmate nu sunt nici ele noi, dar reprezintă o luare de poziție față de presiunile exercitate asupra literaturii de diversele tendințe ("politice, sociale, pedagogice, moraliste sau oricum s'ar numi și oricât de nobile ar fi"). Se susțin ideile maioresciene: arta trebuie să exprime frumosul, arta este morală prin ea însăși. Raul Teodorescu este prudent și atunci când prezintă revista Albatros, precizând că nu toate creațiile publicate aici "satisfac înaltele cerințe ale artei, căci adevărata creație artistică nu apare decât întâmplător
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și un Contra Prostiei". Raul Teodorescu se implică și el în discutarea Cazului Călinescu. E poate singurul care își amintește că revista trebuia să nu se implice în "fluctuațiile vieții politice". Activitatea lui G. Călinescu este înscrisă în continuarea direcției maioresciene, atingându-se și aici problema orientărilor de dreapta din perspectiva cărora fusese receptată cartea: "nu este aici însă un cuvânt să admitem demagogia naționalistă ca instrument de falsificare a dreptei judecăți literare". Rubrica Relief a aceluiași număr face trecerea în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
că pătrunderea capitalismului au dus la modernizăarea statului. Lovinescu este preocupat Însă de modernizarea culturii. Critica formelor fără fond cultivată de Titu Maiorescu este considerată de Lovinescu unul din neajunsurile criticului „Junimii”, chiar dacă s-a format și el În spirit maiorescian, dar socotește că asimilarea formelor pot să creeze fondul. Criticul propune eliminarea decalajelor culturale și modernizarea literaturii pe principiul sincronismului. Aceasta Înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor menite să confere noutate și modernitate fenomenului literar. Termenul de „sincronism” provine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
taxonomie este o realitate izvorâtă din efortul doctoranzilor de a veni În fața comisiilor de examinare cu „ceva nou”, pentru a rupe gura târgului. Modernismul lui Eugen Lovinescu nu a fost un curent literar, ci o mișcare culturală plecată de la concepția maioresciană exprimată În „critica formelor fără fond”, pentru a demonstra că „sincronismul” a funcționat plecând de la „teoria imitației” a lui Gabriel Tarde, iar asimilarea formelor fără fond este necesară, deoarece aceste forme goale de conținut inițial, Îl capătă ceva mai târziu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-au aplecat cu mai multă dragoste și răbdare asupra manuscriselor celor începători, transmițând tinereții entuziasmul său pentru viață și creație. Ședințele «Academiei Bârlădene» — erau adesea pline de tumult, dar Tutoveanu domina exuberanța noastră cu măsura și distincția ținutei lui maioresciene. Învățase la școala parnasiană cultul formei perfecte și ne atrăgea atenția mereu că «arta trebuie să fie îmbrăcată în aur, purpură sau mătase»". (G. G. Ursu. Amintiri despre G. Tutoveanu și alți scriitori. În: Școala bârlădeană, 1972, p. 22). Referințe
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
era pe când, de exemplu, Maiorescu scria Direcția nouă și Hasdeu îl persifla cu succes în gazetele umoristice. De ce ar fi importantă o astfel de întoarcere în timp? Pentru că, astăzi, nu mai știm cum e să gândești altfel decât în termeni maiorescieni. Suntem „moștenitorii unei structuri a gustului estetic modern, care a fost fixată, în secolul al XIX-lea, de către Junimea“. Evident, nimeni nu ne cere să ne dezbărăm de gustul nostru estetic, ci doar să încercăm să-l raționăm. Iulian Costache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul și-a schimbat întru câtva semnificațiunea"352. Dovedind stăpânirea tehnicii maioresciene a supralicitării detaliului, jurnalistul își exersează rolul profesoral în deplină complicitate cu publicul cititor. O serie de istorisiri, de evocări livrești sau istorice, constituie resortul care declanșează discursul publicistic eminescian, oferind totodată arhitectura argumentativă a limbajului gazetarului: "Ca pasărea Phoenix
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Cronologie raționată a istoriei universale, aducând un suflu nou În abordarea domeniului. Semnificativ pentru Xenopol e orizontul vast În care și-a Înscris de la Început strădaniile cărturărești, istoricul fiind acompaniat mereu de filozof și mai ales de jurist, după exemplul maiorescian, Însă având sub ochi și Îndemnul lui Joseph Ortolan: „tout jurisconsulte doît être historien et tout historien doît être jurisconsulte“. Dacă istoria Îi Înlesnea o Înțelegere evolutivă, diacronică, a lumii, dreptul Îi asigura o „lectură“ mai bună a situației prezente
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
în jurul lui un adevărat cult..." . Cea de-a doua generație post-maioresciană cuprinde pe E. Lovinescu însuși, I. Petrovici, Paul Zarifopol, D. Caracostea. Reacțiunea poporanistă vine, desigur, din partea lui G. Ibrăileanu. "Odată cu generația a doua postmaioresciană începe critica... criticei și atitudinii maioresciene.(...Ă Literatura apologetică scade sau dispare; începe examenul critic al omului și al operei, examen pe care îl trec toate marile personalități în fața generațiilor succesive." În sfârșit, în cea de-a treia generație postmaioresciană se cuprind: G. Călinescu, Șerban Cioculescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
se îndreaptă vizibil către această generație, care și-a exercitat mandatul în perioada interbelică, menținându-se pe linia estetică inaugurată de Maiorescu. Lovinescu observă cu îndreptățire că ea "s-a născut estetică, cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit, într-o măsură oarecare, o conștiință maioresciană, simțul solidarității spirituale și nevoia apărării poziției lui care e și a lor" . Cea de-a treia generație post-maioresciană intră efectiv în arena critică după anul . Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa "critică de direcție
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada "-" - observă Ov. S. Crohmălniceanu (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea maioresciană. Demersul critic al celei de-a treia generații postmaioresciene se sincronizează în cea mai mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai momentului interbelic "fac apropieri firești, foarte curente, între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC În descendență maioresciană și, desigur, lovinesciană, Vladimir Streinu este și rămâne un critic estetic. Nu estetist. De altfel, este semnificativ de observat că autorul Ritmului imanent a respins cu hotărâre eticheta de critic estetist, pledând consecvent pentru judecata estetică a artei. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
constate, indiferent unde părea aceasta și sub ce steag se situa." Obiectivitatea, altfel spus, conștiința morală reprezintă însușirea primordială a unui critic de gust. Fără aceasta, exercițiul analitic devine un nonsens, cantonând iremediabil în inutilitate mai mult decât păgubitoare. "Transparența" maioresciană, în sensul de capacitate funciară a criticului de a primi și accepta toate modalitățile exprimării estetice și de a le recepta adecvat, poate fi detectată pretutindeni în opera finită a lui Vladimir Streinu. Atenția sa - mereu trează - este reținută nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
acestea mai albăstrii în perspectivă, ca Valéry, Esenin și Rilke. Numai relieful muntos, cu concurența lui de creste, a peisajului care îl cuprinde, îi declară adevărata altitudine." Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
între ele de multe ori, dar totdeauna autentice" . Polemistul are - cum se vede - un tir precis și eficace. Am fixat succint mai sus câteva dominante ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Doinaș, Ioan Alexandru, Marin Preda, Ion Lăncrănjan, Dumitru Radu Popescu. Am spune că este exemplară această generoasă cuprindere exegetică ce nu exclude aproape nici un nume de referință din câmpul percepției critice. Vladimir Streinu este fundamental un spirit "transparent", în sens maiorescian, receptiv la varii modalități creatoare, la varii cristalizări literare, expresiv-stilistice și ideatice. Criticul tinde spre o cuprindere din ce în ce mai largă a literaturii, printr-o asumare gradată a valorilor consolidate, prin aderență simpatetică, în ample cercuri concentrice, dinspre național spre universal. Un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei." Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în " - era foarte limpede: "liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism luminat susținut din amândouă părțile de convingeri teoretice și nu de interese
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și care l-au înconjurat adesea cu dragoste și recunoștință, chit că ulterior unii dintre ei au căutat să se elibereze de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de tutela (poate împovărătoareă a magistrului. Ca și alți critici români de notorietate, și Vladimir Streinu stăruie asupra ideii maioresciene cu privire la "trebuința unei critice generale" pe măsură ce literatura înaintează spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
spre vârsta adultă și se cristalizează axiologic. Streinu ne previne că ideea maioresciană n-a fost înțeleasă nuanțat, fiind tălmăcită uneori ca posibilitate de renunțare treptată la critică atunci când valorile s-au sedimentat și au pătruns în conștiința publică. Aserțiunea maioresciană "nu interzice în nici un chip exercițiul critic dincolo de emanciparea culturii" . Dealtfel, criticul junimist a avut prilejul să mediteze și să revină asupra unora din ideile sale estetice expuse în O cercetare critică asupra poeziei române de la ". Vladimir Streinu observă cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]