28,647 matches
-
îmbrăcat în scut de amăgiri Privesc râzând pădurea de pumnale; Se lăfăie în clipele egale Ceasornicul cu limbile subțiri, Și solii toamnei serilor mă cer Când luna-ntinde pacea ei regală; în amăgire crește cer din cer, în adevăr, doar maluri și zăbală Privind mirat în oricare tărâm își poartă ziua Lumina grea, cu trupul ei fluid, Se deschid porți de semne vorbitoare Și porți de semne mute se deschid; Cu fiecare undă râul duce Puhoi de așteptări spre-al mării
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
minute", iar cititorii lui Jules Verne schimbă cerul vechi pe unul nou, eroul din Sărmanul Dionis ajunge și el pe Lună cu iubita lui, prin magie pură, într-o singură clipită, iar cititorii lui Eminescu se trezesc o dată cu ei pe malul unui lac albastru care oglindește în el "o cunună de dumbrave". Peisajul lunar are sălbăticia unei obișnuite zile de primăvară-vară, "cu scorburi de tămâie și cu prund de ambră", cu șiruri de cireși înfloriți, cu flori care cântă în aer
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
imperialismului rus acum îmbrăcat în haina sovietică atee. Vasile Gafencu era la gospodăria din Sîngerei în zilele ultimatumului. L-a luat pe fiul său Valeriu Gafencu și au trecut înot granița, râul Prut, deși trupele sovietice intrase în Basarabia. Pe malul rămas la România al Prutului, Vasile și Valeriu se odihnesc, apoi tatăl îi spune fiului să rămână în România să aibă grijă de mama și de surori că el trece înot înapoi să lupte pentru românii rămași în teritoriul ocupat
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
Nimic nu e eternitate,Doar efemere iluzii.5.” Non multa, sed multum”Atunci, când ții o cuvântare,... XXVIII. DE-AI FI..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. De-ai fi Tei stingher la mal Eu Floarea de nufăr plutitoare, Stăpâni pe lacul de cristal, Ne-ar fi iubirea muritoare? De-ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
lui doar un cuvânt: cu-vântul“ (Odată, de mult...). Viorela Codreanu Tiron este fundamental o structură neoromantică în sensul celebrelor eroine din marile poeme dramatice ale lumii, ce nu pregetă să-și declame singurătatea „frumoasă și rece“, ne-fericirea tip mal aimée și smerită resemnare finală ce amintește și de nu mai puțin celebra poezie a lui Montale Personae separatae: „Atât de mult am iu-bit/ și-atât de mult am privit/ amintirea iubirii, în-cât ochii au început să doară - /să doară
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
nu poate fi decât cel ce-a uitat de fulgere - spre-a vădi în temple lumina - sau cel ce nu și-a sculptat în Poem - toată vina DEMISIE obosit - bolnav și lânced - răstignit pe valuri vreau arsura unei stele - dincolo de maluri am vâslit spre nemurire - ciung și făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
naibei în orândă păsări se târăsc cu viermii îngroșând noroiul ceru-i scufundat sub luturi delirându-și sloiul licărește putregaiul peste bărbi de sfinți plouă-n două cu pucioasă florile-au dat dinți doar moroii - neamuri ploii stau posaci pe mal cântecele și scaieții se scurg la canal... clănțănit de stele rele zbate prin tufiș circul lumii se închide (s-a și pus afiș...) SCOATEREA DIN URNĂ unde am fost cândva - nu ne întoarcem nici știm cărarea - gustul nu ni-i
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
sudul Republicii - Găgăuzia, care pe parcursul acestor 25 de ani au avut rolul calului troian. Astăzi Republica Moldova este aidoma unei nave serios naufragiate cu cârma defectată, care de peste 25 de ani plutește cum bate vântul fără a ajunge la vre-un mal. Este o construcție statală creată artificial, care nu are o identitate națională distinctă, așa cum o au cei din Țările Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, întreaga populație fiind, în linii mari, împărțită în două părți aproximativ egale: o
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
pietre si nisip./ Sălciile pline de umbră/ Pentru turmele de oi,/ Snop de nuiele pentru garduri,/ Pentru pământ și livezi,/ Pentru a croșeta hambare,/ Răchita plină de fire,/ Sălciilor cu umbre,/ Vara tocmai le-a venit,/ Pe buza Drinei Albe.” (Malurile fluviului Drina Albă). Are loc o reală identificare magnetică se poate spune, cu locurile și întâmplările inconfundabile, într-un timp de reacție alert, deși întins pe o îndelungă istorie... „La un stejar bătrân,/ La Lespezele Sării/ An după an/ Se
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
deosebit de elaborat, plin de imaginație și simțire, pe-oglinzi, pe-oriunde, pe-aici. Și, desigur, cum te-ai putea abține să „nu știu cuvântul dacă va găsi cărare/ să vină cu sinceritate până la tine/ visul confundat să-l scoată la mal/ în speranța aprinsă pentru o iubire”, închegată spre rotund, întreg și perfect. Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Dibran Demaku / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul VI, 24 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
barin me fuqitë e tua hyjnore Și shenjt i dheut rron deri në përjetësi Ulem në rrënjët e jetës me rimën e tokës Pa i shkelur me këmbë gjethet dhe lulet RIMELE PĂMÂNTULUI Ieri m-am transformat în mierla Pe malul lacului am așteptat în genunchi valurile Pământului unde se trăiește și cu o lingură de soare Suindu-se pe trepte ca să ajung pomul ceresc În interiorul meu și al tau se despart durerile În sângele roșiatic al unui amurg pe piatră
BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380681_a_382010]
-
fixă, numite haiku, ultima fiind alcătuită din 4 versuri: „...percep / Culorile înțepenite / Gândurile răzvrătite”; „...văd / Razele fierbinți de soare / Valurile reci de mare”; „...regret / timpul pierdut / făr’ de-nceput!”; „...iubesc / făr’ să cerșesc / Raiul ceresc”; „...scriu / cioplind la sicriu / pe maluri de Jiu”; „...șlefuiesc / Cuvinte / pentru lucruri sfinte”; „...mă-nchin / momentului în care a încremenit veșnicia / într-un amestec de verde și albastru / eu rămân un sihastru”. Dincolo de tonul persiflant, ironic, vehement, a se observa dimensiunea spirituală, căutarea, ca o promisiune
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
să știi că te-urmăresc mereu, Ai să înoți în apele cu pești Și-o să-nțelegi că-n ochii lor sunt eu. Privirea mea în valuri s-o iubești. Oceanul meu ia forma gândurilor tale Și visele se spulberă la mal Când ochii noștri ard în depărtare, Dar se iubesc nebuni în fiecare val. Trenul Port în mine un tren care mă străbate uneori. Singurul călător ești tu. Stai la fereastră și din când în când îmi faci cu mâna cum
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
alături, domnul Florin Al. Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, doamna Ligya Diaconescu și alții, așa cum ne-au dovedit că o fac, organizând ampla sărbătorire și anul acesta, la Râmnicu Vâlcea, ca o continuitate a celei desfășurate anul trecut pe malul Mării Negre, în stațiunea Jupiter. Chiar dacă până la aceasta dată, anul 2013, limba română nu a avut o zi dedicată ei, de-a lungul timpului, mari gânditori, scriitori și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
poate și el. Locuia la marginea satului lângă o baltă mare din care nu te-ai fi uimit deloc dacă ieșea un balaur să te înghită. Spre norocul său Lirică nu știa nimic despre balauri și stătea zile întregi pe malul bălții uitându-se în gol. În spatele privirilor fiind tot un gol se vede treaba că Nirvana îi era foarte la îndemână, lucru care-l mulțumea pe deplin. Poate din cauza aceasta Lirică dezvoltase un limbaj straniu rezultat din comunicările frecvente cu
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
este numită „teichos erminon (v. 764), râul Phasis (Buzăul de azi conform N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 161) este numit Phasis erimnos (v. 82) și Phasis eyrimenas (v. 1052). La Dionysius Periegetul râul Phasis izvorăște din muntele Armenios. Pe malul lui găsim o populație de ryndaci, o formă coruptă a numelui de rymdaci. În versetul 1063 arimaspii sunt vecini cu sauromații și geții. Și la Appian (Mithr. c. 15) colchii, supuși regelui Aietes purtau epitetul arimani. Hesiod (fragm. XXXII) considera
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
seamă, Bucureștii (pluralul îl impune Arghezi, cu insistență), tîrg pestriț, unde varietatea încîntă și face cu neputință plictisul marilor metropole. Departe de a fi aseptic și disciplinat, zvăpăiatul copil al unei turme de oi și-al unei mănăstiri, zvîrlit pe malul unei ape, "rîul cel mai murdar de pe continent" (și cît s-a mai murdărit de-atunci...), e un caleidoscop al cărui desen se face din străzi și din cartiere, din oameni și care, cai, cîini: Un cartier aduce aminte de
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
român în general? Vitalia Pavlicenco: Pot spune cu satisfacție că, pentru mișcarea unionista, anul 2013 a fost unul pe potriva anului 2012, cînd - pentru prima oara în două secole - s-au ridicat mii de oameni la manifestări pentru Unire pe ambele maluri ale Prutului, comemorînd 200 de ani de ocupație ruso-sovietica. În anul 2013, au continuat acțiunile unioniste care, după doi ani de prezență curajoasă în public, acestea au impus o abordare mai serioasă a perspectivei de refacere a unității naționale, prin
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
spectaculoasă, denumită ” În Cerc Unim Guvernul”, făcînd un lanț de oameni care s-au apucat de mîini și au încercuit Guvernul de la Chișinău printr-un lanț uman unionist. Am vrut să demonstrăm, prin această, ca suntem solidari românii de pe ambele maluri ale Prutului în jurul Guvernului, ca expresie a voinței basarabenilor, ce ar trebui să le dorească binele acestora și să acționeze pentru reîntregirea națiunii române, pentru a devein mai repede parte a NATO și UE. Au venit circa 2000 de oameni
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
aglomerare de peste 9000 de insule dintre care vreo 8000 au nume proprii în mijlocul unei mări perfect calme și puțin adînci. Insule înalte de pînă la 400 de metri, împădurite, nelocuite, sau simple stînci ieșind din apă. Vapoarele se înghesuie la mal, se sare din punte în punte, ca la Lepanto. Un astfel de vas, echipat cu motor dar avînd și pînze tradiționale, ne-a dus printre aceste magnifice și inexplicabile coline ieșite din mare. Ha Long - Baia Dragonilor - are pe insulele
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
nu a învins în golful Ha Long. Din păcate, americanii nu au venit pe mare, ci prin aer și au bombardat, inutil de altfel, acest paradis marin. Pe noi, numele ultimei peșteri ne-a și amuzat prin sugestiile lui. Acum malurile golfului sînt pline de hoteluri elegante și vile, restaurante și terase unde fructele de mare sînt printre cele mai gustoase din lume. Lor li se adaugă sutele de magazine și tarabe cu suveniruri. Abundă bijuteriile din perle, încercate obligatoriu de
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
decenii, într-un sfârșit de Cuptor, făceam un fel de ucenicie gazetărească cutreierând satele țării, în vederea unei eventuale oploșiri pe lângă un ziar al vremii. În miezul unei duminici, autobuzul de la Galați m-a adus la Oancea, un sat alb de pe malul înalt al Prutului. Dincolo, în valea râului despărțitor, se desenau casele din Cahul. Undeva în preajmă, la intrarea în sat, un cimitir cu multe cruci păstra rămășițele primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de dezrobire a
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
o poartă. Mi-au ostoit setea și au început să mă descoasă de una, de alta, de unde vin, ce caut în satul lor, ce-mi sunt părinții și alte asemenea. Văzându-mi privirea ațintită spre podul care trecea Prutul, legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
se întoarcă... Mi-a mai arătat acel bătrânel, ascunsă sub staturi de fân în grajd, o veche placă de bronz care fusese așazată pe un monument ridicat cam tot pe acolo, în dreptul casei sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
pateticelor "poduri de flori." Așternând aceste șiruri evocatoare ale unei duminici arse de acum peste 30 de ani, am în minte recente declarații ale oficialităților de la Chișinău, referitoare îndeosebi la struțo-cămila "istoriei integrate". Și imaginea unor înalte personalități de pe un mal și altul al Prutului ciocnind, în iarna trecută, în inima Bucureștilor, stacane de vin, în fum de grătare, cu zumzet și alai de muzici naționale. Se trecuse, până acolo, desigur, tot un pod... În urmă cu peste trei decenii, într-
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]