690 matches
-
infinitatea lumii și finitatea omului este un motiv serios de disperare; atunci însă când o privești într-o perspectivă de vis, așa cum e în stările melancolice, aceasta încetează de a mai fi torturantă, lumea apărând într-o frumusețe stranie și maladivă. Sensul adânc al singurătății vizează o suspendare dureroasă a omului în viață și o frământare în izolare cu gândul morții. A trăi singur înseamnă a nu mai cere nimic și a nu mai aștepta nimic de la viață. Singura surpriză a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
conținuturi și productivitate, dintr-o deficiență de energie lăuntrică, dintr-o sterilitate a vieții spirituale. Marile tensiuni ale acesteia ating haosul și nebunia exaltării absolute. Nu există viață spirituală fecundă care nu cunoaște stările haotice și efervescența din paroxismul stărilor maladive, când inspirația apare ca o condiție esențială a creației și contradicțiile ca manifestări ale temperaturii interioare. Cine nu iubește stările haotice nu e creator, iar cine disprețuiește stările maladive n-are drept să vorbească de spirit. Numai ceea ce răsare din
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fecundă care nu cunoaște stările haotice și efervescența din paroxismul stărilor maladive, când inspirația apare ca o condiție esențială a creației și contradicțiile ca manifestări ale temperaturii interioare. Cine nu iubește stările haotice nu e creator, iar cine disprețuiește stările maladive n-are drept să vorbească de spirit. Numai ceea ce răsare din inspirație are valoare, ceea ce izvorăște din fondul irațional al ființei noastre, din zona intimă și centrală a subiectivității. Tot ceea ce e produsul exclusiv al muncii, al silinței și al
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acela nu va înțelege niciodată ce înseamnă zbaterea materială, nebunia cărnii și nebunia morții. Cine are sentimentul grațios al vieții nu poate realiza și nu poate înțelege acest chin al supremei neliniști, care nu poate apărea decât într-un teren maladiv. Tot ceea ce e profund în lumea aceasta nu poate răsări decât din boală. Ceea ce nu răsare din boală n-are decât o valoare estetică, formală. A fi bolnav înseamnă a trăi, vrând-nevrând, pe culmi. Dar culmile nu indică neapărat înălțimi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
infinitele tale adâncimi și să le simți chemările, răsunând de o vrajă demonică, este a atinge forma neobișnuită de expansiune centripetă în care centrul ființei se deplasează, într-un joc indefinit, în neantul subiectiv. Neliniștea prăbușirii exterioare n-are farmecul maladiv al neliniștii, al prăbușirii interne. Căci la aceasta se adaugă satisfacția de a muri în tine, de a-ți găsi moartea în nimicul tău propriu. Receptivitatea pentru durere își are originea nu numai într-o structură temperamentală specifică, ci și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
s-au specializat mai adânc în bunurile trecătoare și au creat un drept pentru a iubi legal pământul, au pus atâta frenezie, încît decadența lor a fost, de fapt, prăbușire și dispariție. Sfârșitul Imperiului roman, agonia precipitată oferă atât farmec maladiv și dezagregarea lui este o consolare atâtor inimi bolnave, că de câte ori tentațiile disoluției încearcă sufletul, crepusculul imperial îi este leagăn de sicriu. Cine n-a cunoscut acea dispoziție de care vorbea Verlaine, comparîndu-se imperiul de la sfârșitul decadenței, văzând cum trec
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să evadeze din universul lor populat cu iluzii. Și scrie: Dar oricît de diverse ar fi prin originea lor sau prin toate celelalte caracteristici, toate mulțimile se aseamănă printr-o serie de trăsături: prodigioasa lor intoleranță, un orgoliu grotesc, susceptibilitatea maladivă, sentimentul smintit al iresponsabilității lor născut din iluzia propriei lor atotputernicii, precum și totala pierdere a simțului măsurii, care se datorează înverșunării emoțiilor lor reciproc exaltate. Între dispreț și adorare, între oroare și entuziasm, între strigăte de trăiască și la moarte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fi subliniată de Hrusciov: "Era în stare să se uite la cineva și să-i spune: "De ce privești într-o parte astăzi?" sau: "De ce-ți întorci ochii și eviți să mă privești?""530. Departe de a traduce o suspiciune maladivă, aceste întrebări sînt de fapt ordine. Ele țintesc anue să supună ochiul față de puterea ochiului pentru a-și face arătată puterea. Victor Hugo știa despre ce este vorba cînd scria: "A obliga mulțimea să te privească înseamnă a-ți arăta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
clasei în care erau integrați; - 1981, Rentoul & Fraser, schimbări în preferințele profesorilor pentru individualizare în clasă; - 1982, Rentoul & Fraser, nivelul intelectual și afectiv al clasei de elevi; - 1983, Lawrenz & Welch, sexul profesorului; - 1983, Greene, nivelurile motivaționale normale, dar și cele maladive; - 1983, Harty & Hassan, ideologia de control a atitudinilor profesorului; - 1983, Good & Brophy, climatul sociorelațional în clasa de elevi; - 1983, Collier, grupuri și subgrupuri în clasa de elevi; - 1983, Roy, metodele de studiu ale claselor de elevi; - 1984, Richardson, aspecte sociorelaționale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de feminitate este cel romantic (preromantic) În care se prelungesc, la noi cel puțin, elemente de mitologie clasică. El va căpăta desăvîrșire În poezia lui Eminescu la care erotica reprezintă un mod de a cuprinde marile mituri ale existenței. Sensibilitate maladivă, vocație a morții, diafanitate și, mai ales, o poziție privilegiată În lume. În ierarhia afectivă, iubirea trece pe primul loc. De la Eliza la Veronica aflăm toate nuanțele unei feminități care exprimă În grad maxim răul veacului. În locul Seducătorului apare Logodnicul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stare de sănătate și cearcănele de la ochi îi dispăruse. Era îmbrăcată foarte elegant și simplu, tot în tailleur marron (culoarea ei predilectă), de o lână engleză spongioasă și moale ca o țesătură de alge. În ea nu striga vreo stare maladivă, ci vitalitatea sudică, întreținută în depărtare de ideea că a câștigat un drept la Ioanide. - Precum vezi, îi răspunse arhitectul, lucrez. Meseria meanu permite lenea. - Taci din gură! Îl contrazise Sultana cu familiaritate, însă nu trivial, cu tonul pasionat al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a muri în încleștare, acesta e supremul bine pe care-l oferă viața. Restul e deșertăciune. M-am exercitat atât de mult în acest sentiment, încît ideea morții plutește asupra mea și-mi dă o liniște extraordinară. (Glosă ioanidiană: "Simptome maladive grave. Nu m-am ocupat de băiatul ăsta!") Din această concepție fundamentală derivă un nou drept, pe care, de voi avea condiții prielnice, îl voi formula în calitate de jurist: dreptul corporației celei mai tari, celei mai tinere. Întemeiat pe vaga doctrină
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
persoana iubită. Dominată de dependență afectivă, întrucât "cel mai mărunt semn de dezacord între propriile nevoi și răspunsul celuilalt naște temerea de a pierde afecțiunea indispensabilă" (Brillon, 2010, p. 43), dragostea este deseori o sursă de suferință morală. "Posesivitatea, gelozia maladivă, insecuritatea care face ca solitudinea să devină intolerabilă sunt suferințe induse de un sentiment de dragoste neajuns la maturitate", precizează M. Brillon (2010, p. 43). Dragostea de durată este un sentiment pe cât de nobil, pe atât de sensibil. El va
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lui Ahab, el fiind văzut din unghiul care demonstrează răzbunarea. Un alt scriitor foarte important este Edgar Allan Poe, al cărui operă se inspiră din romanul gotic, din fantasticul romantic german și amestecă terifiantul, oniricul, halucinantul investigației psihologice cu stările maladive, nevrotice, morbide, căci coexistă atracția pentru terifiant (horror) și tendința spre fantastic, care dau naștere la episoade halucinante și enigmatice. Printre cele mai reprezentative opere ale lui Edgar Allan Poe putem enumera Prăbușirea Casei Usher, William Willson, Balerca de Amontillado
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mintale perfecte. În cazul în care coarda este doar întinsă, întinsă la limită, gata să plesnească dar incapabilă să intre în vibrație, atunci e vorba de o nevroză care nu poate trece pragul expresiei, de o catalepsie psihică neproductivă, care, maladivă fiind, blochează resorturile scrisului. Simetric, în cazul în care coarda e flască, înseamnă că potențialul de vibrație al unei ființe s-a risipit printr-o proastă gospodărire a lui. Acesta e pericolul celor care fac din cultură o finalitate și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o dispoziție aparte a corpului care se află atunci În schimbare - ceea ce noi denumim enthousiasmos 3. Corpul omenesc manifestă uneori de la sine o asemenea dispoziție; Însă cel mai adesea pământul este cel care produce oamenilor multe stări deosebite, unele extatice, maladive sau mortale, altele sănătoase, de folos și salvatoare. Acest lucru devine evident celor ce trec printr-o astfel de experiență. Dar, dintre toate, exalația șpneumaț sau suflul divinației este cel mai divin și cel mai sfânt, fie că se răspândește
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
persoane prin condiționarea prin factori genetici (biologici), 35 lucru cert demonstrat pentru toate psihozele endogene clasice, dar și pentru o serie de alte entități clince psihiatrice (o serie de tulburări din spectrul nevrozelor cum ar fi atacurile de panică, alcoolismul maladiv, personalitatea dizarmonică sociopată ș.a.). Pe acest suport biologic acționează influiențele modulatoare psiho-sociale (Perris, 1987; Rutter, 1985; Arndt & al, 1992; Flanagan, 1992; Kukla, 1992; Leichsenring & Meyer, 1992; Robbins, 1992; Schweitzer & Lee, 1992, etc.), tot mai mult studiate și comentate în ultimii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
caracterul secret al scrierii anihilează o parte din presiunea colectivității. Tensiunile, traumele, obsesiile tribului implantează În individ teama de moarte. Abstragerea, izolarea, Într-un cuvânt, recluziunea asigurată de secret anulează ceva din forța inhibitorie a pulsiunilor tribale. Pentru anumite spirite maladive, cuvintele lui M. Mauss pot fi ușor explicate, schimbând doar sensul de acțiune al amenințării morții. Pentru Mauss, „În cazul multor indivizi, moartea e cauzată brutal, elemental... doar pentru că ei știu sau cred (ceea ce e totuna) că vor muri”9
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
doilea rând preocupat să motiveze o atitudine. Fie că e vorba de solilocviile (nu lipsite de perversitate) ale lui Pavese, de Îndureratele lamentouri purtate Într-un peisaj dezolant, amintind de lumina palid-cadaverică a tablourilor lui de Chirico, fie de fantasmele maladive, Înecate În lichiditatea putredă a unui Albion Înfricoșător, ale Virginiei Woolf sau de cavalerismul tragic, de hotărârea irevocabilă, În numele unui Înalt (și funest) principiu moral, la Drieu la Rochelle, accentul cade pe negarea sistematică, obsesională, coborând până În universul tulbure al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În scris intențiile, o va face și În faptă. Jurnalul intim se metamorfozează, astfel, treptat, Într-un adevărat carnet de operațiuni. El transformă - ca să folosim terminologia lui Jankélévitch - nu-știu-ce-ul și mai-nimic-ul Într-o nostalgie cu ochii deschiși a ireversibilului. Nostalgia maladivă, fascinația cenușiului, dificultatea de a trăi, conștiința melancolică a imposibilității atingerii absolutului intră, În proporții variabile, În alchimia derutantă a sinuciderii. Nici albedo, nici nigredo, sinuciderea e, pentru toți scriitorii care au experimentat-o, o ieșire. O despărțitură, un drum
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
La fel, Drieu consideră că „Între ideile gânditorului și ale omului de acțiune se Întinde o prăpastie”. El poate gândi ca un fascist - și o face cu infinită delectare - dar nu va acționa niciodată În consecință. Îndepărtarea de lume, Înstrăinarea maladivă, mizantropismul pornesc dintr-un dispreț programatic al oficialității, al osificatei structuri statale. Tot ceea ce decurge de aici - refuzul legii, al ordinii stabilite, al convențiilor - va fi o cădere treptată În afara societății și a socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exces. Ea pătrunde În pagină mai ales prin aproximațiile ei - transformând textul Într-o vastă anticameră Îndoliată. Chiar dacă, literal, sinuciderea e pomenită doar de câteva ori, ea plutește ca o uriașă aripă neagră deasupra Întregului text. Sub forma timidității excesive, maladive, la Început („Mă simțeam bolnavă. Nu puteam vorbi dacă Îmi adresa cineva cuvântul. Vocea Îmi era Înțepenită În gât, năclăială și câlți.”), a lucidității cucerite mai apoi, dar cucerite doar spre a mai crea un handicap. Limitată prin datele biologice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și oricând. Numit de Eugen Ionescu un "profet al revoltei literare universale", Urmuz își merită titulatura, dar cu o precizare: revolta sa, așa cum reiese ea din texte, nu din mărturiile diverșilor apropiați, nu e una organic distructivă, în ciuda înclinației spre maladiv de care a fost acuzat, ci una esențialmente constructivă. Căci atît Pîlnia și Stamate, Ismaïl și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Plecarea în străinătate, Algazi și Grummer, postuma Fuchsiadă, cît și "fabula" Cronicari se supun unei "legi" care a devenit principiu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
firesc penalizări din partea familiei. Iată format un cerc vicios, din care elevul nu poate ieși decât dacă este Înlăturată carența familială care l-a generat. În caz contrar, pot apărea traume de natură psihică sau morală, copilul eșuând În stări maladive de natură nervoasă, În conduite reprobabile, În eșec școlar etc. Tulburările de comportament constituie una dintre cele mai complexe forme de dificultate școlară. Pot apare fie ca un simptom al unei boli psihice (schizofrenie, oligofrenie, stări demențiale), sau neuropsihice (epilepsie
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
exploatându-le copios nemulțumirile.. Datorită acestor tendințe, care încă din anii 20 ai secolului XX erau prefigurate în mare măsură de manifestările acestui grup de state revizioniste și, în perioada anilor 30 din același secol, erau stimulate și de conciliatorismul maladiv al foștilor învingători din primul război mondial (Franța, Anglia și S.U.A.), sistemul de securitate colectivă, stabilit și de Liga Națiunilor, unde România era considerată „stâlpul sud-est-european”, a fost fisurat într-un mod implacabil. Presa britanică, în perioada premergătoare declanșării celui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]