587 matches
-
se simțea stânjenită, cu lemnul ei crud, încă viu. Poate că n-ar fi trebuit să mai mergem în locul nostru de pe vremuri, spuse într-un târziu Maca. De acolo a început totul. De la nebunia noastră cu fotografia aia și de la maldărul de mașini încremenite. Când mașinile se învechesc, oamenii înnebunesc în locul lor. Ai avut dreptate, locul ăla e un fel de Vale a Plângerii. Maca își luă tolba de pe băncuță și și-o puse pe umăr. — Se zice că în ziua
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
treabă închiriase două căruțe, care veneau însă până la gura de jos a văii, de unde sacii erau puși pe spinarea cailor, nefiind drum de car. Doru porni cu caii și căruțele în jos și veni tocmai a doua zi, cu un maldăr de ziare pe zilele din urmă pe care le pierduse, și din mai multe publicații. Ioanide trase cu coada ochiului la jurnale, între care unele lui cu desăvârșire necunoscute, fără a face o cât de mică observație. Doru nu șezuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea crește oricît." Seara, la paharul de vin roșu, mă ceartă că nu țin jurnal. Cred că nu am făcut-o din două motive: din lene și apoi din teama de ridicol, din jena pe care aș resimți-o în fața maldărului de banalități adunate cu vremea. La amiază, când m-am dus să-l iau la masă, mi-a spus că în București trebuie să ne vedem mai mult, pentru că în orice prietenie bună lucrurile se desfac unele din altele și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau din ură, între mine și el s-ar întinde o punte pe care viața mea, în nebănuitul ei, ar fi putut să treacă. Dar ce punte poate arunca spre mine un cadavru înălțat ― de o vanitate infinită ― pe un maldăr de foi? Un asemenea jurnal nu ar interesa decât psihologia literaturii și ar fi un pseudo-jurnal. 30 mai Astăzi, la un stop, un cerșetor tânăr, cu figura rătăcită, săruta parbrizele, portierele, oglinzile retrovizoare ale mașinilor care opreau, apoi se închina
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mutase demult pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Business, Radio TV Novi Sad, Vocea Basarabiei, Chișinău. Umbre: Aurel Leon Urc scările la „Monitorul de Iașiʺ (Ziarul de Iaș i, am vrut să spun) unde urmele lui Aurel Leon sunt încă pro aspete. Din foaie de ziar, desprinse din maldărele în că p roaspete de către foștii noștri colegi, rămași credinc ioși celui „deprins cu călătoriileʺ, zâmbește, parcă mustrător, maes trul. „Cafeaua de dimineațăʺ oare astăzi mai abureș te? Când va fi strânsă de cineva în foaie de carte, cum obișnuia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la grămadă mai pe nimic. Ce mai rămânea, devenise o ocupație zilnică pentru cei care nu puteau face altfel rost de o pâine pentru familie. Ocupație extrem de riscantă, care s-a soldat cu moartea pentru destui dintre hoți, îngropați sub maldărele de moloz și schelărie ale structurilor șubrede, rămase după prăduiala marilor hoți. Ba s-a întâmplat ca uneori aceștia să ajungă la pușcărie pentru furt de fier vechi. Sute de amărâți din localitățile menționate și multe altele, de pe cuprinsul patriei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sute de cuvinte. Nu știa să citească. Nu știa să scrie. Nu rezolva nici cele mai simple operații de aritmetică elementară, pentru că nu avea nevoie de ele și nici nu avea de gând să învețe vreodată așa ceva. În schimb, spăla maldăre de rufe pe un zolitor de tablă ondulată, într-o balie mare de lemn, pe care le clătea într-un uriaș ciubăr, le punea la uscat, le apreta și le călca cu o precizie și o plăcere rar întâlnită, făcea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
adevărată „epopee a vieții românești“. ÎNCHEIERE Construit monumental, întro dimensiune tragică, Ion rămâne o „figură simbolică mai mare ca natura“, după cum afirma Eugen Lovinescu. - Varianta 7 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: mormane - grămezi, maldăre; uzate - ponosite, vechi, degradate 2. Semnul ortografic al cratimei are rolul de a semnala ritmul rapid al rostirii (rostirea legată a două cuvinte) și dispariția unei silabe (câteun/câte un). 3. [umăr la umăr, a pune umărul, a da / a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dezastru și adunate în mijlocul scenei figurează, prin chiar puținătatea lor, măreția sumbră a sfârșitului vieții, a sfârșitului lumii. Teatru al timpului „de după catastrofă”, teatru construit din „ce a mai rămas”, adică dintr-un „morman de trupuri neînsuflețite și dintr-un maldăr de rămășițe și de obiecte”, teatrul lui Kantor este, inevitabil, și un teatru al strigoilor, care „încep să trăiască din nou”, „încep o a doua viață”, dar care au uitat totul din cea de dinainte, nemaifiind în prezent decât jalnicii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acest sens îl constituie notele de regie redactate cu prilejul montării piesei lui Witkiewicz, La conac, reluată ulterior sub titlul Dulapul și construită în întregime în jurul unui obiect (dulapul) cu funcție decisivă în relația cu actorii înghesuiți înăuntrul său, printre maldăre de saci. De fapt, este vorba despre o întreagă rețea de relații pe care Kantor le stabilește între cutia-dulap și materia brută, între obiectul inanimat, corpul inert și hainele acestuia - resturi ale corpului îmbrăcat -, în intenția de a sugera bascularea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
unei cantități uriașe de date, în care nu e deloc ușor să separi esențialul de neesențial. Căci selecția cere o subtilitate și o acuitate a spiritului, ce le lipsea cu desăvârșire zbirilor din eșaloanele inferioare ale serviciilor de informații. Dinaintea maldărului de documente, aceștia se zăpăceau cu totul - mai ales că nu prea erau obișnuiți cu cititul! - și, fără pic de discernământ, acționau pe baza unor informații al căror unic merit era acela de a fi fost furnizate! Cum credeți că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
s-ar spune e un om corect. Vera: (puțin agasată) Da, știu. Corect. Dracu' mai știe azi ce-i aia corect. Mina: El e corect. În orice caz, își vede de treabă. Vera: Pe dracu'! Să te agăți de un maldăr, de zeci de maldăre, de dosare, radiere și ascuțitori, asta înseamnă că-ți vezi de treabă?! Mina: Dar ce altceva ai vrea să facă? Vera: Nimic. Hm. Nu întîrzie la începerea programului, nu pleacă mai devreme, stă cocîrjat peste hîrțoage
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un om corect. Vera: (puțin agasată) Da, știu. Corect. Dracu' mai știe azi ce-i aia corect. Mina: El e corect. În orice caz, își vede de treabă. Vera: Pe dracu'! Să te agăți de un maldăr, de zeci de maldăre, de dosare, radiere și ascuțitori, asta înseamnă că-ți vezi de treabă?! Mina: Dar ce altceva ai vrea să facă? Vera: Nimic. Hm. Nu întîrzie la începerea programului, nu pleacă mai devreme, stă cocîrjat peste hîrțoage... Nu face concesii, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
privesc; delegatul privește spre familie și Mihai face și el un pas spre delegatul care, însă, îi abandonează punînd rezoluția pe masă; se îndreaptă spre ieșire, apoi se oprește) V-am adus și corespondența... Cutia poștală era bucșită... (lasă un maldăr de plicuri și cîteva ziare; se instalează un moment în care fiecare îl privește pe fiecare) Mihai: Ei, sper că acum ați înțeles ce aveți de făcut. Trebuie să plecați. Așa scrie în rezoluție... Vreți s-o mai citim odată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
totuși) dar picioarele erau permanent în apă”, povestește Cătălin Ropală. După tăiere, stuful era făcut snopi care apoi erau cărați în spate până la brațul Chilia de unde erau transportați la fabrică. Pentru a-și face norma, trebuiau să facă 10 maldăre de stuf și să facă circa 20Km cu transportul lor. După o astfel de muncă istovitoare se dormea pe bac, în condiții inumane. “Și așa se scurgeau zilele unele după altele, astfel încât nu mai căutam să marcăm trecerea timpului; nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
această cauză i-au degerat picioarele, unghiile i s-au înnegrit și au căzut, în urma lor rămânând răni sângerânde. Apoi i-au crescut altele, care însă au căzut din nou iarna următoare. Norma pentru fiecare deținut era de 10 maldăre de stuf, iar cei care nu reușeau s-o îndeplinească erau bătuți cu vâna de bou sau cu frânghia udă. Daniel Cristea Enache amintește evocarea lui Ion D. Sîrbu, din colonia Periprava, din timpul sezonului de tăiere a stufului: „Acolo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu apă, la farandola spumoasă, elegantă, la cadrilul înțepat și cu fasoane, ci urmărim o cumplită întâmplare din mahala, unde oamenii se zbat în măruntaiele politicii, în fustele și în furourile clevetirilor și bârfelor de gang, în noroiul și în maldărul de resturi de ziare aruncate în scenă ziare care seamănă unul cu altul până la exasperare. Totul devine în această lume de margine, cu pretenții de "onorabilitate", cu lustru de centiron și mundir cu epoleți, în această lume zbuciumată la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adevărată „epopee a vieții românești“. ÎNCHEIERE Construit monumental, întro dimensiune tragică, Ion rămâne o „figură simbolică mai mare ca natura“, după cum afirma Eugen Lovinescu. - Varianta 7 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: mormane - grămezi, maldăre; uzate - ponosite, vechi, degradate 2. Semnul ortografic al cratimei are rolul de a semnala ritmul rapid al rostirii (rostirea legată a două cuvinte) și dispariția unei silabe (câteun/câte un). 3. [umăr la umăr, a pune umărul, a da / a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Berck (dar despre asta voi vorbi cândva pe larg) și aceea cu Geo Bogza și, trebuie să adaug, admirabila lui soție, la Brașov. Eram cufundat pe atunci într-una dintre cele mai cumplite și dezolante epoci de marasm. Aveam un maldăr de manuscrise și nu știam ce vor deveni. Începusem mai de mult Întâmplările. Am citit câteva pagini lui Geo Bogza și el m-a încurajat îndată să continui și să termin această carte. Cred că fără îndemnul și prezența acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-și ostoi foamea, foamea mileniului alb. Aceasta e continua căutare a sensului și rostului omului în lume, fără înțelegerea căruia ți-ai face singur seama, decît să-ți duci mai departe existența pe pămînt, chiar dacă în jurul tău ar fi un maldăr de pîine, cum spunea Dostoievski. Economia trebuie să se bazeze deci pe o ființă care își înțelege rostul și are conștiința adevăratei valori a demersului său. Căci nimic nu se poate construi într-un deșert de suflet. Dincolo de avere, putere
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
gap, o fractură în comunicarea dintre ființele ce traversează, abulic, aceste spații ale golului și inutilității. Sau care, dimpotrivă, încearcă în zadar să le umple apelând, frecvent, la anestezice existențiale dintre cele mai variate: "Unii au creierul uns cu ziare. Maldăre de ziare unsuroase. Alții cu televizor. Înghit, inhalează uleiurile ionizate ale ecranului, Alții își topesc creierele în alcool. Sau într-o melasă care ține loc de existență. În dulciuri, în femei, în bărbați, clei după clei". În treacăt fie spus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pâinea, castraveții, ardeii șcl.). Un poem numit emblematic Adormind, inclus în Versurile de debut, descrie efectele unui veritabil desfrâu senzorial: "Subțire și isteric piperul mă înțeapă,/ Un miros gros de pâine mă mângâie pe mână,/ Parfumuri moi și albe din maldăre de lână.../ Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
volumul exhibă orgoliul asumării, cu emfaza obișnuită, a unei poze de vizionar, de profet al unei noi credințe, ce valorizează atât Cuvântul, cât și pe rostitorul lui, un deschizător de drumuri greu de urmat ("Că tu stai/ prăbușit pe propriul maldăr de vorbe/ ca pe-un munte tocit/ înăcrit de tertipuri tehnici de-a fi tu însuți./ Toți îți știu drumurile și nimeni/ nu-ndrăznește a le urma/ și nimeni nu vrea altfel să te nască"Cartea trupului). Cele două cicluri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-și ostoi foamea, foamea mileniului alb. Aceasta e continua căutare a sensului și rostului omului în lume, fără înțelegerea căruia ți-ai face singur seama, decît să-ți duci mai departe existența pe pămînt, chiar dacă în jurul tău ar fi un maldăr de pîine, cum spunea Dostoievski. Economia trebuie să se bazeze deci pe o ființă care își înțelege rostul și are conștiința adevăratei valori a demersului său. Căci nimic nu se poate construi într-un deșert de suflet. Dincolo de avere, putere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]