657 matches
-
intensivă actuală, unde totul este planificat începând cu măcelăria, transformă de fapt animalele în mașini de producție și producători de materie primă. Diferit de cum credea însuși Immanuel Kant, omul are responsabilități și față de animale, responsabilități care îi interzic să le maltrateze. Dar a extinde interzicerea de a ucide și în lumea animalelor, constrângând întreaga umanitate să se hrănească doar din vegetale, nu cred să aibă vreun fundament, mai ales ar fi imposibil de realizat în practică. Însă este corect ca oamenii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
realizat în practică. Însă este corect ca oamenii, unde este posibil și necesar, să protejeze și să aibă grijă de animale. Copiii încă de mici ar trebui să fie educați să nu facă rău animalelor, în special să nu le maltrateze pe cele domestice încredințate lor. Într-o epocă a protecției animalelor, ne gândim mult, diferit față de trecut, la bunăstarea celor domestice și la animale în general, dorind ca crescătoriile de animale să țină cont de bunăstarea lor în raport cu spațiul vital
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
impresia de a fi țărani români. Anchetatorul meu principal era un căpitan, dar fusesem anchetat de vreo două ori de un locțiitor al acestuia. Anchetatorul era supravegheat îndeaproape de maiorul Solomon. Totul depindea însă de anchetator. Generalul Popescu fusese foarte maltratat și crunt lovit. Orezeanu, mai puțin, fiind un vechi deținut. Cu cei care mai fuseseră închiși se purtau mai omenește. Mai ales cu agentul de spionaj, pe care nici măcar nu-l mai anchetaseră. Îl închiseseră doar pentru că îl considerau periculos
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
aplicare indicațiile primite. Prin martie-aprilie 1950, la camera 2-parter a fost torturat lotul Dumitru Bordeianu, Mihai Iosub, Ion Pintilie, Constantin Oprișan, Ion Munteanu, Ieronim Comșa, de către un 'comitet' condus de Adrian Prisăcaru și Virgil Bordeianu. La camera 4-spital a fost maltratat, începând cu luna martie, lotul clujenilor, din care făceau parte Nichifor Vereșmorteanu, Ioan Bohotici, Constantin Juberian, Ioan Bodârcă, Corneliu Cornea, Ion Voin și alții, care au fost ținuți sub teroare până în aprilie 1950. Dintre agresori sunt amintiți Leonard Gebac, Viorel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Gherla, așa că 'Țanu' și ceilalți au tradus intervenția lui Sucegan ca pe un apel la temperare, și nu ca pe o interdicție. De exemplu, la camera 101, din martie până în mai 1951, Cornel Popovici și Ion Voin i-au maltratat pe Constantin Ionescu, Pavel Cotîrlă, Nicolae Preotescu și Ion Stoia. Confirmând, probabil, această întâlnire, Voin susține că Sucegan le-ar fi spus la un moment dat să mai reducă bătaia, dar, adaugă el, s-au căutat metode noi de tortură
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a recunoscut faptele, indicând drept motiv indisciplina deținuților, însă nu a pomenit nimic despre informații. Sabin Ivan afirmă că studenții erau întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Roman, la Liceul de Băieți. Arestat în 1948, a fost închis la Suceava, unde s-a alăturat grupului lui Bogdanovici de la camera 9 și a activat pentru a fi eliberat înainte de termen. La Pitești a dus o 'activitate criminală', a maltratat deținuți și l-a ucis pe Bogdanovici din ordinul lui Țurcanu, continuând ulterior activitatea la Gherla. Rechizitoriul îl prezintă ca fiind cel mai sadic dintre agresori, menționând că l-a torturat două luni de zile pe Vintilă Vais (Weiss). Pușcașu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a condus camera 99 împreună cu Livinschi, Murărescu, Botez și Liviu Boeru până în martie 1951, torturând treizeci și cinci de deținuți, plus alți douăzeci care au mers la Baia Sprie. Din 20 iulie 1951, a acționat la camera 107 cu Popa și Pușcașu, maltratând cinci deținuți timp de o lună, ulterior torturând și în camerele 81, 102 și 104. Grigore Romanescu s-ar fi înscris, în septembrie 1948, în organizația legionară prin Cornel Pop. A fost arestat în ianuarie 1949 și închis la Oradea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și în Partidul Comunist. Condamnat în 1948, a fost încarcerat la Suceava, unde s-ar fi încadrat în acțiunea lui Bogdanovici și în ODCC, primind sarcină de la Țurcanu să îl urmărească pe Bogdanovici. La Pitești a obținut informații și a maltratat deținuți, iar din martie 1950 a fost mutat la Brașov, unde a bătut în jur de șase, șapte deținuți. În 1951 a fost transferat la Peninsula împreună cu Pill Lupașcu, Octav Grama și alții, continuând și acolo torturile. Dan Dumitrescu și-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1949 a fost transferat la Gherla, unde, în anul următor, a devenit membru în conducerea acțiunii, apoi unul dintre principalii conducători, din mai până în septembrie 1951. El stabilea cu Popa și Țurcanu listele cu cei care se vor transfera; a maltratat deținuți, a centralizat declarațiile smulse prin tortură și înșela administrația, căreia îi spunea că deținuții sunt reeducați, 'deși, în realitate, aceștia erau mai legionari decât fuseseră înainte'. Mai mult, a participat la înlocuirea cadavrului lui Ion Dincă cu cel al
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Aurel Predescu, Ion Angelescu, Ioan Berghezan, Lucian Plapșa, Traian Niculescu, Gavrilă Latiș, Constantin Onișor, Silvestru Nanu. A fost scos la muncă pe la jumătatea lui septembrie și repartizat în camera 104, unde a stat până la sfârșitul lui februarie 1951 și a maltratat mai mulți deținuți cu ajutorul lui Livinschi, Mircea Tîrnoveanu, Vasile Păvăloaie și Mircea Maxim. De la sfârșitul lui februarie până pe 26 iunie 1951 a aplicat bătaia pentru obținerea de informații în mai multe camere (52, 54, 98, 101), însă a trecut și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dezumanizare practicate la Pitești și Gherla, dar e la fel de adevărat că nu toți deținuții au lovit pe alții, în funcție de împrejurări. Considerăm însă că acestea sunt simple detalii, prea puțin importante față de calitatea de victimă a tuturor celor care au fost maltratați în închisori. Multe dintre bătăi depășeau capacitatea de suportabilitate a celor care asistau la ele, deseori pornind de la pretexte puerile. Lui Mihai Buracu metoda cea mai crudă i se pare lovirea cu fundul de pământ: deținuții erau puși să stea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
persoană cu un grad ridicat de nervozitate, provocată de solicitările frustrante ale mediului, este iritabilă, arțăgoasă, instabilă (vezi băncile școlare), uneori devine brutală în relațiile cu alții. Ne mirăm, astfel, de ce elevii își injură profesorii, de ce „chiulesc”, de ce-și „maltratează” colegii mai mici... Prin masca profesorului „mână de fier”, deseori se provoacă durere sau neplăcere, creându-se loc, într-un climat insecurizant, la insatisfacții emoționale. În acest caz, actele cadrului didactic pot fi calificate ca fiind agresive. Autoritatea prost înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
un tînăr locotenent, cu jugulara chipiului între dinți, agitat de o exaltare războinică și dornic să facă auzit glasul prafului de pușcă prin singurul tunuleț de pe distrugătorul în miniatură, voia din toate puterile să mă facă să spun că fusesem "maltratat", împreună cu toată Legația, și că datoria lui era să-i pună pe călăii mei la punct... Pe această notă comică, de oarecare sărbătoare pe pămînt dușman, am părăsit tărîmul bulgăresc, aflînd abia la București neliniștea retrospectivă a lumii oficiale asupra
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care Italia, ca de altfel și celelalte țări angajate în luptă, nu a fost scutită, s-a distins printr-o atitudine de totală delăsare. Cînd valul antimilitarist de origine suspectă s-a răspîndit prin provincii, iar ofițerii erau insultați și maltratați pe stradă, a venit un ordin care le cerea să nu poarte uniforma decît la cazarmă, în timpul orelor de serviciu, iar în rest să umble în civil. Prescripție comodă pentru a evita "necazuri", dar cu puține șanse de a ridica
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
știa că pentru a fi „acceptat acolo”, era obligatoriu să primești aviz favorabil în „altă parte”, adică la MAI, la „Interne”. În al doilea rând, ceea ce îl făcea „suspect”, antipatic în ochii multora era faptul că, deși regimul comunist îi maltratase tinerețea - șapte ani! -, el, cu o ciudată promptitudine, își „confecționase” o viziune estetică și ideologică ce justifica și sprijinea marxismul și chiar și „marxismul aplicat, real”, adică regimul comunist. Dar dacă unii dintre foștii deținuți îl respingeau - totuși, el mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
l-au împins în umbra memoriei pe Dej și clica sa de criminali care au aplicat modelul cel mai drastic bolșevic în România, față de proprietate, de țăran, de clasa burgheză, constructoarea României moderne, eliminând drastic elita țării, alungând-o sau maltratând-o, asasinând-o, și l-au „stilizat” pe Ceaușescu ca „mare inchizitor, mare sanghinar” încât până azi, în Europa, dar și în țară, în ochii generațiilor mai tinere, criminalul major este Ceaușescu, și nu Dej. Or, sub Ceaușescu nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în jurul romanului organizată de Matei Călinescu și patronată de Șerban Cioculescu, directorul Vieții românești, cu participarea unor critici de marcă. Orgoliul meu a fost hiper-satisfăcut și „spaima”, mai ales acea spaimă - a mea și a clanului meu burghez, îngenuncheat și maltratat de noii stăpâni! - aproape stinsă. (În zone afunde, ale subconștientului, ea, marea spaimă, continua să „se miște” însă, ca o apă freatică, lingușind și erodând cele mai îndrăznețe speranțe; dovadă, printre altele, unele vise și halucinații în stare de veghe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-mi cumpăr pantoful grațios de pe afiș din pricina poveștii ce i s-a asociat - povestea cu mâna strivită sub el. Iar mâna strivită n-o mai pot despărți de pantof. În mintea mea, mâna a ajuns chiar mai mare decât pantoful, maltratându-mi memoria. Culorile și cusăturile pantofului au dispărut, în schimb mâna pe care calcă pantoful mi-a rămas limpede înfiptă în creier. Nu e nevoie să mă mai uit o dată la afiș pentru a descrie exact cum e plasată mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ce-o calcă. Selecția făcută de memorie nu mă surprinde, ci este întocmai așa cum trebuie să fie: în fața brutalității, orice frumusețe își pierde înțelesul specific, se schimbă în opusul ei, devine obscenă. Așa se întâmplă cu oamenii frumoși care îi maltratează pe alții, cupeisajele frumoase în care s-a încuibat mizeria umană, și la fel stau lucrurile cu frumoșii pantofiori de șopârlă, chiar dacă mă seduce clic-clac-ul lor pe asfalt. Reclama la pantof mă agresează cu amintirea unor oameni reali, torturați sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
măritate sau feciorelnice. O tânără nevastă neiubită fuge cu iubitul său din adolescență, „un roșior micuț”. Bătrânul soț moare, lovit de dambla. Un ofițer de roșiori al lui Bacalbașa epatează societatea „țivilă” cu versuri de iubire, dar la instrucție își maltratează sălbatic soldații. Fred Vasilescu deține cai de curse, dar nu e admis în Jockey Club, fiind un parvenit. Traian, din Titanic-Vals devine și el patron de cai, dar fără performanțe notabile. Gigi, tatăl copilului Mizei din aceeași piesă, e cavalerist
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
simțit un nod, cât o minge de tenis, urcându-mi din stomac în gât. Mi-a transpirat vârful nasului. Tremuram tot. Mi-era frică pentru penis. Dacă-i făcea ceva, nu mai aveam erecție în viața mea. Nu l-a maltratat cu cuțitul. A plimbat lama cuțitului lateral, pe burtă, la vreo cinci centimetri sub buric. Lama încă fierbinte a lăsat o dâră adâncă, lungă de vreo șase centimetri. Dreaptă ca o riglă. Îmi venea să sar de-acolo, dar legat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dezbinarea dintre sine și sine, dintre sine și ceilalți, dificultatea de a exista ca ființă-subiect. Dorințe, frustrări și publicitatetc " Dorințe, frustrări și publicitate" Decepție, frustrare: în procesele intentate universului consumerist, publicitatea ocupă, după cum se știe, un loc de prim rang. „Maltratând” consumatorii, creând necesități inutile, relansând încontinuu noi dorințe de achiziție, identificând fericirea în bunurile de piață, publicitatea este acuzată nu numai de a manipula-standardiza-îndobitoci oamenii, dar și de a constitui o capcană diabolică, ce adâncește la nesfârșit insatisfacția lor. Spectacol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
s-au concentrat asupra unei zone, altele se consacră popularizării unui eveniment. Uniunea Națională Vatra Românească s-a constituit În urma tragicelor evenimente din Ardeal Începând cu luna decembrie 1989. În județele Covasna, Harghita și Tg. Mureș populația românească a fost maltratată și umilită, s-au introdus În țară materiale de propagandă antiromânească, s-a declanșat procesul de destabilizare al Învățământului. Pentru a opri escaladarea șovinismului și extremismului, pe data de 25 ianuarie 1990 s-a Înființat la Reghin Frăția Românească apoi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
simtă realmente în siguranță, în ce privește persoana și proprietatea lor. Sistemele de securitate și gărzile de corp particulare au devenit o industrie în plin avânt în toată lumea. În țările în curs de dezvoltare, se estimează că două treimi din soții sunt maltratate fizic. La fiecare 2.000 de femei din lume, una este o victimă declarată a unui viol. S-ar putea să fie 9.000 de decese legate de zestre în rândul femeilor din India în fiecare an. Chiar și „în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]