459 matches
-
extrași din plante peste mâna lipită de perete, pentru oamenii timpurii, semnificau un mod de a-și exprima identitatea, ca primă formă de individualism, reprezentând un salt intelectual și cultural uluitor. La sfârșitul acestei glaciațiunii, odată cu dispariția mamiferelor mari ca mamuții, acum 12.000 de ani, oamenii au colonizat aproape toate regiunile neînghețate ale globului. Oamenii din această perioadă își ornamentau corpul cu diverse obiecte (podoabe) pentru a-și îmbunătăți înfățișarea. Grupurile sociale erau, în general, mici și egalitariste, totuși, în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
dovadă la rezolvarea misterului, atunci când și-a prezentat descoperirile privind coprolitele în fața Societății Geologice. Descoperirile lui Anning au devenit dovezi importante ale extincției. Georges Cuvier susținuse realitatea extincției la sfârșitul anilor 1790 pe baza analizei fosilelor mamiferelor cum ar fi mamuții. Cu toate acestea, până la începutul anilor 1820, numeroși oameni cu bună pregătire științifică încă mai credeau că, așa cum nu apar specii noi, nici nu dispăreau specii existente—în parte deoarece simțeau că extincția ar implica faptul că creația lui Dumnezeu
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi subtropical, din pliocen, cu elefanți, cămile și antilope, a cedat locul faunei de climă rece, din timpul glaciațiunilor.S-a format o faună de tundră și pădurea boreală, cu exemplare de mamut, ren, cerb, urs, rinocer lânos și animale de peșteră, cum ar fi ursul de peșteră. În postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungându-se la fauna actuală.Se mai păstrează însă relicte glaciare, pe munții înalți, în cadrul faunei alpine
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
postglaciar, fauna s-a modificat din nou, ajungându-se la fauna actuală.Se mai păstrează însă relicte glaciare, pe munții înalți, în cadrul faunei alpine sau al regiunilor arctice. Intervenția omului a făcut ca, în holocen, unele specii ca bourul sau mamutul să dispară. Cu toate acestea, și în cadrul lumii animale, se pot deosebi anumite asociații faunistice, legate de zona atlantică, cea mediteraneeană și cea continentală etc. În Europa atlantică, din cauza marii densități a populației, numărul de specii și de exemplare ale
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8-10 km și lat de 2-4km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
există și minorități de reformați (6,73%), greco-catolici (2,04%), penticostali (1,72%) și romano-catolici (1,66%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Descoperirea unei securi de piatră cioplita la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria orașului au existat așezări omenești încă din paleolitic. Primele dovezi sigure de viață omenească pe aria Dumbrăvenilor au o vechime de circa 3.000 de ani, mai exact din civilizația fierului. Este vorba
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
joasă a dealului din sud-vestul orașului. Au fost scoase la iveală bucăți de chirpici și impresiuni de nuiele, ceramică fragmentară. Pe malul drept al pârâului Visa cu ocazia exploatării unei cariere de nisip s-a descoperit un molar aparținând unui mamut (Mamuthus Primigenius Blumb) și urmele unei așezări din bronzul timpuriu. Aceste materiale au fost donate Muzeului din Mediaș. În timpul amenajării construcțiilor pentru ștrand au fost identificate un șirag de mărgele confecționate din cochilii de scoici perforate și scheletul unui adult
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
care identitatea individuală se integra în identitatea colectivă, astfel încât grupul social respectiv își ridica moralul, fiind astfel capabil să reziste în fața agresiunii animale. Primele mărturii ale preocupărilor artistice ale omului aparțin Epocii Pietrei. Arheologii au găsit bucăți de oase din mamut datând de pe la 300 000 î.e.n., iar în Africa de Sud s-au descoperit cea mai veche bijuterie cunoscută si obiecte gravate, vechi de 75 000 de ani. Activitatea artistică neîntreruptă a omului Homo Sapiens a început în perioada Paleoliticului Superior, acum 35
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor. Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
caracterizează prin marile ansambluri megalitice (menhire, dolmene, cromlech-uri). Primele construcții ale oamenilor preistorici au fost corturile din piei de animale susținute de stâlpi de lemn. În zonele în care lemnul era o raritate, pentru susținerea construcției erau folosite oase de mamut (până în anii 10 000 î.Hr.) În jurul anului 6000 î.Hr. însă, oamenii au început să folosească cărămizi de mâl uscat și lemn pentru construirea caselor. Acopereau pereții cu o tencuială fină, pe care pictau ornamente întrebuințând coloranți din plante. Podelele erau
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
în județul Somogy, aproape de granița cu Croația. Exploatare de gaze naturale. Istoric Descoperirile arheologice arată că oamenii au trăit pe teritoriul comunei încă din timpurile preistorice, și apoi în timpul epocilor cuprului și al epocii bronzului. S-au găsit oase de mamut, obiecte din epoca bronzului, unelte unelte șlefuite din epoca de piatră, și obiecte din timpul perioadei Árpádiene. Printre liderii maghiari participanți la cucerirea țării, este, probabil că Bogat a fost primul ce s-a stabilit pe acest teritoriu, confruntându-se
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
glaciare cauzată de încălzirea globală. La puțin timp după aceea a fondat Reelmachine, altă companie producătoare de filme cu sediul în Germania. În 2008, Emmerich a regizat "10,000 BC", un film despre călătoria unui trib preistoric de vânători de mamuți. Deși a avut succes comercial, filmul a fost considerat de critici cel mai proastă realizare a lui Emmerich și una dintre cele mai proaste pelicule ale anului. Emmerich a fost ales să regizeze un remake al filmului SF din 1996
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
Din septembrie 1979 coordonarea explorărilor este preluată de către Liviu Vălenaș. Alături de Eva Győrfi, el descoperă, cu plecare din baza Puțului Speranței, direcția principală de înaintare spre amonte. Parcurg apoi Sala Dante, urmată de Marile Meandre și se opresc în Sala Mamut, la baza unui perete. Cercetările sunt reluate în luna octombrie a aceluiași an, când L. Vălenaș, Dorel Pop, Horia Mitrofan și Nicolae Sasu descoperă un nou parcurs activ, situat sub Sala Mamut, dar din păcate fără continuare. Este descoperit și
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
de Marile Meandre și se opresc în Sala Mamut, la baza unui perete. Cercetările sunt reluate în luna octombrie a aceluiași an, când L. Vălenaș, Dorel Pop, Horia Mitrofan și Nicolae Sasu descoperă un nou parcurs activ, situat sub Sala Mamut, dar din păcate fără continuare. Este descoperit și un sistem de galerii polietajat, care avea să ofere iarăși continuarea. Cu ocazia Revelionului din 1980, L. Vălenaș, Nicolae și Rodica Stoica-Negulescu și Costică Gagea (CSER București), descoperă Marele Râu, unde după
Peștera Hodobana () [Corola-website/Science/318658_a_319987]
-
și descoperă sub planșeul respectiv o fantă îngustă prin care iese un puternic curent de aer. După câteva luni încep dezobstrucțiile și descoperă Sala Pădurii și Sala Bivuacului până la Marea Prăpastie. În toamna aceluiaș an se explorează și cartează Galeria Mamuților și Sala Mamuților, Galeria Buclei, Galeria Clusteritelor și Sala Impresioniștilor. 1982 - S-a descoperit Labirintul, Activul, Sala cu Lac, Galeria T și o serie de alte laterale, puțuri și hornuri. 1983-1998 - Se efectuează acțiuni de explorare fără descoperiri substanțiale. Paralel
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
planșeul respectiv o fantă îngustă prin care iese un puternic curent de aer. După câteva luni încep dezobstrucțiile și descoperă Sala Pădurii și Sala Bivuacului până la Marea Prăpastie. În toamna aceluiaș an se explorează și cartează Galeria Mamuților și Sala Mamuților, Galeria Buclei, Galeria Clusteritelor și Sala Impresioniștilor. 1982 - S-a descoperit Labirintul, Activul, Sala cu Lac, Galeria T și o serie de alte laterale, puțuri și hornuri. 1983-1998 - Se efectuează acțiuni de explorare fără descoperiri substanțiale. Paralel sunt organizate acțiuni
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
circa 120 kg de reziduuri rămase de la bivuacurile organizate între 1981-1982. Se marchează cu panglici colorate poteci unice de acces în zonele bogat concreționate. Se consolidează poarta și se schimbă dispozitivul de închidere. 1999 - se explorează o galerie în Sala Mamuților (cu posibilități de continuare) și o serie de mici galerii în Labirint. Peștera este dezvoltată integral în calcare și dolomite triasice anisian ladiniene ale autohtonului de Bihor, pe două nivele principale de carstificare: unul superior fosil și unul inferior activ
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
sală laterală: “Salonul Impresioniștilor”, precum și o serie de alte mici galerii laterale. Atât Galeria Clusteritelor, cât și Salonul Impresioniștilor sunt puternic concerționate, aici abundând, evident clusteritele, dar și gururile sau cacadele de montmilch. De la Marea Prăpastie spre sud, pe Galeria Mamuților se ajunge într-o mare sală (200/20-30/15-30 m) foarte bogat concreționată cu mari domuri stalacmitice, gururi, cascade de montmilch, mici lacuri-Sala Mamuților. De aici spre dreapta, pe Galeria Buclei, se ajunge înapoi la Marea Prăpastie. Din Galeria Buclei
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
evident clusteritele, dar și gururile sau cacadele de montmilch. De la Marea Prăpastie spre sud, pe Galeria Mamuților se ajunge într-o mare sală (200/20-30/15-30 m) foarte bogat concreționată cu mari domuri stalacmitice, gururi, cascade de montmilch, mici lacuri-Sala Mamuților. De aici spre dreapta, pe Galeria Buclei, se ajunge înapoi la Marea Prăpastie. Din Galeria Buclei se desprind două galerii: una fosilă (în care la un nivel inferior se interceptează un mic râu subteran care se poate parcurge doar pe parcursul
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
este un Parc Național din centrul statului Kentucky, SUA care cuprinde porțiuni din Peșteră Mamutului, sistemul de peșteri cu cea mai lungă peșteră cunoscută din lume. Numele oficial al sistemului este "Mammoth-Flint Ridge Cave System". Parcul a fost stabilit că un parc național la 1 iulie 1941. A devenit un "World Heritage Site" pe 27
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
cel mai lung sistem de peșteri cunoscut din lume, fiind de peste două ori mai mare ca al doilea sistem de peșteri că lungime, care este Peșteră Jewel din Dakota de Sud care are peste 240 km de pasaje cunoscute. Peșteră Mamutului s-a dezvoltat în straturi groase de calcar acoperite de un strat de gresie, ceea ce face ca sistemul să fie deosebit de stabil. Sistemul include mai mult de 630 km de culoare; noi descoperiri și conexiuni adaugă mai mulți kilometri la
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
carate de vizitatori, sunt alternative populare la rutele luminate electric. Sunt disponibile și tururi "sălbatice", departe de părți dezvoltate ale peșterii, în noroi și tuneluri prăfuite. Numărul vizitatoriilor în 2009 a fost de 503.856. Povestea ființelor umane în raport cu Peșteră mamutului se întinde pe șase mii de ani. Mai multe rămășițe ale nativilor americani au fost recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
ale peșterii, în noroi și tuneluri prăfuite. Numărul vizitatoriilor în 2009 a fost de 503.856. Povestea ființelor umane în raport cu Peșteră mamutului se întinde pe șase mii de ani. Mai multe rămășițe ale nativilor americani au fost recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite prezintă exemple de înmormântare intenționată, cu dovezi ample de practici funerare precolumbiene. Parcului Național Peșteră mamutului a fost deschis
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
recuperate din Peșteră Mamutului, sau alte peșteri din apropiere, atât în secolul al XIX-lea cât și în secolul al XX-lea. Cele mai multe mumii găsite prezintă exemple de înmormântare intenționată, cu dovezi ample de practici funerare precolumbiene. Parcului Național Peșteră mamutului a fost deschis în mod oficial la 1 iulie 1941. Printr-o coincidență, în același an a aparut "Societatea Națională de Speologie". Intrarea nouă, închisă pentru vizitatori încă din 1941, a fost redeschisă la 26 decembrie 1951, devenind intrarea utilizată
Parcul Național Peștera Mamutului () [Corola-website/Science/321460_a_322789]
-
se formează în perioada anilor '60 prin strămutarea forțată de către guvernul comunist a mii de țărani moldoveni pentru operarea fabricilor brașovene. În anii următori Brașovul devine unul din cele mai puternice centre muncitorești din țară, aici dezvoltându-se platforme industriale mamut precum Rulmentul Brașov, IAR Ghimbav, Tractorul Brașov sau Steagul Roșu. Muncitorii din aceste uzine au fost relativ privilegiați în perioada industrializării forțate începute sub Ceaușescu; ei beneficiau de servicii sigure, locuințe asigurate de întreprinderile la care lucrau, încadrarea în muncă
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]