43,516 matches
-
ca un parc la marginea orașului, sau mai degrabă ca un vechi cimitir, dar nu ca Disney-landul de la marginea Parisului - Disney-landul fiind astăzi, de fapt, centrul Parisului. Acesta este primul regim de vizibilitate, al literaturii "pure". Este literatura care se manifestă ca voință de ascundere, care se supune ochiului ca aparent ilizibil, ca întuneric, pentru a atrage atenția că noaptea se vede mai bine decît ziua, numai că noi preferăm, comozi, să activăm ziua și să dormim noaptea. Despre nașterea literaturii
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
va putea împlini niciodată. Schimbările de paradigmă în științele umane sînt mereu preventive, acțiunea lor este profilactică și în acest proiect profilactic stă legitimitatea lor. Literatura modernă se naște din decizia de a orienta reprezentarea spre propriul travaliu, de a manifesta conștiința celui care scrie și, de aici, a literaturii. Este decizia care a dus la schisma dintre literatură și lume, singurul act care putea asigura autonomia literaturii. Dar tocmai astfel literatura se deschide, așa cum incizia deschide corpul. Literatura se deschide
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
sau revolta ca semn Există un al doilea regim de vizibilitate al literaturii. Este vorba despre literatura ca spectacol, bidimensională - "superficială" - care se vinde bine și trădează literatura "pură". Ne- sau antipoetică, nu pentru că ar refuza metafora, ci pentru că o manifestă ca și cum n-ar avea conștiința poeziei moderne ca antipoezie, a literaturii moderne ca antiliteratură, ca și cum n-ar avea "conștiiță de sine". Acest teritoriu al literaturii expuse - narcisic sau trivial, ori pur și simplu terapeutic sau turistic - este acela al sistemului
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
însă trebuie să remarcăm că altele au fost condițiile la finele anilor '60 decît la începutul anilor '40. Cerchiștii și-au făcut apariția pe fundalul unui tradiționalism îngustat și etatizat, patriotard, pe cînd junii clujeni de mai tîrziu s-au manifestat într-un climat de liberalizare, în care, fără a se suspenda, instanțele de veghe ideologică "au dat drumul" esteticului și au îngăduit într-un anume grad "sincronizarea" culturală cu Occidentul, demonizat pînă atunci cu excepția unor irelevante eșantioane "progresiste". Ca urmare
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
învolburările civice, riscantele disocieri de conștiință pe care le-a oferit, bunăoară, Iașul cultural (de la Mihai Ursachi și Luca Pițu la Dan Petrescu, Liviu Cangeopol, Liviu Antonesei ș.a.), rămînînd circumscris unui culturalism în sine, tinzînd spre intemporalitate. Ba chiar a manifestat o reținere igienică față de disidență, o dovadă fiind, de exemplu, opiniile lui Marian Papahagi, împărtășite, către finalul "epocii de aur", unuia dintre studenții săi, cum că Paul Goma "este un individ total lipsit de talent și care face gălăgie ca să
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
suferințele de acest fel - va recunoaște cu franchețe - nu se datorau numai colegilor,ci și propriilor scăderi: înclinația spre poză, blazarea, infatuarea și estetismul primejdios, toate roade ale prisosului de imaginație și ale atmosferei de acasă. Asemenea însușiri s-au manifestat și în relațiile cu profesorii. Numele lor, extrem de rare, sunt pomenite cu ocazii destul de neplăcute. Jignit de tupeul elevului indolent, profesorul de desen îl pedepsește cu asprime. Ciepliński, în schimb, cel de polonă, se arată înțelegător cu bravada juvenilă a
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie declarată. Se descătușează prin Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile sitei sociale. Se
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
Murnu ar putea fi asociată și unui foarte interesant experiment suprarealist de filiație bizantină. Sculptura reia, în orizontul său specific de manifestare, întreaga problematică umană și artistică deja enunțată în lucrările de pictură. Aceeași viziune formală de sugestie bizantină se manifestă și aici, inhibînd ferm orice tentație a retoricii și a volumetriei anatomice. Dar memoria codurilor bizantine nu se manifestă prin transferuri și prin mimetism în relație cu pictura murală, prin statica formei și prin transpuneri de drapaje (așa cum încercaseră, la
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
specific de manifestare, întreaga problematică umană și artistică deja enunțată în lucrările de pictură. Aceeași viziune formală de sugestie bizantină se manifestă și aici, inhibînd ferm orice tentație a retoricii și a volumetriei anatomice. Dar memoria codurilor bizantine nu se manifestă prin transferuri și prin mimetism în relație cu pictura murală, prin statica formei și prin transpuneri de drapaje (așa cum încercaseră, la vremea lor, Mestrovici și Paciurea), ci prin intuirea structurilor intime ale formei în gîndirea plastică de sorginte orientală. Murnu
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
către inima familiei regale britanice"... Se observă că, în genere, denumirile sînt simetrice și echilibrate, cu aceeași rădăcină pentru termenul masculin și cel feminin; un termen (metresă) care desemna doar partenerul feminin pare să fi ieșit din uz. Sinonimia se manifestă adesea pe parcursul unui text; de pildă, o persoană e desemnată, pe rînd, ca iubită - ibovnică - amantă: "I.A. a primit 15 ani de închisoare pentru că și-a măcelărit iubita cu securea" (titlu) "instanța sibiană l-a găsit vinovat pe I.
Prieten, ibovnic concubin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12404_a_13729]
-
nu mai puțin zglobii, confirmă regula sacră a părților bune ale părților rele. Rea, însă, pur și simplu, este indecizia de a purcede la lustrație, ridicând pe zece-cincisprezece ani drepturile politico-sociale ale celor care, activând după decembrie '89, s-au manifestat ca intratabili adversari ai unei democrații originale, luminos iliesciene. Puțini și dezbinați aceștia - dar, iată, că s-au împiciorongat și, dacă o asemenea blasfemie se poate concepe, asaltează Puterea, prin pervertirea electoratului. Pentru care, din nou, se face totul. Numai
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
mult mai bine orientată. - Un scriitor român stabilit în SUA, Ovidiu Hurduzeu, a venit de curând în România și, după câteva zile de examinare a situației, mi-a spus că îl miră lipsa de curiozitate intelectuală, indiferența pe care le manifestă eseiștii noștri față de ce se petrece în România. Luarea cu asalt a loteriilor, frecventarea frenetică a supermagazinelor, gunoaiele și vegetația sălbatică de care sunt înconjurate vilele din cartierul Primăverii, dezagregarea limbajului folosit în viața de fiecare zi, totul, susținea el
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
riscului de a ne pune prea mari speranțe în forța literaturii de a schimba lumea. Experiența dictaturii l-a făcut pe Esterhazy să fie extrem de sensibil la orice tentativă a puterii de a instrumentaliza literatura. Tentativă care s-ar fi manifestat deja din plin tocmai în cadrul prezenței arabe, de vreme ce majoritatea scriitorilor de prestigiu trăiesc în exil, scriu în alte limbi decît araba, iar alții sunt arestați, persecutați, operele le sunt puse la index la ei acasă. Mai bine mai tîrziu decît
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
întrebările unui critic mă îndeamnă înainte de toate să definesc conceptul. Dar o expunere în doar cîteva cuvinte e imposibilă. Prin ,viață literară" francezii înțeleg tot ceea ce apare la un moment dat în librării sau prin nenumăratele reviste, tot ceea ce se manifestă în cîmpul literelor prin lansări de carte, colocvii, conferințe, tîrguri de carte (cu ceremonialul venirii editorilor din provincie la Paris, dar și cu orgoliul de a deplasa centrul în alte localități, inclusiv într-un sat, al cărui nume îmi scapă
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
au lăsat magnetizați cei mai tineri. Era o experiență literară multiplă, ce ne situa, în sfîrșit, la anumite cote de emulație atinse doar în glorioasa și mitificata noastră epocă interbelică. Iar acel elan nu avea nici o etichetă și încă nu manifesta complexul de inferioritate tipic românesc: cel al imitației tardive. Abia mai tîrziu am realizat ce galinacee aberante au ieșit din incubatoarele teoretice și universitare, încălzite la roșu, în care fuseseră vîrîte, la noi, ouăle conceptului de postmodernism. Am constatat cu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
puternică, în măsură să impună prin cutumă coduri și comportamente, și nu funcționează nici acele instituții fundamentale care ar putea să structureze o piață reală și s-o scoată pe cea de astăzi din zona neagră în care ea se manifestă într-o proporție greu de evaluat. În profunzimea fenomenului artistic, piața neagră include zeci sau chiar sute de colportori de imagini, de geambași, de traficanți, de falsificatori. S-a ajuns pînă în punctul critic în care muzeele organizează expoziții și
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
de altă parte, oricît de bine ar fi văzut în ambientul lui profesional și oricît de eficient și-ar fi reglat sistemul de relații, artistul contemporan se va afla mereu într-o stare de insatisfacție mai mult sau mai puțin manifestă, pentru că noii colecționari nu se dau în vînt după arta ,,proaspătă�. Ei caută maeștri și vînează mitologii. În mod paradoxal, singurul domeniu în care moartea poate fi percepută pozitiv este acela al artei. Sună sinistru, dar, din păcate, așa este
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
ideologică și nici deturnat de la traseul său prestabilit pe care și-l urmărește cu o consecvență de multe ori crispată. Sensul direct al acestor experiențe plastice, dincolo de latura lor formală și de meditația propriu-zisă asupra capacității limbajului de a se manifesta exemplar, este acela care privește caracterul dominator al omului, supremația acestuia atît față de lumea naturală cît și față de aceea creată. Majestuos și definitiv, proiecție mistică în felul său, Omul lui Mattis Teutsch din anii cincizeci este un fel de placă
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
sale inginerești, la temelia invențiilor sale, el constituie fundamentul studiilor de anatomie, de botanică, de fizică, stă la originea sculpturii, a arhitecturii și a picturii. Spectrul atît de larg de activități nu este altceva decît capacitatea desenului de a se manifesta proteiform, de a genera ca lumea însăși, de a edifica sisteme și de a construi universuri. Prin desen Leonardo Da Vinci construiește și deconstruiește pictura, sintetizează trasee, sistematizează etape, susține ritualuri de inițiere pe tot parcursul de la coala albă la
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
delicată, de data aceasta de etică a scriitorului: Ce scriem? Unde publicăm? Cu franchețea care îl caracterizează, Vasile Dan susține că nu este suficient să ne păstrăm onorabilitatea în perimetrul textelor noastre, că răspundem și pentru contextele în care ne manifestăm. "Închei " subliniază eseistul " cu precizarea, pentru mine, obligatorie: contează unde publici!" Contează, bineînțeles. Nu poți să-ți afișezi semnătura în publicații imunde pretinzând că scrisul tău e imaculat. Ar fi ca și cum auzind țipetele unui om înjunghiat pe stradă ai închide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12481_a_13806]
-
colaboratorilor care se străduiau să elaboreze "Tratatul de istorie a literaturii române" - lucrare colectivă plănuită de fosta Academie, care, spre deosebire de forum, nu a mai fost să fie după voințele mai-marilor vremii 1 -, raport din 29 ianuarie 1962, G. Călinescu își manifesta indignarea față de observația lui Al. Piru, dintr-un capitol al "tratatului", că M. Kogălniceanu nu a publicat o ediție "științifică" (adjectiv la modă pe vremea aceea) a cronicii lui Neculce, ci una "îndreptată, pe alocuri modernizată, alteori arhaizată în chip
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
a le sili să stea "drepte și neclintite/ în rama și-n marginea mea", cu scopul unei supraviețuiri printr-o egolatrie magic-integraționistă: Ce se vede prin mine, prin mine se va vedea" (ibidem). Pe de altă parte, revolta poetului se manifestă prin tendința contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
mai mari genii ale omenirii, care era Caragiale. L.G.: în Franța aveați posibilitatea să rămîneți, să trăiți în continuare... Al. P.: În Franța am trăit numai cîțiva ani. Există încă în Franța o majoritate de oameni inteligenți, care nu se manifestă decît particular. Și există un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri ! Mai mult decît comuniștii din România, sunt
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
nu e compus din francezi în majoritate. E compus din parazieni, dar nu din francezi. Fel de fel de lifte, de toate soiurile, din toate părțile lumii. Dar oameni inteligenți și cumsecade francezi am întîlnit. Nu puțini. Dar nu se manifestă majoriatatea, nici prin publicații, nici prin conferințe, nici prin discursuri, ci prin convorbiri omenești și amabile. Există. Dar nu au nici un fel de influență, nici un fel de autoritate, nici un fel de... Și nu sunt preferați. Dar la noi e grav
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici remarcă faptul că El nu a susținut discursuri ample și emfatice pe marginea subiectului suferinței. Puținul pe care îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Lc. 13, 10-17) este o paradigmă în această privință. Deplina Sa compătimire se traduce printr-o apropiere holistică de persoană, trup și suflet, fără a le separa vreodată pe cele două. Este o însănătoșire completă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]