50,709 matches
-
care sîntem și colegi la Bruxelles. De atunci încolo, pot spune că am devenit pasionați de Eminescu. Înțeleg însă că proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum. Atenția noastră se îndreaptă acum către o altă zonă de manifestare a " geniului" românesc: marile balade populare, tot în ediție bilingvă. După care intenționăm să ne oprim asupra cîtorva nume majore ale literaturii secolului XX. Doamnă Molina, considerați că, în cazul poeziei, ediția bilingvă este absolut necesară, sau nu neapărat? În ceea ce privește
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
întîmplare printre intelectuali; el observă cum, într-un mod neașteptat, acești intelectuali discută despre lucruri foarte comune și adesea excesiv de concrete și nu o dată într-o manieră nesărată la nivelul cel mai ordinar". Credem a nu greși văzînd aci o manifestare a unui complex de inadaptare. N-am putea contesta unele episoade liberalizante din dosarul lui Marin Preda, care, stînjenit de spectrul unei drastice reveniri la primitivismul scriiturii din anii '50, i-ar fi declarat lui Ceaușescu că s-ar sinucide
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
ar trebui să ne iubim pe noi înșine, ci trebuie să respingem iubirea trupească de noi înșine, dragostea și afecțiunea pătimașă față de trup76, adică cea egoistă, vrăjmașă a iubirii de Dumnezeu și de semeni. Trupul este finit și sărac în manifestări, dar sufletul este nemuritor, infinit în bogăția manifestărilor sale. Cel stăpânit de filavtie, iubește de fapt păcatul. El caută să-și satisfacă toate poftele pătimașe, căutând astfel fericirea, dar dând de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ci trebuie să respingem iubirea trupească de noi înșine, dragostea și afecțiunea pătimașă față de trup76, adică cea egoistă, vrăjmașă a iubirii de Dumnezeu și de semeni. Trupul este finit și sărac în manifestări, dar sufletul este nemuritor, infinit în bogăția manifestărilor sale. Cel stăpânit de filavtie, iubește de fapt păcatul. El caută să-și satisfacă toate poftele pătimașe, căutând astfel fericirea, dar dând de masca fericirii, ce din moartea ei se naște, și o clipă ține poate 77. Satisfacerea plăcerii carnale
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
De aceea, nu trebuie să primim în nici un chip gândul păcatului 124 și să nu ne complacem în gânduri desfrânate, întorcând toate aceste gânduri spre cele duhovnicești, pentru că altfel, alunecând pe panta desfrâului, ajungem în prăpastia pierzării. IV. Felurile, formele, manifestările și consecințele desfrânării Ținând cont de persoanele care săvârșesc desfrânarea, putem sublinia faptul că felurile acestei patimi sunt în număr de patru. Astfel, desfrânarea este simplă atunci când se săvârșește între două persoane necăsătorite; incest, atunci când se săvârșește între două persoane
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânării, se creează o legătură tăinuită între voluptate și moarte 166. Din această cauză, cel care a bațjocorit trupul, a batjocorit Biserica 167. Desfrânarea este cel mai adesea privită ca o formă de nebunie. Sfântul Vasile cel Mare vede în manifestările acestei patimi fapte săvârșite de un suflet nebun și turbat 168, iar Sfântul Ioan Scărarul spune că ea îl face pe cel ce pătimește aceasta ca pe un scos din minte și ieșit din sine, beat neîncetat după ființa cuvântătoare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
duhovnicească. Patima desfrânării se desfășoară după un scenariu și potrivit unui mecanism ce are mult mai multe în comun cu instinctul și cu pofta decât cu rațiunea și cu discernământul. Declanșarea și derularea acestei patimi poate fi descoperită și de manifestările care o anticipează și o precipită: • o stare crescândă de neliniște și de agitație, un zbucium și o tulburare sufletească în continuă progresie, în așteptarea derulării și satisfacerii ei; • o tulburare a sufletului și un tremur continuu al trupului, în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Maya, și-a condus navă citind aventurile lui Don Quijote. Cu exceptia marcării celui de-al III-lea centenar al cărții în 1905, si a celui de-al IV-lea centenar de la nașterea lui Cervantes, în 1947, amploarea unor astfel de manifestări dedicate lui Don Quijote nu are precedent. Încă din 29 iulie 2004, un Decret Regal fixă în preambulul sau motivațiile Comemorării din 2005, ca proiect de stat și indică structurile organizatorice necesare. Textul acestui decret pleca de la ideea fundamentală privind "consolidarea
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
a cărei președinție de onoare revine Maiestăților Sale Regele și Regina Spaniei - comisie care s-a întrunit la Madrid și a redactat o declarație cu privire la angajarea respectivelor state în activitățile legate de acest al IV-lea Centenar - printre multe alte manifestări, 2005 reprezintă și Anul de Lectură în Iberoamerica. A fost înființată și o Comisie Executivă - a cărei președinție a fost încredințată lui José Manuel Blecua - cu menirea de a trasa liniile directoare stabilite anterior și de a rezolva probleme curente
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
studierea românului prin numeroase întîlniri academice, organizate în universități sau centre culturale, continuând drumul prestigios pe care l-au început primii hispaniști din Secolul de Aur și a caror contribuție de-a lungul timpului este recunoscută așa cum se cuvine la manifestările dedicate acestui Centenar. Lectură este astăzi obiectivul fundamental al educației, iar dorința Comisiei este aceea de a-i da un impuls prin toate mijloacele, prin programele oficiale coordonate cu cele din America Latină. Este vorba despre crearea unui climat care să
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
prefațează cartea, ne-a convins și ne-a cucerit prin acuitatea lucidă a abordării și eleganța scriiturii, relevându-se ca o sinteză documentată, o decantare a punctelor de vedere la zi despre acest complex fenomen artistic novator, chiar și în manifestările lui extreme de ostentație polemică și rebeliune paroxistică. Ramură insurgent-radicală a modernității și anticipatoare a postmodernismului, avangarda, devenită deja istorie literară, s-a perpetuat până în zilele noastre nu prin dadaism, futurism, constructivism sau integralism, ci prin curentul suprarealist; "legiferat" în
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
Jonathan Franzen este un "shameless self-promoter", un nerușinat vânzător de sine. Nu-mi plac nici cărțile lui, nici poza lui de artist iritat. La ora actuală, succesul există, în general, pentru cărți proaste sau foarte proaste. Premiile literare sau celelalte manifestări ale succesului sunt distribuite de gașca din "mainstream", râul acela de plictiseală care a curs molcom prin mijlocul literaturii americane din anii '50. Ultimii scriitori într-adevăr iubiți, deci cu succes, au fost cei din generația Beat: Allen Ginsberg, Gregory
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
este permisă repetarea formulei. Este de găsit în rândul elitei adevărate, printre cei care suferă iubirea de semeni; și poate nici că există vreo elită adevărată, poate că, esențial, nu există decât elitele neadevărate, neadevărate prin însuși modul lor de manifestare. Să schimbăm mai bine acest nume de elite adevărate cu acela de oameni care iubesc sau pur și simplu cu acela de iubitori. 2) Muzica are o păstoriță mai înaltă, de dincolo de noi - o grație, o muză: Euterpe. Puțin mai
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
de la funcțiile spiritului său? Iată un subiect asupra căruia glosează C. D. Zeletin. Pe de o parte un eminent medic, profesor universitar și cercetător, pe de alta un tot atît de eminent om de litere, ilustrînd un spectru larg de manifestări, de la poezie, memorialistică, eseu, aforisme pînă la traduceri, d-sa vine cu o viziune în care suficiența habituală a "științei" cedează pasul unei înfiorate participări la lumea creației, răspunzînd în misterioasa organicitate a vitalului: "Căci ne întrebăm: în ce măsură un ordinator
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule argumente, că în această definiție intră orice
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală. Pentru că sfera sa de acțiune și de referință nu se limitează la o singură dimensiune a lumii, ci încearcă să cuprindă întreaga ei manifestare. Procesul de inventariere a imaginilor sau de punere în formă a unor idei fără nici un suport determinat constituie, de fapt, o nesfîrșită polemică și un la fel de amplu paradox. Tot ceea ce este încărcat de materie și sursă majoră pentru provocări senzoriale
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
Ierunca, la solicitarea mea, unde, sub pseudonimul Haiduc, Victor Valeriu Martinescu, aflat în țară, publicase virulente poeme anticomuniste și antisovietice. Am reconstituit și restituit acest dosar în „Familia” nr. 10 din 1990. Acest fapt, puțin cunoscut, dovedește că au existat manifestări semnificative ale disidenței mult înainte de Paul Goma, deși nu directe și senzaționale. E un subiect (disidența românească înainte de Paul Goma) care ar merita discutat altă dată, mai pe îndelete, cu mai multe argumente. Revista „Caete de dor” dovedește că a
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Universitatea clujeană. Titlul cărții - Breviter - adverb latinesc - însemnând “pe scurt” - sugerează specificul paginilor adunate în acest volum: unele par notații de jurnal, altele meditații creștine sau existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări megalomane ale unor inși ce-și uită cu totul trecutul, și în sfârșit unele, cele mai frumoase sunt adevărate poeme în proză. Acestea, de bună seamă, vor surprinde plăcut, chiar pe cei care au citit cărțile de până acum ale
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
Surprinzător, confratele nostru se arată, conform unei scheme uzuale, de acord cu actul revizuirii în teorie, însă cît se poate de mefient cu acesta în practică. Invocîndu-l, în stil pur protocolar, pe mentorul “Sburătorului”, d-sa nu pregetă a veșteji manifestările în această direcție, oricum obstaculate de un context nefavorabil: “Nu necesitatea revizuirilor trebuie pusă în cauză, ci, pe de o parte, fadoarea pledoariilor în favoarea lor și, pe de alta, aspectul de campanie cu vizarea obsedantă a cîtorva ținte. La vremea
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
în cel mai bun caz înguste, dacă nu chiar derizorii. Ei, bine, accept portretul de nimuruc pe care mi-l face, dar rămân la convingerea că grandomania nu este nici cale, nici mijloc de afirmare, indiferent în care segment al manifestărilor sociale ar emana. Sigur! Eu nu confund bățoșenia cu verticalitatea și nici bărbăția cu vehemența. Asta e! Strecurându-se abil pe lângă miezul provocării mele, domnul Șușară se oprește la jumătatea drumului și-mi explică cum că bustul lui Yitzhak Rabin
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
intrate în economia relațiilor bucureșteanului cu restul țării au făcut să apară “semnele îngrijorătoare ale unei grave maladii” naționale. Alimentând, fie fals, fie iresponsabil, fie (aici e aici!) tendențios, complexe, disperări, frustrări etc. din aceste nuanțe, supralicitându-le, au apărut manifestările anti - București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stânjenește și sufocă din ce în ce mai mult restul. Așa au fost avortate lepădăturile istoriei care emit teorii și planuri de secesiune
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
găsește în această lungă și indigestă misivă: finalul. Să revedem, în decupaj, ce cogitează, ca un prevestitor al Apocalipsei aflat în plină transă mediumnică, Ilarion Voinea: din pricina ,,[...] centralismului egoist și imbecil [...]” din [...] ,,economia relațiilor bucureșteanului cu restul țării [...] au apărut manifestările anti-București, și capitala este percepută, pe fondul recesiunii economice și, mai departe, al crizei generale, ca o celulă canceroasă care stînjenește și sufocă din ce în ce mai mult restul. Așa au fost avortate lepădăturile istoriei care emit teorii și planuri de secesiune. Se
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
ce mai rămânem”. S-a înțeles că poeta repudiază extremismul de orice culoare, spiritul de revanșă pus în funcțiune de unii revizuitori recenți ai literaturii contemporane și interbelice, motivați mai totdeauna politic, negaționismul postdecembrist care e orice altceva decât o manifestare a conștiinței critice. Mai există apoi indiferența, amneziile, ignoranța, învălmășirea criteriilor, tot atâtea metehne împotriva cărora memoria “bună” a poetei are de luptat și o și face. Sunt scriitori importanți, într-un fel sau altul, sunt mari scriitori ai ultimei
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
creștin puterea de a convinge. Rezumat: Persecuțiile fac parte din istoria creștinismului de la început până astăzi. De regulă, ele sunt legate de decompoziția unui sistem politic, social și economic care, treptat, își pierde referințele sale ideologice. Persecuția este deci o manifestare violentă a percepției individuale sau colective a unui pericol. Din această cauză ea este întotdeauna legată de o comunitate sau de un Stat, și nu poate fi înțeleasă decât în contextul social și cultural în care se desfășoară. Etapele și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
los cultos orientales en la Dacia romana, p. 109-492). Autorul abordează metodic cultele orientale (mithraismul, cultele siriene și palmirene, cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]