1,279 matches
-
profesie, scriitori de profesie, plătiți de stat, ca să oglindească viața în roz, să formeze o anumită opinie a publicului și să-i determine pe oameni să se gândească la tematica impusă de ei. Există un sistem pentru format și dirijat (manipulat) concepția oamenilor despre valoarea creațiilor. Sunt așa zișii formatori de opinie. Uneori, în loc să fie prezentată opera, creația pretinsă a fi de valoare, să prezinte în ce constă valoarea creației respective, la ce folosește ea, discuțiile au ca obiect creatorul, așa încât
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de simulare pot fi descrise ca fiind „folosirea unui proces pentru modelarea unui proces”. Simulările ca atare oferă posibilitatea de a exersa noile deprinderi și cunoștințe acumulate într-un mediu sigur, în condiții controlate de profesor (uneori situația este deliberat manipulată de el pentru a arăta ce poate să nu funcționeze, la ce riscuri se expun cursanții în situațiile respective), dar care să reproducă mediul real cât mai mult posibil (de exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e alocat corect); dacă sunt implicați și solicitați cursanții; dacă materialele folosite sunt elocvente și manipulate corect; dacă sarcinile didactice sunt relevante și bine explicate etc.; - evaluarea mediului social se realizează prin raportarea la scale care prezintă percepția reală și ideală a studenților și profesorilor asupra mediului. De asemenea, se folosește metoda observării de către un expert
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt suporturi explicative, pentru a ne ajuta să înțelegem de ce, într-un seminar, aceeași informație transmisă este înțeleasă în mod diferit de adulți, este surprinsă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de simulare pot fi descrise ca fiind „folosirea unui proces pentru modelarea unui proces”. Simulările ca atare oferă posibilitatea de a exersa noile deprinderi și cunoștințe acumulate într-un mediu sigur, în condiții controlate de profesor (uneori situația este deliberat manipulată de el pentru a arăta ce poate să nu funcționeze, la ce riscuri se expun cursanții în situațiile respective), dar care să reproducă mediul real cât mai mult posibil (de exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e alocat corect); dacă sunt implicați și solicitați cursanții; dacă materialele folosite sunt elocvente și manipulate corect; dacă sarcinile didactice sunt relevante și bine explicate etc.; - evaluarea mediului social se realizează prin raportarea la scale care prezintă percepția reală și ideală a studenților și profesorilor asupra mediului. De asemenea, se folosește metoda observării de către un expert
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
baricade, vine din faptul că istoria tinde să Își piardă, la ora actuală, funcția de principală ideologie legitimantă la nivelul societății. Din perspectiva istoriografiei „normale”, acest fenomen nu poate fi decât unul benefic, deoarece transformă istoria dintr-o religie laică, manipulată În profitul celor mai diverse cauze politice, Într-o „simplă” preocupare intelectuală, Într-o curiozitate oarecare, Într-un efort de cunoaștere mai curat și mai dezinteresat, atât pentru comunitatea specialiștilor, cât și pentru ansamblul societății. Pentru istoricii tradiționaliști Însă, pierderea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
recenzii de genul celor scrise de Giurescu pe marginea cărților lui Iorga? Evident, după război, comunismul a reușit să facă ordine În acest hățiș al „științei burgheze” și să Întrerupă succesiunea firească a generațiilor istoriografice. Micile dispute În surdină, tolerate, manipulate sau ignorate de partid, mai ales după 1964, care Îi antrenau pe istoricii dedicați profesiunii, pe de o parte, și pe cei dedicați mai mult carierei sau idealurilor revoluționare, pe de altă parte, nu mai aveau nimic din vigoarea de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În spațiul public pentru a-și exprima o opinie, e bine să se aștepte la orice. Acest lucru este valabil peste tot și nu reprezintă nicidecum o caracteristică a României. Oriunde poți fi Înțeles greșit, ideile tale pot fi răstălmăcite, manipulate, supralicitate, Înjurate, ignorate... Textul și „opera” rămân mereu deschise, la Îndemâna tuturor, iar fiecare cititor le rescrie În conformitate cu propria sa grilă de lectură. Respectiva lectură personală poate să Îmbrace forme mai violente atunci când este vorba despre opiniile exprimate În cetate. Și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mâine. O asemenea credință, extraordinară În naivitatea, tenacitatea și idealismul ei, este indiciul cel mai caracteristic al oricărei revoluții. Din acest motiv, și evenimentele din 1989 pot fi considerate o revoluție veritabilă. Împrejurarea că ea a fost „confiscată”, „deturnată” sau „manipulată” de un anumit centru de putere, iar idealurile sale nu s-au materializat decât mult mai târziu, intră În logica istorică a oricărui fenomen similar. Controversele publice cu privire la etichetarea evenimentelor din 1989 ignoră cu desăvârșire această manieră de definire a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trecutului, din perspectiva cerințelor ideologice ale actualității. Nici memoria colectivă sedimentată pe marginea raporturilor dintre români și maghiari - obiectul rândurilor de față - nu face excepție de la regulile de funcționare ale unui asemenea mecanism. Și ea a fost construită ideologic sau manipulată politic, În modalitățile cele mai diverse, În funcție de interesele practice ori simbolice ale utilizatorilor săi. Majoritatea istoricilor români, de exemplu, au scos În evidență povestea dramatică a unui conflict milenar, care a opus În mod inevitabil cele două popoare. Altă interpretare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prilejuite, amintirea amenințării cumplite a distrugerii maghiarimii, potențată atât de credibil de mărturiile individuale, care impresionează, ale celor ce au avut de suferit. Aceste impresii sunt Încadrate Într-un context explicativ care pune accentul pe caracterul turbulent, subversiv, al românilor, manipulați adeseori de preoții lor. 1784 apare ca o repetare a ceea ce s-a Întâmplat la 1437, În timpul lui Doja Secuiul sau cu ocazia intrării lui Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" În Transilvania, dovedind Încă o dată pericolul pe care Îl reprezintă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios al maselor mari de oameni care, în numele credinței, puteau fi ușor manipulați. Am ales pentru exemplificare Suedia și Anglia deoarece aceste țări sau confruntat cu transformări ideologice profunde. Un alt motiv al alegerii Suediei și nu al Spaniei sau al Italiei pentru prezentarea noastră este cel al notei de inedit pe care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ei acest lucru are o conotație negativă. Puterea și prestigiul cumpărat cu bani are conotații negative pentru toți angajații români, deoarece este considerată o caracteristică a clasei politice corupte, oamenii adunând multe frustrări la acest capitol, simțindu-se deseori folosiți, manipulați. Prin urmare nu vor găsi în puterea cumpărată cu bani o cale de a obține plăcere, deoarece este asociată cu multe neplăceri. În cazul persoanelor care aparțin sistemului bugetar această tendință are mai multe explicații, în primul rând în acest
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care cercetătorul a intervenit asupra unei variabile, s-a realizat o manipulare experimentală; atunci, aceasta se numește variabilă independentă manipulată, iar variabila la nivelul căreia se așteaptă apariția unor modificări este variabila dependentă. Atunci cînd există o variabilă independentă asupra căreia cercetătorul nu poate interveni, categoriile acesteia fiind date de la natură, această variabilă este numită invocată (de exemplu, variabilele gen
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot avea o influență relevantă asupra unui comportament sau a unei performanțe (fiind direct manipulați și controlați de cercetător), care constituie variabila dependentă (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a). Operaționalizarea variabilei independente este deosebit de importantă și constă în specificarea procedurii exacte în care aceasta va varia și a numărului de variații/nivele (Evans, 1985). Numărul de variații
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
OBIECTELOR DE LUCRU 5.1. Principii de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru Subsistemul de manipulare a obiectelor de lucru, ca parte din structura sistemului de fabricație, are funcția de a genera anumite mișcări ale obiectului manipulat, organizate spațial și temporal corespunzător cu cerințele de manipulare care urmează a fi îndeplinite. Manipularea presupune deci o succesiune de mișcări elementare (translații și rotații), efectuate în conformitate cu o anumită logică secvențială, cu scopul deplasării în timp și în spațiu a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
determinată, adică să ocupe un loc bine definit și să aibă o orientare bine definită. În procesul de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
un loc bine definit și să aibă o orientare bine definită. În procesul de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului de manipulare: o viteza
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
și să aibă o orientare bine definită. În procesul de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului de manipulare: o viteza de transport, o capacitatea
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
orientare bine definită. În procesul de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului de manipulare: o viteza de transport, o capacitatea de depozitare, o modalități
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
de proiectare a sistemelor de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului de manipulare: o viteza de transport, o capacitatea de depozitare, o modalități de acționare și de comandă
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
de manipulare automată a obiectelor de lucru, se au în vedere două grupe mari de caracteristici, respectiv: Caracteristicile obiectelor manipulate: o forma obiectelor manipulate, o dimensiunile obiectelor manipulate, o materialul obiectelor manipulate, o starea suprafețelor obiectelor manipulate, o rigiditatea obiectelor manipulate, o caracteristici geometrice care determină poziția centrului de greutate (de exemplu raportul lungime-diametru l/d). ♦ Caracteristicile constructiv-funcționale impuse sistemului de manipulare: o viteza de transport, o capacitatea de depozitare, o modalități de acționare și de comandă, o posibilități de mentenanță
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
suprafețele și spațiile disponibile pentru deplasare. Ținând cont de aspectele menționate mai sus și în funcție de caracterul procesului tehnologic se pot folosi următoarele categorii de dispozitive de transfer: • sisteme de transfer continuu, • sisteme de transfer intermitent. În funcție de caracteristicile geometrice ale obiectului manipulat, transferul se pot face: • transfer cu deplasarea gravitațională obiectelor, • transfer forțat, cu folosirea forței unui sistem de acționare adecvat. 5.5.2. Sisteme de transport continuu gravitațional Deplasarea obiectelor de lucru sub acțiunea greutății proprii se poate face: • în mișcare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]