434 matches
-
baia de ulei. Unele mașinării conțin un depozit de lubrifiant la bază, cu angrenaje parțial imersate în lichid sau manivele care pot balansă în depozite în timp ce aparatul funcționează. Rotile care se învârt aruncă uleiul în aer și în jurul lor, în timp ce manivelele lovesc la suprafață uleiului, stropind aleatoriu în interiorul suprafețelor motorului.Unele motoare prin combustie internă conțin în mod specific "roți aruncătoare" ce aruncă la întâmplare ulei pe interiorul mecanismului. Pentru lubrifierea mașinăriilor cu viteze și puteri mari, pierderile de lubrifiat pot
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
9. banda reversibilă - banda de circulație, marcată și semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată circulației autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcție de intensitatea traficului; 10. bicicleta - vehiculul prevăzut cu două roți, propulsat exclusiv prin forța musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; 11. coloana oficială - unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public și sunt însoțite de unul sau mai multe autovehicule ale poliției rutiere, care au în funcțiune semnale speciale de avertizare sonore și luminoase de culoare roșie; 12
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273054_a_274383]
-
viteză joasă a motorului și nouăsprezece secunde la viteza maximă permisă. Direcția și viteza de mișcare era controlată cu ajutorul unor pedale de către ochitor.Dacă motorul care acționa turela se defecta , miscarea turelei putea fi asigurată manual de către ochitor prin intermediul unei manivele aflată în stânga sa. Mișcarea turelei era lină și precisă, suficientă astfel încât să permită tragerea fară ajustare manuală finală, majoritatea tancurilor din acea perioadă necesitau ajustări manuale pentru a fi puse în poziție. La fel ca toate tancurile germane, avea un
Tiger II () [Corola-website/Science/319740_a_321069]
-
mod direct de mâna instrumentistului; există, totuși, cazuri în care coardele sunt frecate de un mecanism (exemplul cel mai cunoscut este viela cu roată, sub ale cărei corzi se află o roată care le pune în vibrație prin acționarea unei manivele). În cazul unui instrument cu coarde frecate, corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
experiment (care a condus la inventarea paratrăznetului) prin care a demonstrat că trăsnetul nu reprezintă altceva decât o descărcare electrică atmosferică. Jesse Ramsden aduce o perfecționare mașinii electrostatice, care este acum prevăzută cu un disc de sticlă rotit prin intermediul unei manivele și care prin frecare de patru porțiuni de piele produce electrizarea unui tub metalic. Charles Coulomb (1736 - 1806) este cel care formulează legile cantitative ale electrostaticii. În 1785, stabilește expresia forței electrostatice dintre două corpuri încărcate, în funcție de mărimea sarcinilor electrice
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]
-
motoare și fără osii suplimentare nemotoare în față sau în spate. Puterea motorului era transmisă la osii prin pistoane montate sub cazan și între cele două roți din față, în fața osiei frontale. Arborii acestor cilindri interiori erau prinși de o manivelă cu un alt arbore de legătură între cele două osii. Din cauza liniei ferate de slabă calitate, locomotiva deraia frecvent; de aceeam, inginerii de la C&A i-au adăugat o nouă osie nemotoare cu roți de diametru mai mic puse în fața
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]
-
S" Cilindreea motorului proiectat se va calcula după expresia: "V" = 10 π "D" "S" / 4 Rezultă că: "V" = "k" "V". Raportul dintre cursă și diametru are aceeași valoare la ambele motoare ("Ψ" = "S" / "D" = "Ψ"), ca și raportul dintre raza manivelei și lungimea bielei ("λ" = "r" / "l" = "λ") Pentru a se respecta și similitudinea mecanică, organele omoloage ale celor două motoare trebuie să fie construite din aceleași materiale și solicitate identic. Turațiile motoarelor similare geometric și mecanic se află în raport
Proiectarea motoarelor prin similitudine () [Corola-website/Science/323107_a_324436]
-
mai ușoare de folosit, au înlocuit șapirografia aproape complet în țările dezvoltate. Mașinile șapirograf continuă să fie folosite în țările în curs de dezvoltare deoarece reprezintă o tehnologie simplă, ieftină și robustă. Multe șapirografe pot fi acționate manual printr-o manivelă, prin urmare nu necesită electricitate. Thomas Edison a primit patentul SU 180.857 pentru „imprimare autografică” pe 8 august 1876. Patentul acoperea stiloul electric, folosit pentru realizarea șablonului, și presa multiplicatoare plană. În 1880 Edison a obținut un alt patent
Șapirograf () [Corola-website/Science/323238_a_324567]
-
McGaffey a inventat și patentat în Chicago primul aspirator manual care folosea principiile de vacuum pe care l-a denumit „Whirlwind” („vârtej de vânt”). Acest model era mai ușor și mai compact, însă mai dificil de manevrat, deoarece avea o manivela care trebuia învârtita în același timp în care aspiratorul era împins pe podea. Nu se poate estima exact succesul pe care acest model l-a avut, deoarece majoritatea aspiratoarelor vândute au fost distruse în Marele Incendiu din Chicago din 1871
Aspirator () [Corola-website/Science/326825_a_328154]
-
eroda malurile canalelor înguste, navele fluviale cu aburi cu zbaturi funcționau în special pe fluviile largi. Din cele mai vechi timpuri, pentru propulsia ambarcațiunilor, s-a încercat folosirea roților cu zbaturi. Acestea puteau fi acționate manual de pe bord cu ajutorul unor manivele sau al unui cablu înfășurat pe axul de rotație al acestora. Nave cu mai multe roți cu zbaturi au fost folosite încă din antichitate în China. Joncile mari cu patru roți cu zbaturi acționate manual au navigat până aproape de zilele
Navă cu zbaturi () [Corola-website/Science/324635_a_325964]
-
propus o astfel de mașină într-o adresă trimisă Royal Astronomical Society la 14 iunie, adresă intitulată „Notă privind aplicarea unor mașini în calculul tabelelor astronomice și matematice”. Această mașină utiliza sistemul de numerație zecimal și era acționată printr-o manivelă. Guvernul britanic a finanțat la început proiectul, dar a sistat finanțarea când a început să se vadă că mașina avea să coste mult mai mult decât se estimase inițial. Babbage a proiectat apoi mașina analitică, mai generală, după care a
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
la "N" se setează la o valoare calculată din primele formula 1 derivate ale polinomului. În proiectul lui Babbage, o iterație, adică un set complet de operații de adunare și propagare a transportului are loc o dată la fiecare patru rotații de manivelă. Coloanele pare și impare efectuează alternativ câte o adunare într-un ciclu. Șirul de operațiuni pentru coloana formula 2 este deci: Pașii 1,2,3,4 au loc pentru fiecare coloană impară, în vreme ce pașii 3,4,1,2 au loc pentru
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
1,2,3,4 au loc pentru fiecare coloană impară, în vreme ce pașii 3,4,1,2 au loc pentru fiecare coloană pară. Fiecare iterație creează un nou rezultat, ceea ce se realizează în patru pași corespunzători celor patru rotații complete ale manivelei. Cei patru pași sunt: Mașina reprezintă numerele negative în complement față de zece. Scăderea este doar o adunare cu un număr negativ reprezentat astfel. Aceasta funcționează exact la fel cu operațiile de scădere efectuate de calculatoarele moderne, care reprezintă numerele negative
Mașină diferențială () [Corola-website/Science/322260_a_323589]
-
din aprilie 1966. Prin acel acord s-au stabilit și actorii francezi ce urmau să aibă roluri în film: Pierre Brice (Severus), Alida Valli (Meda) și Bernard Blier (Fuscus), dar ultimii doi actori au fost înlocuiți înaintea primului tur de manivelă. După succesul internațional al filmului "Dacii" (1967), conducătorii cinematografiei românești au decis ca filmul să intre în producție în 1968, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici. S-au purtat negocieri cu unii producători străini pentru realizarea
Henry Deutschmeister () [Corola-website/Science/327565_a_328894]
-
cu diferite fotografii și documente din timpul studiilor, viața și principalele creații ale artistului, etajul ilustrează locul în care își petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în țară, cu doi cilindri acționați printr-o manivela. În atelier se pot vedea ustensilele de lucru și substanțele pentru realizarea gravurilor în metal, precum și sobă pe care își usca lucrările după imprimarea prin presare. Aici, prin intermediul instrumentelor de gravura, vizitatorul își poate imagina și înțelege mai usor procedeul
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
Un demaror este un dispozitiv folosit pentru punerea în funcțiune a unui motor, care poate funcționa independent, dar nu poate porni singur. ul poate fi un motor electric, pneumatic, hidraulic, cu ardere internă, demaror prin inerție, sau alte dispozitive: manivelă, supapă de demaraj, cartuș pirotehnic etc. Sunt pornite cu ajutorul demarorului motoarele cu ardere internă, turbinele cu gaze, unele motoare electrice, locomotivele compound etc. Motoarele cu ardere internă dezvoltă lucru mecanic doar în cursa de destindere, însă aceasta este precedată de
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
turația de sincronism cu ajutorul unor dispozitive considerate tot demaroare. Însă sensul principal al termenului „demaror” se referă la demarorul motoarelor cu ardere internă. Înaintea apariției demarorului electric motoarele erau pornite prin diverse metode, cum ar fi arcuri, sau manual, cu manivele, trăgând de cabluri înfășurate pe fulii sau trăgând de elice. Metoda de pornire cu manivela era obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
se referă la demarorul motoarelor cu ardere internă. Înaintea apariției demarorului electric motoarele erau pornite prin diverse metode, cum ar fi arcuri, sau manual, cu manivele, trăgând de cabluri înfășurate pe fulii sau trăgând de elice. Metoda de pornire cu manivela era obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate degetele dedesubt, trăgând brusc în sus. Sistemul de cuplare al manivelei prevedea soluții de decuplare
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
prin diverse metode, cum ar fi arcuri, sau manual, cu manivele, trăgând de cabluri înfășurate pe fulii sau trăgând de elice. Metoda de pornire cu manivela era obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate degetele dedesubt, trăgând brusc în sus. Sistemul de cuplare al manivelei prevedea soluții de decuplare a manivelei după pornirea motorului. Tot pentru evitarea accidentelor, uneori sistemul de cuplaj avea mecanisme
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
manual, cu manivele, trăgând de cabluri înfășurate pe fulii sau trăgând de elice. Metoda de pornire cu manivela era obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate degetele dedesubt, trăgând brusc în sus. Sistemul de cuplare al manivelei prevedea soluții de decuplare a manivelei după pornirea motorului. Tot pentru evitarea accidentelor, uneori sistemul de cuplaj avea mecanisme de (). La cele care pornesc trăgând de cablu
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
Metoda de pornire cu manivela era obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate degetele dedesubt, trăgând brusc în sus. Sistemul de cuplare al manivelei prevedea soluții de decuplare a manivelei după pornirea motorului. Tot pentru evitarea accidentelor, uneori sistemul de cuplaj avea mecanisme de (). La cele care pornesc trăgând de cablu, un rateu poate determina înfășurarea cablului invers pe fulie. Primul demaror electric a
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
obișnuită, dar dificilă și periculoasă. Motorul putea da rateuri, rotindu-se brusc înapoi, manivela lovind operatorul. De aceea se recomanda prinderea manivelei cu toate degetele dedesubt, trăgând brusc în sus. Sistemul de cuplare al manivelei prevedea soluții de decuplare a manivelei după pornirea motorului. Tot pentru evitarea accidentelor, uneori sistemul de cuplaj avea mecanisme de (). La cele care pornesc trăgând de cablu, un rateu poate determina înfășurarea cablului invers pe fulie. Primul demaror electric a fost instalat pe un automobil Arnold
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
demaroarele electrice se vor impune, în 1912 ele erau concurate de alte tipuri de demaroare, Ca cele pneumatice ale firmelor Adams, S.C.A.T., Wolseley și Sunbeam. Automobilele companiilor Star și Adler erau echipate cu demaroare cu arc, armate cu manivela. Ford Model T a păstrat pornirea cu manivela până în 1919. Din 1920 majoritatea producătorilor își dotau autovehiculele cu demaroare, ca să poată fi pornite și de cei cu forță fizică mai redusă. Pornirea cu manivela a fost oferită ca soluție de
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
erau concurate de alte tipuri de demaroare, Ca cele pneumatice ale firmelor Adams, S.C.A.T., Wolseley și Sunbeam. Automobilele companiilor Star și Adler erau echipate cu demaroare cu arc, armate cu manivela. Ford Model T a păstrat pornirea cu manivela până în 1919. Din 1920 majoritatea producătorilor își dotau autovehiculele cu demaroare, ca să poată fi pornite și de cei cu forță fizică mai redusă. Pornirea cu manivela a fost oferită ca soluție de rezervă până în anii 1960, iar uneori mult mai
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]
-
cu demaroare cu arc, armate cu manivela. Ford Model T a păstrat pornirea cu manivela până în 1919. Din 1920 majoritatea producătorilor își dotau autovehiculele cu demaroare, ca să poată fi pornite și de cei cu forță fizică mai redusă. Pornirea cu manivela a fost oferită ca soluție de rezervă până în anii 1960, iar uneori mult mai mult (ex. Citroën 2CV până la ieșirea din fabricație, în 1990). Înainte ca Chrysler să introducă în 1949 cheia de contact, demarorul era comandat de un buton
Demaror () [Corola-website/Science/335083_a_336412]