2,098 matches
-
ocazia să asculți glasul vântului și vocea munților. Vei zări la lumina lunii văi adânci și munți înalți, păduri de brad, dar și vârfuri pleșuve, râuri, cascade și prăpăstii fără de sfârșit. EXT / PE DEASUPRA MUNȚILOR / NOAPTE Perechea de vampiri își desfășoară mantiile negre, ca două aripi uriașe, se rotesc o dată pe deasupra palatului, apoi plutesc pe deasupra înălțimilor. De sus, la lumina lunii, se desfășoară panorama cu văi adânci și munți înalți, păduri de brad, dar și vârfuri pleșuve, râuri, cascade și prăpăstii fără de
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
DRACULA: (zâmbește) Porțile Castelului din Carpați vă sunt deschise. Dar dacă nepoțelul meu nu se naște cât mai curând, vă voi închide în temnițele cele mai întunecate din subsolul castelului! PRINȚESA: (fericită) Precum îți este voia, tată! Tinerii își desfășoară mantiile negre și dispar pe fereastră, în noapte, peste crestele Carpaților. - Va continua - Referință Bibliografică: REGATUL LUI DRACULA (I) (Scenariu film) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Sau câte fantezii-n buchete de splendori Le voi grava-n vitralii de zâmbete eterne! Iubește pentru doi și-nvinge vechea fire, Împarte răi de salbe și fluturi de lumină, Sfințește vraja clipei cu hâr și dăruire, Îmbracă-te cu mantii de grație divină! Da sens vieții tale și-alege dintre spini Doar crinul inocentei stropit cu nestemate, Despovărează pasul de praf și de ciulini Iubire fii, luceafăr, de zbor spre libertate! Din galaxii celeste aripile de stea Țesute să iți
VIS DE PRIMĂVARĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363033_a_364362]
-
încingă ideile aprinse Și scântei să lase în slovele scrise. Privirea îngheață pe geamul de cleștar, Când lacrimi îmi topesc sufletul de ghețar, Să pictez ramuri cu mii de diamante, Pe geana lunii cu vise revărsate. În sânul iernii cu mantie de gheață Tremură de dor a inimii speranță, Iar gândurile cu vise poleite În raze de cuvinte sunt împletite. Cu dorul iubirii ce-n așteptări s-a stins, Îngheață speranța pe creștetul meu nins De ani ce-n tâmple argintii
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
ODATĂ, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015. POEM INEDIT.CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015): ULTIMA CAFEA Hai, Moarte, să bem o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai lasă-mi pe cer
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
ghicesc în cafea E bine să știi ce te-așteaptă O cumpănă grea vei avea ... Citește mai mult POEM INEDIT.CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015):ULTIMA CAFEAHai, Moarte, să bem o cafeați-o fac cu caimac, aromatăMai leapădă-ți coasă cea greași mantia asta ciudată.Te rog să iei loc în fotoliuNu mă supără dacă fumeziDupă cine ești, Moarte, în doliu?De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeauaNu te grăbi, că te frigiMai lasă-mi pe cer, încă, steauaDacă eu am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
cutremur al ființei, între emoția ideii și tenebra imaginarului. E. D. Despre conviețuirea noastră I Dacă o stea ar coborî și ar cuibări la pieptul tău. Dacă ar putea steaua aceea, cu imensele aripi ale îngerului copilăriei, să-ți fie mantie. Dacă ar ști să-ți spună ce veșmânt anume să porți. Dacă ne-ar putea avertiza asupra celui pe care-l vom țese mai întâi, cu un avânt febril, cu mare stângăcie probabil, aidoma unui copil încăpățânat ce nu încetează
GOYA GUTIÉRREZ, DESPRE CONVIEŢUIREA NOASTRĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362365_a_363694]
-
de operă sau de un concert de muzică clasică de înaltă ținută. Cehii înșiși sunt mari iubitori de muzică clasică, de unde proverbul care spune că “în fiecare ceh doarme un muzician”. După ce am fotografiat intrarea fastuoasa a Casei Municipale, îmbrăcam mantia regală imaginara și ne pregătim să trecem pe sub Turnul Pulberăriei, la origini una din cele 13 porți ale orașului, legat printr-un pod, în momentul construcției, de fosta reședința regală (actualmente Casă Municipală). Începând cu secolul al XVII-lea turnul
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
vioară/ Să torc spre tine-n taină tandre șoapte/ De Sus să curgă dintr-o călimară/ Praful iubirii peste noi în noapte./ Și lacrimi - bobi de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii de culori/” (Aș vrea),. apoi muzica se întețește: „Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec/” (Sunt), și crește, urcând în intensitate: „Mă-nvăluie apele
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
șoapte, balsam pe răni, castel de vise, cântec lin pe strune de vioară, miresmele florilor, liniște vrăjită, lacrimi - bobi de rouă de pe flori, muguri de lumină, mirific decor, minunat dor, dimineți senine, soarele iubirii, floarea tainică-a iubirii, glasul tăcerii, mantii de culori, roua dimineții, mirajul fericirii, cristalul râurilor, raze de lună, punți de suflet, geana zorilor, a stelelor cunună, mirific cântec etc., poeta face un salt către esențializarea trăirilor, către adâncirea în propria cunoaștere și explorarea tainițelor necunoscute ale sufletului
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
e de mirare pentru că orice poet se îmbată de aromele lor, echivalente cu aromele iubirii pământești, care năucesc, îmbată, amețesc și moleșesc totodată. Cât de armonios se împletesc natura cu simțământul sacru, religios, în lirica acestei poete! „Pământul reavăn, cu mantii divine/ E sacră legătură și loc de-nchinăciune/ Trifoi cu patru foi zâmbește către mine/ Și mă îndeamnă tainic la dulce rugăciune.// Doamne, sfințește-mi viața și dăruie-o cu pace/ Dă-mi bunătate-n suflet și-o mare de iubire
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Articolele Autorului strigai disperarea filozofând pe la icoane, mocirla gurii tale a izbucnit în claritatea lacului, țiganii, de la capătul satului , bat potcoave rupând bariera fonică a timpului, potcovind răsăritul dimineții, chipul tău atât de neînchipuit, fumegă, alungând strigoii de pe pereți, îmbraci mantia de smoală, în timp ce pe coaste îți umblă câmpia, țiganul despotcovind răsăritul ți-a adus potcoavele, numai două, două ți-a adus din cele patru cerute, nu e nimic, ai să îl bagi mâine la carceră, știi, carcera aceea cu drugi
POEM FILOZOFIC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362538_a_363867]
-
lor necursă și se prelingeau în suspendarea staționării secetei ce mustește în noroaiele secate ale satului, unde la umbra lumânărilor stinse tata recitea scrisoarea ce eu am uitat să o scriu de pe o coală imaculat de albă, și înveșmântat în mantia roză precum cafeaua, am căutat să-l țin treaz toată noaptea cu un ceai de gargară din coajă de stejar, apoi l-am îmbătast cu două halbe goale de bere. Referință Bibliografică: amintire / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AMINTIRE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362540_a_363869]
-
locuință la alta / și ecluze, pentru a opri apa / ce se revarsă. / Amestecate, obiectele se leagănă / la mișcarea oceanului / fără ca vreunul să pară a fi fost / atins de mâini omenești / în timp ce valurile smulg cuvintele / făină, sare, cafea, zahăr...” / doborâte sub mantia lor. / Mestecăm nisip în mâncare / și ultima amintire, / piele străină /acoperită de alge. / În cântec, o cădere fără sfârșit / și soarele negru al melancoliei”. Cu toate acestea, omul are capacitatea de a se reface, el uită trecutul și o ia
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > EL, PRIMUL BĂRBAT Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului El râde privindu-mă cum ma dezbrac de mantia inocentei Cum îmi las visele să-mi curgă pe umeri Dacă ridic o singură mâna ating cerul plin cu stele În podul palmei luna mi se rostogolește că și un bănuț Cheamă-mă îmi spune și râsul lui mă îmbracă
EL, PRIMUL BĂRBAT de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361238_a_362567]
-
Madonna și cu David Beckham ... // E grea limba engleză,/ prea ușoară aparent și prea comodă/ să nu fie vorbită prost ... // Poți trăi perfect fără gramatică/ și fără Mozart,/ doar cu pâine și apă/ sau hamburgeri și Pepsi-Cola, dar nu fără mantia nenorocului pe umeri ... Nu întâmplător m-am oprit la acest poem, din care vine spre noi un iz ironic de o rară finețe lingvistică și care ne ajută să înțelegem, în același timp, de ce multe titluri, fragmente de poeme sau
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
de după investirea sa în această treaptă a purces la drum alcătuindu-și un program foarte riguros și foarte sistematic în același timp în vederea rezolvării și soluționării diferitelor probleme de natură bisericească din cuprinsul eparhiei pe care a luat-o sub mantia arhierească a oblăduirii sale. Așa a purces la drum începând cu un consiliu eparhial în cadrul căruia s-a consultat cu toți membrii acestui înalt for bisericesc discutând diferitele probleme ale eparhiei și soluționarea lor și implicându-i pe toți colaboratorii
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > TOAMNEI, RĂVAȘ DE IUBIRE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Ai sosit ca o codană dornică de hârjoneală În mantia-ți lucitoare prinsă-n umeri cu beteală Și-ai intrat adânc în codri dănțuind printre copaci, În veșminte de aramă peste noapte să-i îmbraci. Coborât-ai maiestoasă de prin vii și din ponoare Luncilor să le furi floare să
TOAMNEI, RĂVAŞ DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363152_a_364481]
-
și culoare să le dai copiilor Și flăcăilor mireasă, zân-a podgoriilor. După ce-ai umplut hambare și-n grădini ai dat târcoale, Pomilor punând rugină de la vârf și până-n poale, Lacrima din cer oprit-ai și prin dansul tău sprințar Mantie de-argint întins-ai sub cupola de cleștar. Ca să speli păcatul lumii și să-ngropi trecuta viață, Ai pus burnița la treabă ș-ai ascuns lumina-n ceață, Vântului ai dat putere să se facă auzit Ca, prin el, să
TOAMNEI, RĂVAŞ DE IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363152_a_364481]
-
Marin Publicat în: Ediția nr. 1719 din 15 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului POEM INEDIT.CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015): ULTIMA CAFEA Hai, Moarte, să bem o cafea Ți-o fac cu caimac, aromata Mai leapădă-ți coasă cea grea Și mantia asta ciudată. Te rog să iei loc în fotoliu Nu mă supără dacă fumezi După cine ești, Moarte, în doliu? De ce tot suspini și oftezi? E foarte fierbinte cafeaua Nu te grăbi, că te frigi Mai lasă-mi pe cer
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
nța. // Iubind trăim prin flori din catifele / Parfum necontenit de fericire, / Adâncurile scrie-vor în stele / Și prinde-vor în cercuri nemurire.” Uneori, poeta folosește expresii la îndemână (rămase într-un colțișor de gând): „liniștea serii” (sintagmă eminesciană), zidul tăcerii, mantia tăcerii, petale de iubire, marea vremii, nori grei de plumb, flori de rouă, porțile durerii, elixir al fericirii; izvor de vise, cărări de dor, cupa vremii; suflet pustiu, „toamna număr frunzele ce cad”, sufletul pierdut ș.a. Și în acord perfect
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > NIMENI NU MĂ ACOPERĂ Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1591 din 10 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mă acoperă Nori grei îmi învăluie că o mantie rece sufletul, Picături de ploaie cad ropotind pe fata mea împietrita, Câte un trăsnet îmi zguduie din când în când ființă, Nimeni nu îl aude pe strada pe care merg cu pași repezi, Fiecare își duce norii lui, zăpezile lui
NIMENI NU MA ACOPERA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368038_a_369367]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > DOUĂZECI ȘI UNU DE PAȘI Autor: Alexandru Cosmin Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Douăzeci și unu de pași Îmi amintesc și acum răcoarea serii ce mă înfășura precum o mantie. Mergeam spre casă, prin parc, ocolind toate gândurile ce îmi dădeau târcoale. Voiam să mă descarc de tot și de toate. Atunci te-am văzut. O umbră elegantă ce se apropia încet, dar sigur către mine. Cu mișcări line în
DOUĂZECI ȘI UNU DE PAȘI de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367608_a_368937]
-
mă uit la ale tale... Astre spulberate printre petale...... II. DOUĂZECI ȘI UNU DE PAȘI, de Alexandru Cosmin Crăciun, publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. Douăzeci și unu de pași Îmi amintesc și acum răcoarea serii ce mă înfășura precum o mantie. Mergeam spre casă, prin parc, ocolind toate gândurile ce îmi dădeau târcoale. Voiam să mă descarc de tot și de toate. Atunci te-am văzut. O umbră elegantă ce se apropia încet, dar sigur către mine. Cu mișcări line în
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
din ce în ce mai strâmt. Orice fir de iarbă, copac sau gând îți cădea la picioare sau se strecura direct în pământ. Auzeam tocul pantofilor cum se înfigea ... Citește mai mult Douăzeci și unu de pașiîmi amintesc și acum răcoarea seriice mă înfășura precum o mantie.Mergeam spre casă, prin parc, ocolindtoate gândurile ce îmi dădeau târcoale. Voiam să mă descarcde tot și de toate. Atuncite-am văzut.O umbră elegantă ce se apropia încet, dar sigur către mine.Cu mișcări line în adâncimea întunericului spulberaipână și
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]