496 matches
-
regală dinaintea Primului Război Mondial, speculaseră pe marginea construirii unei „mașini de luptă” de uscat, similară celor navale. Wells a explorat ulterior ideea în povestirea "The Land Ironclads". Există o serie de abstracțiuni SF în dewscrierea pe care Wells o face tehnologiei marțiene; el insistă asupra lipsei roților și a folosirii contracțiilor unor discuri metalice de-a lungul unei axe pentru a produce mișcarea, similar modului în care o fac mușchii. Polimerii electroactivi la care se lucrează acum pentru a fi folosiți la
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
unei civilizații superioare, capabilă de realizări științifice și inginerești deosebite, precum și sursă a unei forțe invazioniste dornică să cucerească Pământul. Primele două tendințe sunt prezente în seria Barsoom a lui Edgar Rice Burroughs care a început în 1912 cu "Prințesa marțiană". Influentul savant Freeman Dyson, o figură importantă în ceea ce privește căutarea vieții extraterestre, și-a exprimat recunoștința față de ficțiunea lui H. G. Wells pe care a citit-o în copilărie. Publicarea și primirea făcută romanului "Războiul lumilor" a încetățenit termenul 'marțian' cu privire la ceva
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
sta la baza poveștilor despre invazii extraterestre. Primul SF a cărui acțiune se petrece pe Marte pare a fi "Across the Zodiac: The Story of a Wrecked Record" (1880) de Percy Greg, o carte care tratează problema unui război civil marțian. Alt roman marțian, de data aceasta despre marțieni binevoitori care vin pe Pământ pentru a oferi omenirii beneficiile cunoașterii lor avansate, a fost publicat în 1897 de Kurd Lasswitz și se intitulează "Auf Zwei Planeten". Cartea nu a fost tradusă
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
poveștilor despre invazii extraterestre. Primul SF a cărui acțiune se petrece pe Marte pare a fi "Across the Zodiac: The Story of a Wrecked Record" (1880) de Percy Greg, o carte care tratează problema unui război civil marțian. Alt roman marțian, de data aceasta despre marțieni binevoitori care vin pe Pământ pentru a oferi omenirii beneficiile cunoașterii lor avansate, a fost publicat în 1897 de Kurd Lasswitz și se intitulează "Auf Zwei Planeten". Cartea nu a fost tradusă până în 1971, astfel încât
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
naratorul îl întâlnește pe artilerist a doua oară, acesta din urmă imaginează un viitor în care omenirea se ascunde în canale și tuneluri subterane de unde conduce un război de gherilă împotriva marțienilor, ajungân după câteva generații să copieze tehnologia armelor marțiene, să-i distrugă pe invadatori și să recapete controlul asupra Pământului. La șase săptămâni după publicarea romanului, ziarul "Boston Post" publica o altă poveste despre invazia extraterestră, o continuare neautorizată a "Războiului lumilor", în care taberele erau schimbate. "Edison's
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
metri grosime. Este posibil ca Marte să fi trecut prin aceleași procese geologice și hidrologice ca și Terra și deci ar putea conține minerale. Există deja echipamente ce ar putea extrage pe loc resursele (apă, aer) din pământul și atmosfera marțiene. Interesul în colonizarea acestei planete se datorează dovezilor ce arată că viața a existat și poate încă exista pe Marte. Din păcate, atmosfera este foarte slabă (0.8% din atmosfera la nivelul mării pe Pământ), iar climatul este mult mai
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
fie toxică, aceasta având un nivel foarte ridicat de sare, sarea găsindu-se în foarte multe locuri pe acesta planetă. Totuși, și pe Terra se găsesc ape foarte sărate, deci putem folosi vietățile din apele noastre, pentru a popula apele marțiene. Aceste vietăți vor produce oxigen și alte elemente esențiale, unele bacterii probabil pot să o și purifice de sare. La fel ca atmosfera, și magnetosfera este foarte redusă, acoperind aproximativ numai 40% din planetă. În trecutul îndepărtat din istoria planetei
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
au câte șase degete la fiecare mână și poartă cizme și pantaloni, fiind extrem de asemănători cu spiridușii din mitologia celtică. Marțienii consideră rasa umană inferioară și sunt atât interesați cât și amuzați de comportamentul uman. Spre deosebire de alte ficțiuni cu invadatori marțieni, marțienii lui Brown nu intenționează să invadeze Pământul prin violență; în schimb ei pierd ore în șir numind pe toată lumea "Mack" sau "Toots" (sau unele variații regionale ale acestora), dezvăluind secrete jenante, huiduind producții teatrale, satirizând discursuri politice și chiar
Marțieni, cărați-vă acasă () [Corola-website/Science/324302_a_325631]
-
(1950) este un film serial produs de Republic Pictures. Acesta este considerat un exemplu slab al unui film serial mediu, chiar si in comparatie cu alte seriale produse înainte de cel de-al doilea război mondial . Invadatorul marțian, Moța, încearcă să cucerească Pământul deoarece cei de pe planetă Marte sunt îngrijorați de utilizarea noii tehnologii atomice. Ei consideră că ar fi mult mai sigur și ar benefică de acest lucru ambele planete dacă marțienii ar conduce Pământul. Moța, care
Flying Disc Man from Mars () [Corola-website/Science/324324_a_325653]
-
Cronicile Marțiene (1950) (titlu original "The Martian Chronicles") este o colecție de 26 de povestiri științifico-fantastice scrise de Ray Bradbury. Povestirile prezintă colonizarea planetei Marte de către oamenii care fug de pe planeta Pământ plină cu probleme și în cele din urmă devastată de
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
punctate de două catastrofe: extincția aproape completă a marțienilor și, în paralel, extincția aproape completă a rasei umane. Prima treime (cuprinsă între ianuarie 1999 și aprilie 2000) descrie încercările pământenilor de a ajunge pe Marte și diferitele moduri în care marțienii îi împiedică să revină. În povestea cheie "...Și Luna va fi la fel de strălucitoare" a patra expediție de explorare face cunoscut faptul că aproape toți marțienii au murit într-o epidemie cauzată de virușii aduși de precedentele expediții. Această stare de
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
aproape toți marțienii au murit într-o epidemie cauzată de virușii aduși de precedentele expediții. Această stare de lucruri neașteptată creează cadrul celui de-al doilea act (decembrie 2001 — noiembrie 2005), în care pământenii colonizează planeta pustie, întâlnind ocazional supraviețuitori marțieni și preocupându-se să transforme Marte într-un al doilea Pământ. Războiul pe cale să izbucnească pe Pământ îi determină pe majoritatea coloniștilor să-și facă bagajele și să revină acasă. Se declanșează un război nuclear global, care taie legăturile dintre
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
de pe Marte" și seria de benzi desenate "Tarzan" (1931) a lui Harold Foster au avut un asemenea impact asupra vieții lui încât """ nu ar apărut" în caz că acestea nu ar fi existat. Într-o introducere scrisă pentru una dintre edițiile "Cronicilor marțiene", Bradbury menționează influența literară a seriei Barsoom și a romanului "Winesburg, Ohio" a lui Sherwood Anderson. Cadrul marțian prezent în majoritatea povestirilor - o planetă deșertică străbătută de canale gigantice construite de o civilizație antică pentru a aduce apă din calotele
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
asupra vieții lui încât """ nu ar apărut" în caz că acestea nu ar fi existat. Într-o introducere scrisă pentru una dintre edițiile "Cronicilor marțiene", Bradbury menționează influența literară a seriei Barsoom și a romanului "Winesburg, Ohio" a lui Sherwood Anderson. Cadrul marțian prezent în majoritatea povestirilor - o planetă deșertică străbătută de canale gigantice construite de o civilizație antică pentru a aduce apă din calotele polare - este un scenariu prezent în mai multe opere SF ale începutului de secol XX și își are
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
ar fi locuiră de ființe inteligente a fost enunțată și susținută de o serie de savanți ai sfârșitului de secol XIX, printre ei numărându-se americanul Percival Lowell. Acest lucru a dat naștere unei fascinații privitoare la Marte numită "febra marțiană". Astronomul Carl Sagan scria: A fost publicată pentru prima oară în primăvara anului 1947 în revista "Planet Stories". Povestirile cărții sunt aranjate în ordine cronologică începând cu lansarea primei rachete în luna ianuarie a anului 1999. "Vara rachetei" este o
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
lansarea rachetei, precum și reacția cetățenilor prezenți în zonă. Titlu original al acestei povestiri apărută în numărul din ianuarie 1950 al publicației " Maclean's" este "I'll Not Ask for Wine". Capitolul următor, "Ylla", mută povestea pe Marte. Ylla, o femeie marțiană prinsă într-o căsătorie lipsită de romantism visează cu ajutorul telepatiei despre sosirea astronauților. Deși aparent neagă realitatea acestor vise, soțul ei devine gelos sesizând sentimentele romantice nutrite de ea pentru unul dintre astronauți. Luându-și pușca pentru a merge la
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
acestuia. În cele din urmă, văzând că racheta "imaginară" își păstrează forma, dl. Xxx ajunge la concluzia că a înnebunit și se sinucide. Nava celei de-A Doua Expediții este vândută la fiare vechi. Povestirea a fost scrisă pentru "Cronicile marțiene". Un om insistă că are dreptul de a se afla în următoarea rachetă către Marte, deoarece este un contribuabil. Dorința lui de a pleca se datorează războiului nuclear care stă să izbucnească pe Pământ, dar ea nu este luată în
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
în anul 2000 să își poată aminti anii '20. A apărut pentru prima dată în numărul din iunie 1948 al revistei "Thrilling Wonder Stories". Următorul capitol începe cu adunarea membrilor celei de-A Patra Expediții în jurul focului într-o noapte marțiană răcoroasă. Savanții au aflat că toți marțienii au murit de vărsat de vânt (adus e una dintre primele trei expediții) - situație similară devastării populației indigene americane prin intermediul variolei. Unii dintre oameni încep să arunce sticle goale în curatele canale marțiene
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
marțiană răcoroasă. Savanții au aflat că toți marțienii au murit de vărsat de vânt (adus e una dintre primele trei expediții) - situație similară devastării populației indigene americane prin intermediul variolei. Unii dintre oameni încep să arunce sticle goale în curatele canale marțiene, gest care stârnește arheologului Spender, fascinat de frumusețea ruinelor marțiene. Unele ediții americane au comasat povestirea aceasta și următoarea într-un singură. Povestirea a fost scrisă pentru "Cronicile marțiene". Spender își ucide șase camarazi, pretinzând că este ultimul marțian și
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
de vărsat de vânt (adus e una dintre primele trei expediții) - situație similară devastării populației indigene americane prin intermediul variolei. Unii dintre oameni încep să arunce sticle goale în curatele canale marțiene, gest care stârnește arheologului Spender, fascinat de frumusețea ruinelor marțiene. Unele ediții americane au comasat povestirea aceasta și următoarea într-un singură. Povestirea a fost scrisă pentru "Cronicile marțiene". Spender își ucide șase camarazi, pretinzând că este ultimul marțian și că încearcă să întârzie colonizarea planetei planetei pentru o perioadă
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
Unii dintre oameni încep să arunce sticle goale în curatele canale marțiene, gest care stârnește arheologului Spender, fascinat de frumusețea ruinelor marțiene. Unele ediții americane au comasat povestirea aceasta și următoarea într-un singură. Povestirea a fost scrisă pentru "Cronicile marțiene". Spender își ucide șase camarazi, pretinzând că este ultimul marțian și că încearcă să întârzie colonizarea planetei planetei pentru o perioadă de timp suficient de lungă încât să profite de războiul nuclear de pe Pământ. Deși este de acord cu argumentația
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
lungă încât să profite de războiul nuclear de pe Pământ. Deși este de acord cu argumentația lui Spender, căpitanul Wilder îl ucide, pentru ca acesta să nu asasineze toți membrii echipajului. Ulterior, căpitanul îl lovește pe astronautul Parkhill, care distrusese o construcție marțiană din sticlă. Unii membrii ai celei de-A Patra Expediții - Parkhill, căpitanul Wilder și Hathaway - reapar în povestiri ulterioare. Aceasta este prima povestire care se focalizează pe un element central al "Cronicilor marțiene": colonizarea frontierei vestice a Statelor Unite. Mesajul lui
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
pe astronautul Parkhill, care distrusese o construcție marțiană din sticlă. Unii membrii ai celei de-A Patra Expediții - Parkhill, căpitanul Wilder și Hathaway - reapar în povestiri ulterioare. Aceasta este prima povestire care se focalizează pe un element central al "Cronicilor marțiene": colonizarea frontierei vestice a Statelor Unite. Mesajul lui Bradbury, transmis prin intermediul lui Spencer, este acela că unele moduri de colonizare sunt bune, în timp ce altele sunt rele. Crearea unui nou Pământ este considerată rea, abordarea corectă fiind una care respectă civilizația decăzută
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
Statelor Unite. Mesajul lui Bradbury, transmis prin intermediul lui Spencer, este acela că unele moduri de colonizare sunt bune, în timp ce altele sunt rele. Crearea unui nou Pământ este considerată rea, abordarea corectă fiind una care respectă civilizația decăzută . Scrisă special pentru "Cronicile marțiene", povestirea descrie ridicarea unor mici orașe similare celor de pe Pământ. Benjamin Driscoll plantează mii de arbori pe câmpiile roșii pentru a crește nivelul oxigenului, dar, datorită unor proprietăți ale solului marțian, aceștia cresc peste noapte, dând naștere unei păduri. Apărută
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
orașe similare celor de pe Pământ. Benjamin Driscoll plantează mii de arbori pe câmpiile roșii pentru a crește nivelul oxigenului, dar, datorită unor proprietăți ale solului marțian, aceștia cresc peste noapte, dând naștere unei păduri. Apărută pentru prima dată în "Cronicile marțiene", schița de față prezintă sosirea pe Marte a rachetelor și a coloniștilor, care se răspândesc cu repeziciune pe suprafața întregii planete. Scrisă pentru "Cronicile marțiene", povestirea începe cu o discuție în care un bătrân îl informează pe tânărului călător Tomás
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]