1,626 matches
-
de lumină miresme de roze spectacol spectral *Iubiri ce trec dincolo de graniță vieții și a morții *Iubire de tinerețe urma plină cu apă, în mișcătorul nisip *Acest septembrie plâns ascuns în colțul de ochi - mă trădează *Proiectată-n azur o margareta așteptându-și ursita *Lumini de septembrie - pe-o păstaie de roșcova strivita CEZARINĂ ADAMESCU BALCIC, SEPTEMBRIE 2011 Referință Bibliografica: POEZIE GRAFICĂ - SECVENȚĂ LA BALCIC / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de
SECVENŢĂ LA BALCIC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341831_a_343160]
-
altele mai colorate, iar unele își arătau frunzele și florile false la soare. Deziluzionat, am căutat grădinarul, dar acesta-și luase vacanță. Probabil plecase cu un alt grădinar spre Țara Iubirilor Adevărate, iar eu am rămas să număr petalele unei margarete ce zâmbea fals înspre lună... Doar atât. Leonid IACOB Referință Bibliografică: deziluzie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 810, Anul III, 20 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DEZILUZIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342239_a_343568]
-
altitudine. Pasul se poate străbate timp de o oră și jumătate pe un drum bătătorit, care permite accesul până la lacul de la poalele Piz Badus. Pe malurile sale și de-a lungul traseelor se întind pajiști cu plante de câmp: smirdari, margarete și iarbă de bumbac, locul fiind înscris în inventarul federal al peisajelor și monumentelor naturale de importanță națională cu apă potabilă. Tot aici debutează și traseul Rinului pentru ciclism. Minele de sare - istoria aurului alb De-a lungul secolelor sarea
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
și, cum voia să promoveze, se prefăcu foarte afectat: - Dar, spune-ne, prea iubitule Suprem ce te frământă, că iată, noi nu avem sursele tale de informare, dar suntem îndurerați și ne arde dorința de a-ți fi de folos... - Margareto, adă-mi, dragă, o cafea, că simt că pocnesc dă nervi ce am pă mine acu’! răcni disperat șeful, înainte de a da vreun răspuns. Bă, Costele, băi băiatule, tu știi că ne-o luară alții înainte, că produce și chinezu
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
dacă nu, doar Jiul o mai ști dă tine! Marș la treabă! Idiotul de Crabstone tresări din somn și începu să aplaude, cum era el obișnuit de tânăr. Nu-l băgă nimeni în seamă... Problemele fiind rezolvate Supremul răcni fericit: - Margareto, fă, dragă, patu’-n birou, că sunt obosit! Peste cinci luni, studiourile Holywood, aflate în fostul deșert Atacuma, devenit acum o vale încântătoare, scoaseră pe piață un film zguduitor cu un puternic mesaj de avertisment. Distribuit în toată lumea, acesta produse
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
a nefericitului Dulică. Acesta părăsi trist consiliul, având nasul rupt și nici un dinte în gură. Plus niște coaste băgate în plămâni... De undeva, dintr-o debara, răzbăteau și gemetele Supremului, dar nimeni nu le băga în seamă. Din subsol, răcnetele Margaretei nici nu se auzeau. - Băi, trântorilor, dă azi încolo, io conduc! E clară! Prima! Trecem la lucru ca chinezii! Fără filtre, fără căcaturi! Facem nasturi din tot ce ne pică ca material, scoatem litera aia dă tot râsu’ și punem
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
-mă de știi să strivești inerții cu mâini nelegate citindu-mi în ochii ce au deplâns rimelați când verde când albastru împăcarea cu sine. singură și ființă ce abil strivita între un da.da și un... nu.nu accepta ofilind margarete înștiințarea de plată. LA POUSSIÈRE POLYMORPHE DE L’AMOUR aime-moi car j’ai reçu en secret tout comme un chien sans maître une libération diabolique. entraîne-moi dans la poussière polymorphe de l’amour en amadouant mă croyance et qu’à
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
de... cultura prelinsă dinspre respectiva emisiune. Cei doi sigur nu îți vor face nimic.... îmi zic, fiindcă moleșeala de boier li se citea pregnant în priviri și pe... scroll. Biată prozatoare, plânge-ți, plânge-ți, nenorocul! Vei muri numărând petalele margaretelor de acum o sută de ani! Ciocoi literari! dau frâu primului impuls. Ești pornită rău, floricico, veți spune îngrijorați Grădinari Cerșind Ploaie Cu Soare. Te lași înlănțuită de faldurile nesănătoase ale supărării. De ce să suferi pentru faptul că unor domni
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
-
musicaluri din toate timpurile, echipa de producție a colaborat cu o echipă internațională de creație, din care fac parte scenograful Măruți Evans, cunoscut pentru câștigarea Dramă Desk Șam Norkin Award în 2013 și contribuția să în spectacole precum ”Maestrul și Margareta” și ”Alice vs. Wonderland”, dar și designerul de costume Oana Botez, câștigătoare a Barrymore Awards pentru Excelentă în Teatru și Drammy Award. Pentru desăvârșirea unui spectacol complet, aceștia vor lucra alături de dirijorul Daniel Jinga, coregraful Violeta Dincă și unul dintre
Grand Cinema amp; More îmbină viziunea artistică și efortul susținut a peste 200 de oameni, în punerea în scenă a spectacolului-eveniment „My Fair Lady” [Corola-blog/BlogPost/100668_a_101960]
-
Sus, pe pajiștea-nflorită: Luând petală cu petală Încercam să văd iubită Dacă-mi ești. Căci aflasem din povești, C-aș putea c-o simplă floare Să găsesc pe loc răspuns La acestă întrebare Ce ți-am pus. Deșirând la margarete, Păpădii și gălbenele Din petale, pe-ndelete, Am rămas și fără ele, Iar răspuns În final eu n-am pătruns. Ba fiindu-mi tu ursită, Ba fiindu-mi altă fată Decât tine drept iubită Dintr-o dată. Întristat de întâmplare Soarta-am
ŢI-AM PRINS NUMELE ÎN PALMĂ... de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344417_a_345746]
-
de D-zeu. Avea ca hobby muzica, asemenea lui Titi Drăgan. “Și-a amintit atunci că Lili avea o voce care îi atrăsese atenția cândva. O auzise de câteva ori cântând melodii de muzică ușoară la modă, în special cântecele Margaretei Pâslaru și ale lui Constantin Drăghici . Lili era o fată isteață, credea că știa ce vrea, dar încă nimic nu era bine definit.” Titi cânta la chitară și acordeon dar “mai mânuia câteva instrumente simple cum ar fi fluierul, cavalul
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
a aparatului de stat". Încă din septembrie anul 1947, Mircea Vulcănescu contractase infiltratul pulmonar TBC. O dovedește conținutul filei 1 a dosarului: la 22 septembrie 1947 Direcțiunea Siguranței Statului înaintează Direcțiunii Generale a Penitenciarelor petiția nr. 29243/ 1947 prin care Margareta Vulcănescu din București (soție) solicită asistența medicală și un tratament special pentru soțul său Mircea Vulcănescu deținut la Penitenciarul Aiud. La fila 38 a dosarului, Curtea București, Secția 4 penală emitea citația din 14.04.1948 prin care Mircea Vulcănescu
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
Încorporate în ideea poetică, metaforele sunt un izvor neistovit de sugestii. Anotimpurile, ce oferă ochilor minunate priveliști, picură în suflet nostalgii, tristețe, dar și infinită bucurie, așa cum ne spune poeta: „ Un leagăn mi-aș croi din flori de câmp,/ din margarete, maci și albăstrele,/ ca-n adierea vântului să cânt/ o melodie stinsă-n praf de stele. ( Dorințe nevinovate) (VALENTINA BECART) COLECȚIA EPOSS ***1. ANGELA BURTEA* Brăila: DE VORBĂ CU INIMA (proză scurtă/ portret, 13 x 18 cm, 160 de pagini
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
Acasa > Poezie > Credinta > POEZII INEDITE Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1700 din 27 august 2015 Toate Articolele Autorului POEZII INEDITE - MARGARETA MARIANA SAIMAC AMINTIRE Pe pisc de munte strălucește luna Pe pârtia de schi se-ntrec schiorii, O, frumusețe cum nu e niciuna, Acuși, acuși ne luminează zorii. Odată, în Bucegi, în alte vremuri Eu singură am plecat așa, în noapte
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
Acasă > Redacția > Autori > MARGARETA MARIANA SAIMAC Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului PROFIL DE AUTOR Data nașterii: 23 august 1948, Petroșani - Județul Hunedoara Studii absolvite: Institutul de Mine Petroșani - Secția Preparare Debut: la 18
MARGARETA MARIANA SAIMAC de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343452_a_344781]
-
înaltă și sfântă. „Mai aproape de cer... de visele mele,/ Am plecat șchiopătând pe-o biată mârțoagă/ N-aveam nici trifoi... era și oloagă.../ Pe drum potcovind rani deschise cu stele/ Și-a dat rasuflarea sorbind din izvoare/ I-am pus margarete, plângându-i mormântul/ Și-apoi resemnat rătăcind pe-o cărare/ Un om m-a oprit la răscruce de vânturi/ O scară mi-arată, de cer rezemată/ Îmi spune să urc și-apoi iute pleacă/ Fac pasul pe-o treaptă ce
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
întrebare Mai interesantă, deși cunoscută, ne-a poluat trei luni, s-au smochinit strugurii, ce-ar fi să fie mai ferm, cerul gurii noastre este spongios și plin de pustule, urma o noapte în nuanțe de papagal gulerat, amiral roșu, margarete palide, ah, portocale ca sânii. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Un enorm pas în gol / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul I, 31 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
UN ENORM PAS ÎN GOL de BORIS MEHR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340192_a_341521]
-
ale stemei municipiului Marghita, județul Bihor Descrierea stemei Stema municipiului Marghita, județul Bihor, este compusă dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În partea superioară dreaptă, în câmp albastru (azur), se află o floare (margaretă) cu petale de argint și pistil de aur. În partea superioară stângă, în câmp de aur, se află un copac (stejar) natural, smuls, cu patru ghinde și douăsprezece frunze. În partea inferioară, în câmp verde, se află o stâncă de
HOTĂRÂRE nr. 637 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273538]
-
nu poate trăi fără fiecare dintre cele patru surori. Zâna Primăvara fu închisă în turnul din nord, cu tot alaiul ei de lalele, narcise, zambile, ghiocei și brândușe, Zâna Vara fu închisă în turnul de est împreună cu suita de trandafiri, margarete, maci, cârciumărese și crini, Zâna Toamna se lăsă închisă în turnul din sud împreună cu tuberozele, crizantemele și imortelele care o urmau peste tot. Când veni rândul Zânei Iarna, cea mai mică dintre surori, ia-o de unde nu-i. Dispăruse în
POVESTEA GHIOCELULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377276_a_378605]
-
îngropându-le laolaltă cu tezaurele pierdute în adâncuri îmbrățișările noastre le veghează sirenele și peștii spadă zăvorâte în lumea întunecată a comorilor. În căutări rătăcitor peste timp respir cu nesaț gustul îmbrățișărilor tale în miresmele ambrate ale cimbrului sălbatic și margaretelor înlăcrimate. Referință Bibliografică: CĂUTAREA / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CĂUTAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378874_a_380203]
-
de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se mai întâmplă lucruri ciudate, pedepse inexplicabile, apariții poltergeist. Personaje din Bulgakov, motanul și Agripina, fac din această povestire un mic Maestru și o Margaretă, aduși pe tarâmuri românești istorice. Remarcabilă această inspirație natală pentru rarul la noi gen fantastic și poate filologii care-l studiază ar găsi aici termeni noi, exemplificare relevantă: “Fantasticul și-a tras mereu sevele, pe lângă filonul cult, și dintr -un
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
ce-a plecat Spre un tărâm urmând strămoșii... Ca un ștrengar s-a furișat Pe dealul plin de amintiri, Cu glas de prunc eu l-am strigat Cercând să-l caut din priviri. Când l-am găsit stătea ascuns În margaretele din vale, Privind, aminte mi-am adus Cum îi ieșeam bunicii-n cale... Ea sufletu-mi îmbrățișa, Punându-mi margarete-n plete Iar vântul hoț se furișa, Furând petale din buchete... Eu alergam râzând pe deal, Jucându-mă cu vântu-n
AMINTIRI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380041_a_381370]
-
glas de prunc eu l-am strigat Cercând să-l caut din priviri. Când l-am găsit stătea ascuns În margaretele din vale, Privind, aminte mi-am adus Cum îi ieșeam bunicii-n cale... Ea sufletu-mi îmbrățișa, Punându-mi margarete-n plete Iar vântul hoț se furișa, Furând petale din buchete... Eu alergam râzând pe deal, Jucându-mă cu vântu-n palme... Azi , totul pare ireal... Unde-i copilăria, Doamne? Referință Bibliografică: AMINTIRI / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AMINTIRI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380041_a_381370]
-
Ascult ramurile ce doruri șoptesc, Și-mi las ființa să se-odihnească. Privesc cuprins de visări trandafirul, Ce înflorește candid ca un mister. Cu miresmele lui mă îmbată zefirul, Și ca suvenir îmi țese un vers. Ochii de soare ai margaretei, Tresărind când de iarbă-s atinși. Cu oftările mele strânse-n petale. Și câmpul întreg îmi pare un vis. Cu fața în lanul cel verde cu flori, Inima-mi bate a nădejde, a rugă. Simt pașii iubirii cu a ei
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
o știm în suflet doar eu și tu. Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute. Se înserează. Iată un Crai Nou! Cuvintele reverberează - ecou. O nouă viață a început timid Din timpul nostru cel fraged și limpid. MARGARETA MARIANA SAIMAC Membră în Liga Scriitorilor din România Referință Bibliografică: ZEFIR / Margareta Mariana Saimac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Mariana Saimac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZEFIR de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380508_a_381837]