524 matches
-
o ghiulea ce târâm după noi“; 2. „bul garii stau gata să se încaiere cu turcii“; 3. „turcii n-au dat Germaniei decât lucrători fără instrucție militară, nici echipament“; 4. „cu Bulgaria n-ai ce face“; 5. Era supărat că Marghiloman se luase după Czernin și pretindea că el căuta să îndulcească pe cât putea suferințele populației, dar n-avea ce face; 6. Știe cât urăsc românii pe germani și ce manifestații francofile s-au făcut la Iași. Noi ne gândeam la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fript foarte ispititor!“ Și râdea cu poftă! corespondența cu iașii Eram în curent și cu cele ce se petreceau la Iași. Dinu ne spunea că la o percheziție făcută la Al. Constantinescu au găsit o copie după convenția subscrisă de Marghiloman, Burian, Kühlmann netrecută în tratatul de pace, atât de strașnică era pentru noi. Aceasta i-a turbat, au cerut să judece curtea marțială pe Al. Constantinescu ca trădător. Curtea a refuzat. Gl Hârjeu a insistat în zadar și a renunțat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
netrecută în tratatul de pace, atât de strașnică era pentru noi. Aceasta i-a turbat, au cerut să judece curtea marțială pe Al. Constantinescu ca trădător. Curtea a refuzat. Gl Hârjeu a insistat în zadar și a renunțat la sfârșit; Marghiloman însă, furios, a pus pe Stoianovici să facă o interpelare lui Hârjeu, majoritatea a aplaudat; miniștrii au părăsit banca și cel de război a demisionat. În Partidul Liberal, multe înscrieri noi. În ziarul lor, Steagul se anunță că pușcăria de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
frumos și mare. Această pată trebuia să-l urmărească restul vieții lui și amintirea ei să agraveze toate păcatele de mai târziu. Guvernul a fost de aceeași părere ca regele, în Senat interpelarea doctorului Gerota, în Cameră, a lui Pătrășcanu. Marghiloman însă ceru părerea Consiliului de Coroană. Apăra pe rege pentru de clararea războiului și o arunca asupra guvernului răspunzător, că Brătianu este dat în judecată, dar nu încă condamnat și că de s ar schimba soarta războiului el ar avea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
felicite și să-i strângă mâna. Pe de altă parte, d. Tzigara-Samurcaș s-a dus la gară să primească Legațiunea germană care fugise din Bulgaria la sosirea Aliaților. A avut sfruntarea să explice că voia să vadă ce figură făceau. Marghiloman tot nu vedea nimic, ci făcea spirit cu Pătrășcanu: „Nu trebuie zis noi am făcut războiul, ori noi nu am făcut războiul. Războiul l-am făcut cu toții, dar nu l am hotărât cu toții!“ capitularea bulgarilor. prăbușirea Trei zile mai târziu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
impresionant și mai simpatic decât merita, dar dezvelea mentalitatea armatei maghiare. Ungaria nu ne mai interesa, o știam pierdută, dar ne bucuram de intrarea trupelor noastre în Bucovina, proprio motu, se zicea. La Iași, reprezentanții Antantei au cerut retragerea guvernului Marghiloman, cu care nu admiteau să lucreze. Acesta fusese tocmai la rege și se înapoiase acasă când fu rechemat de urgență la Palat. Era foarte mirat, căci i se părea că Saint-Aulaire și Barclay îi erau bine dispuși. Regele îi afirmă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
conta. Gl Averescu sperase să fie el ales și rămase foarte decepționat, dar Antanta știa că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri, furgoane, căruțe, automobile alergau pe toate străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
alipirea Basarabiei erau pe deasupra previziunilor și un dar dumnezeiesc. Apoi, reprezentație de gală la Teatrul Național, cu program prost, dar într-o atmosferă de călduros entuziasm. În sală, ca germano fili: domnii Mehedinți, Berdescu, Dobrescu, Bianu, Pic Phe rekyde. Pe Marghiloman, Arion, Grigore Cantacuzino îi interziseseră Aliații, lucru destul de comic, deoarece Societatea Ortodoxia luase inițiativa și soția ultimului era președinta. generalul berthelot Lui Berthelot i s-a făcut o manifestare specială. Mama îi scrisese o scrisoare de bun venit. El a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste puțin: toți partizanii domnului Maniu, cu șeful lor în cap, fă cură o frumoasă manifestație lui Marghiloman, care, încurajat de atitudinea noilor deputați de peste munți, făcu un discurs de jus tificare a purtării lui de colaborare cu germanii în țara ocupată de aceștia. Numai părintele Lucaciu și Octavian Goga părăsiră sala, protestând cu indignare, pe când toată majoritatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu lumea, acea amabilă atenție, acel zâmbet condescendent față de cei cărora le oferi sau le ceri serviciile. Fiindcă toată lumea era pe acea vreme cuviincioasă și amabilă - vă mirați, nu este așa?... A intrat odată În biroul meu de la laborator Alexandru Marghiloman, bolnav, Încă de pe atunci, de rinichi, dar nearătând - și de o eleganță mascu lină unică, scos ca din cutie, cu hainele și gulerele lui călcate, zice-se, la Londra. Nu găsea desigur politicos să-și arate, prin vreo tristă alură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui, mă făcea să nu-i pot accepta nici conținutul nici forma. Articolul a plecat dar fără semnătură. * Câteva zile mai târziu, la Iași, pe stradă, "ce-ai pățit?" mă întreabă ironic un cunoscut. "De ce l-ai încolțit așa pe Marghiloman?" Am bănuit îndată cam la ce se raportau întrebările acestea și cercetând puțin mai târziu la redacție, iată ce am aflat. Cunoscându-mi scrisul, redactorul care a primit în dimineața aceea articolul, expediat din drum, nu și-a închipuit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
gândirea, tonul, a fost izbit de schimbarea aceasta neașteptată și neexplicabilă pe care i-o ofeream. Articolul de care vorbesc poartă titlul " Discursul unui parvenit" și a apărut în Opinia din 25 Decembrie 1910. În el e vorba de Alexandru Marghiloman și de un discurs, un fel de "discurs-program" pe care fostul fruntaș conservator îl pronunțase de curând la Brăila. L-am recitit acum, într-o colecție veche a ziarului, aparținând amicului Scrutator. De prisos s-adaug că nu mi-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cuvântul și fapta, au militat pentru realizarea unității politice și spirituale a neamului românesc. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Ion Inculeț a ocupat diverse și importante funcții în conducerea Basarabiei. A fost ministru în guvernul prezidat de Alexandru Marghiloman ca reprezentant al Basarabiei, apoi în următoarele guverne din anii 1918-1922, ca ministru al sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor. A jucat un rol important în politica generală a României Mari, în care, sub guvernul prezidat de Gheorghe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
73 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, la 27 martie, tot la Muzeul Unirii a avut loc o adunare festivă. Vorbitorii au reliefat rolul pe care l-au avut unioniștii de frunte: Pan Halippa, C-tin Stere, Ion Inculeț, Al. Marghiloman, Ion Pelivan. În ziua de 28 martie, În sala Casei Universitarilor s-au ținut două conferințe: Anularea pactului Molotov Ribbentrop (Prof. Dr. I. Bold), Românii din Ungaria (Prof. V. Adăscăliței). La 26 aprilie, Casa Universitarilor a găzduit următoarele expuneri: Românii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ofițer evreu să trădeze, ce s-ar Întâmpla la noi unde nu sunt Încetățeniți, dacă li s-ar da dreptul de a fi militari. Se pare că proiectul lui Berindei fusese inspirat din această situație. La 24 noiembrie 1897, Al. Marghiloman a interpelat guvernul În Cameră obținând de la Pherekyde răspunsul că „cele petrecute sunt o justă reacțiune contra evreilor, care au insultat România prin Întruniri nepermise de Constituțiune (deși se ținuseră cu autorizația poliției)”. La 25 noiembrie, Carp a luat cuvântul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), la care au participat, alături de regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, Mihail Pherekyde, Theodor Rosetti, Petre P. Carp, Al. Marghiloman, Ion Lahovari, Ion C. Grădișteanu, Take Ionescu, Constantin G. Disescu și Constantin Cantacuzino Ploieșteanu. Iată-l din nou pe Carp În mijlocul evenimentelor, un Carp care, În vara lui 1914, era total izolat În viața politică românească, mai ales că din
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pierde beneficiile de 30 de ani de muncă și roade”, propunând intrarea În război alături de Puterile Centrale. Între oamenii politici, cei care trebuiau să hotărască soarta țării s-a putut observa cu ușurință lipsa de coeziune. În timp ce conservatorii Maiorescu și Marghiloman se pronunțau pentru menținerea unor relații bune cu Austro- Ungaria și Germania, dar erau pentru neutralitate, Nicolae Filipescu și Ștefănescu Delavrancea militau pentru intrarea imediată În război Împotriva Puterilor Centrale. Take Ionescu și-a expus fățiș poziția antantofilă, după ce În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și a motivațiilor fiecărui membru În parte. Dacă Petre P. Carp și, alături de el, Titu Maiorescu, aveau un cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o cooperare activă cu Puterile Centrale, nu se putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o cooperare activă cu Puterile Centrale, nu se putea spune același lucru despre AI. Marghiloman sau Constantin Stere (liberal de stânga). Nici chiar Între aceștia doi nu exista o identitate de vederi: Marghiloman, deși n-a forțat nota la Consiliul de Coroana din august 1914, militând pentru o neutralitate binevoitoare față de Puterile Centrale, neexcluzând o acțiune În forță, el nu era adeptul unei Românii dependente de capitalul german sau al Încorporării României În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să critice guvernul, dar nu Îndrăznea să-și asume guvernarea. Aripa lui Marghiloman care a reușit la un moment dat să câștige Încrederea regelui și sprijinul diplomației Puterilor Centrale, căuta o cale de a-l Înlătura pe I.I.C. Brătianu, pe motivul că refuza tratativele cu Austro Ungaria. Tensiunea dintre guvern și gruparea conservatoare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
război, cu aceeași hotărâre și convingere, dar una alături de Antanta, cealaltă alături de Germania. În cadrul Consiliului de Coroana din 14/27 august 1916, ținut În sufrageria mare a Palatului Cotroceni, prezidat de Ferdinand, după mai mulți vorbitori (Brătianu, Take Ionescu, Al. Marghiloman, N. Filipescu) a venit rândul lui Carp. Discursul său a constituit clipa culminantă a vieții sale, cea mai criticată, cea din care s-a creat o legendă. Cum s-au petrecut faptele În realitate, care au fost cuvintele lui, nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fuseseră aleși dintre partizanii politicii sale sau dintre amicii lui personali, refuzând să ia conducerea unui guvern, câtă vreme În Moldova exista un guvern legitim al țării. În perioada ocupației, membrii grupării germanofile au acționat În conformitate cu propriile lor interese. În timp ce Marghiloman era În legătură cu administrația germană și mai ales cu autoritățile austriece, Petre P. Carp, a refuzat constant să vadă pe reprezentanții puterilor ocupante, deși el inspira germanilor Încredere și respect, fiind simpatizat de iuncherii germani, conservatorii agrarieni cu a căror politică
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Îmbunătățirea situației populației, etc. Cu ceilalți reprezentanți ai ocupanților, Carp nu a avut nici o legătură, deși Lupu Kostache a Încercat În mai multe rânduri să-l pună În contact. Dintre foștii amici și colegi, Carp a menținut legătura doar cu Marghiloman, fără ca Între cei doi să existe afinități speciale, fiind cunoscut faptul că germanismul lui Al. Marghiloman nu era din convingere, ci din oportunitate, nedorind altceva decât să fie stăpân pe situație În cazul unei păci separate Între România și Puterile
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Lupu Kostache a Încercat În mai multe rânduri să-l pună În contact. Dintre foștii amici și colegi, Carp a menținut legătura doar cu Marghiloman, fără ca Între cei doi să existe afinități speciale, fiind cunoscut faptul că germanismul lui Al. Marghiloman nu era din convingere, ci din oportunitate, nedorind altceva decât să fie stăpân pe situație În cazul unei păci separate Între România și Puterile Centrale. Nu a renunțat niciodată să-l catalogheze pe Carp drept un ramolit, notele sale fiind
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe Carp drept un ramolit, notele sale fiind pline de această constatare, care era bazată mai mult pe patimă decât pe adevăr. Chiar și Carp a declarat În nenumărate rânduri că nu dorea să aibă prea multe În comun cu Marghiloman, apostrofându-i pe cei care Încercau să-i apropie, cum a fost cazul Dr. Antipa, căruia i-a declarat răspicat „când umbli În tărâță te mănâncă porcii”, fiind puțin măgulit de legătura cu acesta, mai ales că inserase În „Bukarest
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]