804 matches
-
Dining Car. Dudley a pus-o pe Marvell Wilkins - paisprezece ani, tuciurie și fascinantă - să aștepte afară. Breuning a alertat biroul șerifului din West Hollywood și presa, iar Marele V a aruncat niște pastile de clorhidrat În ultimul pahar cu martini al lui McPherson. Domnul procuror districtual a părăsit restaurantul puțin cam amețit, a lălăit-o preț de vreo doi kilometri la volanul Cadillacului lui, după care a tras pe dreapta și i s-a rupt filmul. Breuning l-a urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Loew În apartamentul plin cu mahări de la Partidul Republican. Femeile În rochii de seară, bărbații În costume negre. Marele V: costum kaki, cămașă albă, stropită cu sînge de cîine. Jack Îi făcu semn unui chelner și Înhăță de pe tavă un martini. Fotografiile Înrămate de pe pereți Îi atraseră privirile. Progres pe linie politică: Harvard Law Review, alegerile din 1953, un instantaneu echivalent cu o minciună gogonată: Loew anunțînd presa că negroteii mărturisiseră Înainte să evadeze. Jack izbucni În rîs, Împroșcă În jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cooperezi. — Bud Își poate purta singur de grijă. Iar tu arăți Îngrozitor. Ai fața roșie ca sfecla. Ed se așeză și opri magnetofonul. — Nici măcar nu simți efectele dozei, nu-i așa? Mă simt de parcă aș fi băut patru pahare de martini, iar patru martini-uri mă fac doar mult mai lucidă. — Patchett te-a trimis aici fără avocat ca să cîștige timp. Știu asta. Știe că ai fost chemată În legătură cu redeschiderea cazului Nite Owl, așa că știe și că el este cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poate purta singur de grijă. Iar tu arăți Îngrozitor. Ai fața roșie ca sfecla. Ed se așeză și opri magnetofonul. — Nici măcar nu simți efectele dozei, nu-i așa? Mă simt de parcă aș fi băut patru pahare de martini, iar patru martini-uri mă fac doar mult mai lucidă. — Patchett te-a trimis aici fără avocat ca să cîștige timp. Știu asta. Știe că ai fost chemată În legătură cu redeschiderea cazului Nite Owl, așa că știe și că el este cel puțin un martor important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ed trecu pe lîngă el. Un rămas-bun: — Blestemat să fii pentru toate lucrurile rele pe care m-ai obligat să le Întruchipez! În centru, la Dining Car: un loc vesel, plin de oameni drăguți. La bar Gallaudet sorbea dintr-un martini. — Vești rele despre Dudley. Nu vrei să auzi. — Nu poate fi mai rău decît alte lucruri pe care le-am aflat azi. — Da? Ei bine, află că Dudley e liber ca pasărea cerului. Fiica Lanei Turner tocmai l-a Înjunghiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Înjunghiat pe Johnny Stompanato. E mort de-a binelea. Fisk era vizavi și a văzut mașina de la morgă, poliția din Beverly Hills și cum Îl scot pe Johnny. Nici un martor anti-Dudley, nici o dovadă anti-Dudley. Măreț, flăcău... Ed luă paharul de martini și Îl topi. — Am să i-o trag lui Dudley pe ocolite. Am o grămadă de bani de-ai lui Patchett și pot finanța orice! Și-o să-l pîrlesc pe nenorocitul ăla de irlandez chiar dacă o să fie, În paștele mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a o trezi și pe bona Gannet din letargia produsă de cacao. La parter, petrecerea este în toi. Oaspeții și-au domolit foamea cu o supă ușoară (cu brânză Stilton și dovlecei înăbușiți) și au terminat repede păstrăvii (înăbușiți în Martini sec, cu sos de urzici). În timp ce așteaptă felul al treilea, Lawrence, așezat în capul mesei, se scuză și iese din încăpere; când se întoarce, se oprește să schimbe câteva cuvinte cu Mortimer, oaspetele de onoare, așezat la mijloc. Lawrence vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
iminentului meu deces, când seara din ajun a Început să-mi revină În minte În scurte secvențe. Un bar Înecat În fum undeva În East Village. Ceva care se chema jazz fusion music. O băutură trandafirie Într-un pahar de Martini - o, ce greață-mi e, ce n-aș da să Înceteze. Prieteni care trec pe la mine să Îmi ureze bun venit acasă. Un toast, o dușcă, alt toast. O, slavă Domnului - nu era o formă rară de febră hemoragică, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
rezultatul muncii lui fusese cu ocazia petrecerii organizate de ziua lui Caroline și Cassidy. Știam că e capabil să transforme livingul În stil colonial al Mirandei Într‑o Încăpere șic, intimă (inclusiv cu un bar pentru răcoritoare - În pahare de Martini, firește - cu băncuțe În perete și un ring de dans Încălzit pe balcon, acoperit cu o pânză de cort pictată În stil marocană pentru niște copii de zece ani, dar aici era ceva de‑a dreptul spectaculos. Totul era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ei arătoase. A mers la fix. Hai să‑ți dau ceva de băut. Mi‑a pus mâna pe spate și m‑a condus spre un bar masiv din stejar, aflat În living, unde trei barmani În uniformă ofereau pahare de martini, whisky și șampanie. — Stai să văd dacă am Înțeles eu bine: nu trebuie să dădăcesc pe nimeni astă‑seară? Nu ai nici un frate mai mic sau așa ceva, nu? Mi se părea de neimaginat că venisem la o petrecere cu Miranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
copii - lecțiile de citire ale lui Emily, felul În care Ben Încearcă să vorbească cu tine - Încât Îmi dau seama că ești o mamă minunată. Și observi atât de multe lucruri. Mama mea stătea acasă și juca bridge și bea martini cu vodcă cu prietenele ei. Era acasă toată ziua, dar nu era niciodată cu adevărat acolo pentru nici unul din noi trei. Nu mai romanța calitatea de părinte care stă acasă: poți s-o dai În bară și dacă ești aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mea. Mă distrez de minune. —De-aia plângi ca o poșetă Balenciaga care și-a pierdut catarama? mă întrebă ea. Ce s-a-ntâmplat? I-am explicat că n-am fost în viața mea mai fericită, că pretutindeni vezi doar martini cu mere și că Simfonia Deserturilor de la Le Cirque e de-a dreptul delicioasă. O sunasem doar să-i spun că-mi pare rău că nu e și ea aici. Iubito, când bei martini, iar paharul ți-e plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mai fericită, că pretutindeni vezi doar martini cu mere și că Simfonia Deserturilor de la Le Cirque e de-a dreptul delicioasă. O sunasem doar să-i spun că-mi pare rău că nu e și ea aici. Iubito, când bei martini, iar paharul ți-e plin de lacrimi, trebuie să te întrebi: oare Universul vrea să-mi comunice ceva? filosofă Julie. Dumnezeule, când Julie pomenește de Univers, sunt îngrijorată, deoarece asta înseamnă că iar a citit un teanc nociv de cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de ticsit de fete care nu mâncau nimic și de bărbați care nu le băgau în seamă, că de-abia te puteai mișca prin mulțime. Julie înșfăcă două pahare de saketini (o băutură la modă - o corcitură între sake și martini) de pe o tavă și ne-am așezat într-un separeu. — Hei, drăguțo, făcu ea, îmi pare rău că ai văzut fotografia aia cu Adriana și Zach. —Mulțumesc, am spus sec. —Oricum, ai dovada că-i complet nestatornic. Slavă Domnului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
țăcăneală. Barclay transformase biblioteca în copia strălucitoare a unei cabine de la bordul unui vapor. Felinarele pâlpâiau de parcă prin încăpere chiar adia briza oceanului. Pe masă erau împrăștiate hărți decolorate și jurnale patinate de vreme. Un chelner ne-a servit cu Martini Bleu și Mai Tai și cu șervete de cocteil cu colțurile atât de ascuțite încât un marinar ar fi putut să-și taie beregata cu unul. Fetele s-au așezat în cerc, mai curând, într-un oval. Henry stătea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
văd Îndesînd o cîrpă În rezervor. Dar Crawford i-a adresat mașinii un salut milos și-a plecat fumîndu-și calm țigara, savurînd aburii de tutun turcesc. — Urăsc să fac așa ceva, Charles... dar trebuie făcute sacrificii. — Cel puțin nu-i Aston Martinul tău. — Mă refeream la sacrificiile noastre - e un medicament amar, dar trebuie să-l Înghițim amîndoi... Am pornit-o pe șoseaua de centură, pe marginea căreia se Înșirau vilele și apartamentele mai ieftine, cu vedere spre autostrada Malaga. Panouri vopsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să te prindă Cabrera cu mîța-n sac, Charles. Iar ai fața aia vinovată. — E o grămadă de marfă aici. Îți mai aduci aminte care obiect al cui e? — N-am nevoie. O să le ascund În depozitul unde am lăsat Aston Martinul și-o să-i anunț pe ăia care păzesc la poarta complexului. O să le expună ei acolo și-o să se asigure că toată lumea din Residencia a-nțeles mesajul. — Dar care e mesajul? Asta-i chestia pe care Încă n-am priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tresar. A sosit o diplomă de la olimpiada pe muni cipiu de luna trecută. Pe diplomă scrie Marin Carla, dar n-avem pe nimeni cu numele ăsta în clasa a XI-a. Te pomenești c-o fi mențiunea asta pentru tine, Martin! Simt că mi se aprind obrajii de furie. Ce nume am, fir-ar să fie! E un nume care se rostește greu, pocit, deși e scurt, un nume care creează confuzii peste confuzii! Profa întinde diploma spre mine cu un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Scarlat mi-a deschis ușa și pentru o clipă mi s-a părut că zăresc o lumină vagă în ochii lui obosiți, as cunși de ramele groase și negre ale ochelarilor. — Clara Martin! a exclamat el. Robert, a venit Clara Martin! — Ce face Eduard? l-am întrebat, destul de nepoliticoasă, înainte chiar de a intra. Mi-a răspuns calm, încercând să mă liniștească. M-a bătut pe umăr și mi-a spus că a trecut ce-a fost mai greu. Apoi s-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu îl voi mai vedea niciodată pe Eduard. Din cauza ei mi s-a făcut teamă de înălțime și de prăbușire, datorită ei nu voi mai fi niciodată capabilă să scriu vreun rând. Din cauza ei nu mai doresc să fiu Clara Martin. Aș vrea să te chem, Edo, măcar tu să fii lângă mine, dar simt că nu mai exiști. Ai plecat pe spinarea acelui nor alb în for mă de inorog, de mai devreme, care se îndepărta hotărât de mine. De când
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să umble în voie pe la raioane, zâmbindu-le vag și îndepărtat vânzătoarelor care se grăbeau să o salute și trecând mai departe, și mai departe... La raionul de pantofi se trezi însă că este interpelată grosolan de vânzătoare. — Clara! Clara Martin! strigă vânzătoarea, voioasă și familiară. Nu mă recunoști? Sunt Leni! Am fost colege de liceu! Doamna Ionescu se opri locului, stânjenită de vociferarea stri dentă care-i scrijelise auzul. Apoi își recompuse mina; îi zâmbi larg vânzătoarei joviale și o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pune ființa care fusese. Cu tot maldărul acela dezordonat de amintiri care o zgâriau peste tot, încă nu se regăsise pe sine. Se căută din nou, cu disperare, în oglindă. I se făcuse tare dor de Clara Martin. Dar Clara Martin plecase din ea, alungată, repudiată, târându-și geamantanul doldora de amintiri fără nici un ajutor, așa cum plecase mama ei, demult, cu geamantanul doldora de haine. Era pe la începutul lui martie 1975. Clara Martin era singură acasă, într-o singurătate compactă. Stătea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
făcuse tare dor de Clara Martin. Dar Clara Martin plecase din ea, alungată, repudiată, târându-și geamantanul doldora de amintiri fără nici un ajutor, așa cum plecase mama ei, demult, cu geamantanul doldora de haine. Era pe la începutul lui martie 1975. Clara Martin era singură acasă, într-o singurătate compactă. Stătea în vârful patului și citea un volum de poezii de Emily Dickinson. Ce femeie curajoasă! Ce poetă minunată! Și, după cât se pare, ea nu avusese nevoie de nimeni în viața ei. Ce
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
din jurul mesei. „Aici e o persoană pe care nu o cu nosc și care, cu totul întâmplător, are același prenume ca și mine. Clara. Dar eu, eu, Clara Martin, sunt acolo, în hotel, în rama unui tablou din hol. Clara Martin e în rama unui tablou și e vie doar acolo, nu aici, la masă! E încă vie acolo, până mâine, când tabloul va fi luat de mâini străine și viața fetei din tablou se va sfârși!“ Dar, în loc să le strige
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
trasă printr un tunel al timpului în camera lui Eduard de la mare, în ziua de 1 Mai 1975. Ziua când ea ar fi trebuit să se ducă la mare împreună cu Eduard, așa cum își făgăduiseră. Era ea cea de altădată, Clara Martin adolescentă, în vizită la Eduard în cameră, hotărâtă să-și ducă la bun sfârșit primul ei roman. Era convinsă, fără să fi primit vreo confirmare de la Bobo, că acolo, în casa bunicilor, se retrăsese Eduard după accident. Acolo, într-una
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]