632 matches
-
-i omului să se transforme împotriva ingraților, manifestându-și "puterea propriei lui ființe". Se vede clara reminiscență a materialismului marxist de care Foucault ne asigura că s-a despărțit radical. Recunoscându-i omului autarhia ontologică, el cade în capcanele ateismului materialist. În realitate, omul nu are origine "zeiască", ci e creatură din nimic, iar din această perspectivă întreaga demonstrație a lui Foucault și a filosofilor diferenței ar putea avea deplină legitimitate, căci omul e om în măsura în care el se depărtează de nimicul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
excitate care, prin extremismul lor brutal, rivalizează cu bărbații"271. Respiritualizând lumea, gnosticii îi redau transparența, căci gnoza tinde să fie "filozofia Luminii conștiente"272. Dar deși noul iluminism nu are cu nimic de a face cu acela scientist și materialist din Secolul Luminilor, transparența spirituală tinde să reînvie panteismul precreștin dinspre un teocentrism cosmic. Cu toate că neo-gnosticii se feresc să numească Spiritul universal Dumnezeu, ei îl recunosc ca atare și susțin că Universul însuși este Dumnezeu, într-o plinătate dinamică, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lumea la un singur nivel, sprijinit, însă, ontologic, pe un monism divin, ea ajungea fie la o ruptură între sacru și profan, fie la panteism, fie la politeism. Gândirea modernă, în aceleași condiții, a avut de ales între un monism materialist (marxismul) și eliminarea oricărui grund ontologic, absolutizată de postmodernism. "Proclamarea existenței unui singur nivel de Realitate atrage atenția Basarab Nicolescu elimină sacrul, cu prețul autodistrugerii acestui nivel"324. De precizat că obiectul transdisciplinarității nu îl constituie nivelurile de Realitate, acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
București, 1982, p. 617. 127 Jean François Lyotard, op. cit., p. 34. 128 Ibidem, p. 35. 129 Pe fila 403 a mss. 2257 (dar și în alte părți) găsim această însemnare surprinzătoare: "Substanța imaterială din Univers / dovedită din punct de vedere materialist". 130 Jean François Lyotard, op. cit., p. 45. În aceiași ani, Mihai Drăgănescu elabora impresionanta lui construcție a conceptului de informaterie, sintetizată în lucrarea Ortofizica (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). Filosoful savant își recunoștea descendența eminesciană. Bineînțeles, în România diletantismului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat și atitudinea unor materialiști, care nu credeau în existența vieții de dup] moarte și, prin urmare, aveau un stil de viat] bazat pe pl]ceri și lipsit de orice valori morale. Buddha era împotriva senzualit]ții pure și a automutil]rii, considerând metodă lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr]țișeaz] idealul estetic, f]r] a ține cont dac] acest lucru este benefic sau nu ființei umane. Un r]spuns mai conving]tor la aceeasi provocare vine din partea „utilitariștilor materialiști”, care pun accent pe satisfacerea intereselor și mai puțin a unor simple preferințe. Și în cazul de fâț] asist]m la o convergent] a celor dou] modele filosofice; al doilea este subordonat celui dintâi în majoritatea cazurilor în care indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintâi în majoritatea cazurilor în care indivizii își cunosc foarte bine interesele și urm]resc satisfacerea acestora. În situația în care cele dou] modele se afl] în opoziție (din cauza lipsei de cunoaștere sau a unor dorințe diferite), utilitarismul de factur] materialist] ar recurge la suprimarea satisfacerii unor preferințe efemere în scopul protej]rii intereselor materiale și de lung] durat] ale individului. Principiile acestei teorii necesit] o formulare atent]; „interesele materiale” nu trebuie percepute într-un sens atât de restrâns și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care asigur] bun]starea omenirii, iar acest lucru este posibil, cel putin pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit un caracter mai pragmatic noțiunii de utilitate. Întreg demersul care a condus la caracterizarea utilit]ții că sporire a bun]st]rii materiale poate p]rea lung și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers, concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers, concluzia final] este în concordant] cu ideea fundamental] de la care s-a pornit. Utilitatea este în strâns] leg]tur] cu caracterul folositor al lucrurilor, iar elementul central pe care utilitariștii materialiști se str]duiesc s] îl protejeze îl constituie resursele generale atât de necesare oric]rei acțiuni. Utilitarismul, oricare ar fi orientarea să, reprezint] înainte de toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm], ins] nu și a gândurilor sale. Mai mult decât atât, interesele unor persoane diferite pot fi asem]n]toare la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
4, p. 472; CW 6, pp. 494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principii morale. Atacul lui Marx asupra moralei nu este un atac asupra „judec]ților de valoare”, ci o respingere a judec]ților morale specifice, mai ales a celor care implic] ideea de drept și dreptate. iii. Materialismul istoric Este concepția materialist] a istoriei c]ruia Marx îi atribuie „distrugerea moralei”. Materialismul istoric trateaz] istoria ca fiind împ]rțit] pe epoci, fiecare caracterizat] în principal prin modul s]u de producție. Un mod de productie const] dintr-un set de relații sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relații sociale de producție, un sistem de roluri economice care ofer] control efectiv asupra mijloacelor, proceselor și rezultatelor producției sociale ocupanților unor roluri, excluzând ocupanții altor roluri. Aceste diferențe între roluri reprezint] baza diferențelor de clas] în societate. În teoria materialist], schimbarea social] apare deoarece forțele de productie ale societ]ții nu sunt statice, ci se schimb], si, în ansamblu, tind s] creasc]. În orice stadiu al dezvolt]rii lor, folosirea forțelor de producție și creșterea lor în continuare sunt ușurate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Când aceste sentimente, gânduri și percepții sunt produsele unei clase speciale de lucr]tori mentali care muncesc în folosul clasei, Marx are un nume special pentru ele: ideologie. Produsele ideologilor - ale preoților, poeților, filosofilor, profesorilor și pedagogilor - sunt, în teoria materialist], tipic ideologice. Conținutul acestor produse poate fi cel mai bine redat prin felul în care reprezint] concepțiile globale asupra anumitor clase sociale dintr-o anumit] epoc] și în care servește interesele acestor clase. Într-o bine-cunoscut] scrisoare c]tre Franz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Selected Works (New York: Internațional Publishers, 1967), citate cu num]rul paginii. SC Marx Engels Selected Correspondence (New York: Internațional Publishers, 1965), citate cu num]rul paginii. AD Engels, Anti-Duhring (Moscow: Progress Publishers, 1962), citate cu num]rul paginii. Kautsky, K.: The Materialist Conception of History, traducere de J. Kautsky (New Haven: Yale University Press, 1988). Bibliografie suplimentar] Brenkert, G.: Marx’s Ethics of Freedom (London: Routledge & Kegan Paul, 1984). Buchanan, A.: Marx and Justice (Totowa, NJU: Rowan and Littlefield, 1982). Cohen, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apa, hrana și aerul contaminate au scăzut nivelul calitativ al vieții și au provocat multe probleme de sănătate. Situația gravă a mediului Înconjurător cu care ne confruntăm În prezent a fost creată de oameni. Contemporanii noștri par să fie egoiști, materialiști și obsedați de bani, subestimând și nesocotind permanent importanța mediului În care trăim. Este adevărat că aerul nu costă nimic, iar apa este ieftină. Aceste resurse naturale par să fie nelimitate. Iată o mentalitate simplistă și egoistă, care a dus
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În ultima premieră dinaintea Revoluției, Există joi ? (5 decembrie 1989), se povestește pentru ultima oară despre ideile novatoare ale inginerului Virgil care se lovesc de concepțiile învechite ale unora, probând gradul de maximă deviere de la realitate la care ajunsese monarhia materialist dialectică a lui N. Ceaușescu. Practic însă, se poate afirma că propaganda ceaușistă prin cinema a luat sfârșit cu mai bine de doi ani înainte de sângerosul sfârșit al regimului. Studii de caz Ediție specială (1978), Probă de microfon (1980), Croaziera
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și Lim, 2001) au descoperit că muncitorii chinezi aprobă etica protestantă de muncă, au cel mai mare respect pentru bani și cea mai scăzută satisfacție intrinsecă a muncii. Au explicat astfel succesul economic a Țărilor sud-est asiatice ca fiind puternic materialist, ca dovadă fiind munca asiduă și căutarea permanentă de recompense economice (Hoon și Lim, 2001). Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Hoon și Lim, 2001) au mai descoperit că experiența în muncă a indivizilor, genul și nivelul socio-economic influențează atitudinea față de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
chestionarele lui Rubinstein cât și pe cele ale lui Forman, fiind astfel posibilă examinarea relației dintre cele două. A fost prevăzut ca 1) avarii să fie fataliști și negativiști în privința banilor și a propriei persoane, în timp ce risipitorii vor fi mai materialiști; 2) magnații și pariorii vor fi pregătiți săși asume un risc moral pentru a obține bani, pe care-i pun pe seama norocului și a relațiilor potrivite; 3) patologia monetară va fi asociată credințelor fataliste despre modul în care se procură
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
enciclopedii semnate de autori redutabili. Nu trebuie să omitem faptul că multe dintre comentariile referitoare la creațiile artis- tului sunt marcate de o oarecare “prudență”. Opera lui Stahi este privită cu rezervă, deter- minată de incompatibilitatea concepțiilor ideologice de tip materialist dialectice, ateiste, ale principiilor estetice din perioada respectivă, de propagandă antireligioasă, chiar dacă nu era vehementă și directă, cu universul tematic și iconografic al operei autorului. Nu trebuie să uităm ca Stahi a deschis ochii printre cru- cifixuri de argint, potire
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
imagine idilică ce nu corespunde pe deplin realității” (Maria Hatmanu - Catalog C. D. Stahi, 1971, pag. 98), dacă ne raportăm la condițiile de viață ale țăranilor. Este un punct de vedere care răspunde conceptelor anchilo- zate ale esteticii de tip materialist dialectic, conform cărora imaginea țăranului din regi- murile trecute nu putea fi decât una a obidei, sărăciei și mizeriei, ca și cum în acele vremuri nu ar fi existat țărănci tinere, frumoase, îm- brăcate cuviincios, cu haine curate făcute cu dragoste și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
impactului acestui fenomen pe plan social, politic și economic. Pe plan național Cauza principală a corupției o reprezintă lipsa unui sistem de valori bine determinat și îndoctrinarea societății românești, timp de aproape 50 de ani, în mod barbar, cu ateismul materialist. Odată cu prăbușirea sistemului social comunist, neexistând o limitare morală și etică, alta decât cea comunistă, nu a mai existat nimic care să împiedice oamenii aflați în posesia pârghiilor politice, economice, juridice și sociale să le folosească în interesul personal sau
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
emitent. Deși limba ca sistem este imună la orice formă de ideologie, folosirea limbii sau limbajul, discursul, ca manifestări concrete ale limbii, sunt cele predispuse contaminării ideologice. Această idee reiese din afirmațiile lui Pecheux: „Sistemul limbii este același și pentru materialist și pentru idealist, pentru revoluționar și reacționar, pentru cel care dispune de o cunoaștere dată și pentru cel care nu dispune de ea. Nu rezultă de aici că aceste personaje vor avea același discurs: limba apare astfel ca o bază
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]