1,802 matches
-
Horticultură din București, este cursul intitulat "Ampelografie", elaborat de Gh. Constantinescu (1958), în care în partea specială prezintă 16 soiuri de portaltoi și 100 soiuri de Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția soiurilor la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și uniformitatea ei , sunt elemente dependente de factorul lumină și este dată de un număr mare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în considerare doar caracterele esențiale ca valoare ampelometrică, trăgând atenția asupra "principiului descrierii standard" în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și lățimii a 100 boabe, mărimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
organoleptic. 9.10. Punctul pistilar (cod OIV 229; UPOV -; IBPRG -). Se observă pe suprafața pieliței la vârful bobului, putând fi slab aparent sau aparent. 9.11. Colorația pulpei (cod OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 241; UPOV 77; IBPRG 4.3.17.). Se apreciază prezența sau absența semințelor precum și gradul de dezvoltare a acestora ( de exemplu rudimente de semințe). 10.2. Lungimea seminței (cod OIV 242; UPOV -; IBPRG 6.3.2.). Se determină la maturare, prin măsurători efectuate la 100 semințe uscate și se stabilește lungimea medie a acestora . 10.3. Greutatea seminței (cod OIV 243; UPOV -; IBPRG 6.3.3.). Se cântăresc 100 de semințe uscate, pentru a se stabili greutatea medie a unei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5. Începutul maturării lemnului lăstarilor (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5. Începutul maturării lemnului lăstarilor (cod OIV 305; UPOV -; IBPRG 6.1.49.) se consideră momentul începerii colorării în brun a internodiilor bazale de la 10 lăstari, respectiv când 50% din lăstari, pe lungimea a 2-3 internodii de la bază, prezintă culoarea caracteristică lemnului matur
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10 boabe din zona de mijloc a strugurelui. 4. Producția de struguri la hectar (cod OIV 504; UPOV -; IBPRG 6.2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]