1,225 matches
-
și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață pe termen lung<footnote Maria Moldoveanu, Emilian M. Dobrescu, Știința afacerilor, Editura Expert, București, 1995, p. 69. footnote>, producătorii trebuie să cerceteze
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
să privim cu atenție un lucru și el va deveni mai interesant”. (Eugeni D’Ors) Atenția este un proces psihic prin care conștientizăm stimulii din mediul înconjurător, fiind, totodată, prezent în toate procesele psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață pe termen lung, ofertanții trebuie să știe cât mai multe despre consumatorii lor potențiali: ce doresc ei, ce cumpără, când și de unde
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și intereselor sale. După cum se știe, „legea” suverană în materie de comportament este că toți agenții economici urmăresc maximizarea: utilităților (satisfacției) de consumatori, a salariilor și veniturilor asimilate acestora de salariați și a profiturilor de acționari. Dar, pentru a-și maximiza profiturile, pentru a determina potențialul de absorbție al unei piețe și pentru a-și proiecta activitatea de piață pe termen lung<footnote Maria Moldoveanu, Emilian M. Dobrescu, Știința afacerilor, Editura Expert, București, 1995, p. 69. footnote>, producătorii trebuie să cerceteze
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
să privim cu atenție un lucru și el va deveni mai interesant”. (Eugeni D’Ors) Atenția este un proces psihic prin care conștientizăm stimulii din mediul înconjurător, fiind, totodată, prezent în toate procesele psihice cognitive - percepție, gândire, memorie - cărora le maximizează eficiența. În literatura de specialitate, se consideră că atenția are, în general, un dublu impact asupra fenomenelor de adaptare senzorială<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 54. footnote>, și anume: − asigură o cuprinzătoare recepționare a stimulilor și permite o mai bună
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
așa trebuie să vă feriți și dumneavoastră de irosirea nesăbuită a celor fizice. Feriți-vă de a avea „datorii de somn”. 2. Dezvoltați-vă un procedeu. Studiile indică faptul că, prin fixarea unei rutine de somn, corpul omenesc Își poate maximiza oportunitatea de a se reface. Vizitați www.sleepfoundation.org pentru mai multe informații despre crearea unei rutine de somn adecvate (consistente). 3. Abțineți-vă să vă uitați la programe de știri Înainte de a adormi, deoarece astfel de activități sunt stimulante
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
culcare. Beneficiile vor fi surprinzătoare. 5. Trageți câte un pui de somn! Atunci când Ronald Reagan era președinte, se acorda foarte multă atenție Înclinației sale pentru somnul de după-amiază. Totuși, președintele nu făcea altceva decât ceea ce face orice bun manager: Își maximiza resursele. Or, o modalitate excelentă de a vă maximiza resursele este să trageți câte un pui de somn. Capcana nr. 23tc " Capcana nr. 23" Atunci când nu te pregătești necontenit pentru viitortc " Atunci când nu te pregătești necontenit pentru viitor" „În vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pui de somn! Atunci când Ronald Reagan era președinte, se acorda foarte multă atenție Înclinației sale pentru somnul de după-amiază. Totuși, președintele nu făcea altceva decât ceea ce face orice bun manager: Își maximiza resursele. Or, o modalitate excelentă de a vă maximiza resursele este să trageți câte un pui de somn. Capcana nr. 23tc " Capcana nr. 23" Atunci când nu te pregătești necontenit pentru viitortc " Atunci când nu te pregătești necontenit pentru viitor" „În vremuri de schimbare, cei care Învață repede moștenesc pământul, În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
soluție pentru construirea unei afaceri. Dezvoltarea organică, prin definiție, este dezvoltarea unei companii după ce toate „celelalte lucruri” (schimburi, achiziții și așa mai departe) au fost scoase din calcul. Este dezvoltarea care are loc pe plan intern atunci când o companie Își maximizează competențele specifice domeniului de activitate și creează performanțe valabile (și profitabile). Companiile care doresc să ajungă la acest nivel au nevoie de manageri care să fie lideri de dezvoltare. Ce piedici ni se pun În față Deși dezvoltarea organică este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Terenul principal pentru realizarea așa-zisului vis american (piețe libere-guvern reprezentativ) este ideea lui A. Smith, a unei piețe neîngrădite, în care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximiza proprietatea. Piața capitalistă nu este venerată în aceeași măsură în toată lumea<footnote Jeremy Rifkin, op. cit., pp. 137-138. footnote>; b) economia de comandă sau planificată - a apărut ca o alternativă a eco nomiei de piață pure, manifestându-se ca o soluție
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
o concepție individualistă, scopul fiind utilitatea, satisfacția fiecărui subiect întreprinzător, bunăstarea individuală. Deviza acestui sistem pare să fie totul prin individ, dar și totul pentru individ. Idealul sistemului este ca fiecare să realizeze cel mai mare profit posibil, să-și maximizeze câștigul monetar; bunăstarea socială este suma câștigurilor și avantajelor individuale. Procedeul prin care funcționează sistemul este liberalismul. Multitudinea de decidenți hotărăsc asupra destinelor într-un context de libertate, bazat pe un cadru juridic acceptat și întemeiat pe forța proprietății private
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în numele principiilor de legitimitate democratică și a păstrării suveranității lor. În fine, încrederea reciprocă este condiția esențială a funcționării securității colective. Statele trebuie să fie credibile în eficacitatea și imparțialitatea sistemului de alianțe. Dacă sunt încrezătoare în virtuțile lor, ele maximizează comportamentul de încredere, dacă suspiciunea domină, cu siguranță sistemul de alianțe se zdruncină. Puterea trebuie să fie repartizată de o manieră destul de echilibrată în sistemul internațional. Dacă unul sau două state dispun de resurse disproporționate, sistemul pierde din credibilitate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unui stat putea fi măsurată cu anumiți factori"17, cum ar fi: populație, teritoriu, sănătate, armate și flote. În anii care au urmat, această concepție a evoluat în ceea ce se cheamă "elemente ale puterii naționale"18. Statele doreau să-și maximizeze puterea față de alții, realitate care ducea la o balanță de putere. Oricare versiune a teoriei balanței de putere arată că este posibil să se adauge elemente diferite pentru puterea națională, numite "resurse de putere" sau "capacități", în scopul de a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au pus bazele economiei ca știință cu un statut comparabil cu cel al fizicii. Asemănarea dintre echilibrul static al concurenței perfecte și termondinamica newtoniană nu este o pură coincidență. în al doilea rând, au arătat că așa-numita concurență perfectă maximizează bunăstarea. în realitate, condițiile le aproximează pe cele ale concurenței perfecte doar dacă anumite idei, produse, metode și preferințe noi pun oamenii și capitalul în mișcare. Mobilitatea nu e perfectă, având un anumit preț. Totuși, oamenii intră în acest ritm
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
impune reguli și taxe. Condițiile predominante sunt departe de prezumțiile nerealiste ale concurenței perfecte, dar sunt extrem de favorabile urmăririi nestingherite a câștigului propriu în detrimentul altor considerații. Să vedem cum funcționează acest sistem. Libertatea Concurența perfectă nu duce la echilibru, însă maximizează libertatea individului, reducându-i dependența de relațiile curente. Libertatea este privită în general ca un drept sau un set de drepturi - libertatea opiniei, a circulației sau a religiei - fixate prin lege sau Constituție. Acesta este un punct de vedere limitat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sunt eliberați de presiuni. în condițiile în care intră sub presiune, pur și simplu merg înainte. Prin urmare, libertatea este o funcție a capacității oamenilor de a se detașa de poziția curentă. Când alternativele sunt doar vag inferioare, libertatea este maximizată. Această perspectivă este foarte diferită de modul cum privesc oamenii de obicei libertatea, numai că atunci ea este considerată un ideal, și nu un fapt. Ca ideal, libertatea merită sacrificii. Ca fapt, constă în capacitatea de a face ce vrei
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
coeficienți de importanță. În mod frecvent, un decident relevă mai multe obiective, unele dintre ele putând fi contradictorii, sau cel puțin în concurență. Există criterii contrare ca sens al optimizării, de exemplu beneficiul și costul. Un decident nu va putea maximiza beneficiul și simultan să minimizeze costul. Cele două criterii pot fi însă combinate așa încât decidentul să urmărească maximizarea diferenței dintre beneficiu și cost, un exemplu oferindu-l aici analiza cost-beneficiu. Existența mai multor decidenți, fiecare cu propriul model decizional, poate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
posibile de acțiune prevăd adăugarea unor noi alternative prin modificarea unora deja existente (procedeul de „duplicare” a alternativelor) sau adoptarea alternativei ce realizează cel mai bun compromis în mulțimea variantelor. Un decident cu înclinație către risc va alege varianta care maximizează consecința monetară, indiferent de starea naturii care se va produce ulterior. Criteriul de alegere fundamentat de Hurwicz este de tip max-max, dar un astfel de comportament decizional este destul de rar întâlnit în practica decizională. Un alt comportament desemnat prin calificativul
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
o primă iterație, selectează consecințele cele mai defavorabile (min) corespunzătoare fiecărei variante în parte, oricare ar fi stările naturii. În cea de-a doua iterație, având disponibile/cunoscând cele mai defavorabile rezultate peste mulțimea evenimentelor, decidentul va alege varianta care maximizează cele mai mici „plăți” posibile. Criteriul decizional este numit conservator, în sensul că decidentul refuză riscul alegerii unei variante în care fie poate câștiga o sumă foarte mare, fie poate pierde sume semnificative. Acționând pe această bază, prudentă, decidentul este
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și creează șansele intensificării motivației intrinseci, iar la nivelul relațiilor de grup se pot realiza cu timpul anumite nuclee în jurul unor lideri. În individualizare, fiecare face un lucru diferit, potrivit cunoștintelor și aptitudinilor sale, și determină modul în care elevii maximizează pedepsele sau recompensele. În sistemul neindividualizat, toți elevii sunt poziționați la același standard, realizând aceleași sarcini și, fiind evaluați după criterii identice, se poate induce o presiune asupra elitelor, pentru a scădea performanța; din punct de vedere profesoral, elevii sunt
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
doar comportamentul lor presupus maximizator); firmele erau astfel asimilate oricărui agent individual maximizator, singura explicație pentru integrarea activităților În cadrul firmei fiind superioritatea tehnologică a acestora. Practic, pe piață, acțiunea firmelor nu era cu nimic diferită de cea a indivizilor, firma maximizând, conform teoriei neoclasice, funcția unică de producție, deci interesele deținătorilor de capital, ale proprietarilor. La fel cum indivizii au interese și resurse, reprezentând input-urile, și manifestă anumite comportamente economice ca output-uri, și pentru firme sunt relevante datele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nici nu apar boom-urile economice specifice acesteia. Este bine cunoscut că, În absența reformelor legislative, din administrație și justiție, România nu poate fi caracterizată drept economie funcțională de piață, chiar dacă, din 1990 Încoace, actorii economici sunt liberi să-și „maximizeze utilitatea”. La ora actuală, este larg acceptată de către economiști afirmația că instituțiile joacă un rol decisiv În funcționarea economiei. Desigur Coase și Williamson au considerat mai degrabă alternativa instituțională piețe - organizații, Întrebându-se cum apar acestea din urmă, primele fiind
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
furt, mai precis acele comportamente ghidate exclusiv după logica interesului și care ignoră orice considerații legale sau morale atât timp cât acestea nu au un impact negativ asupra utilității individuale. Astfel, În tranzacțiile mutual avantajoase ale actorilor fiecare va Încerca să-și maximizeze propria utilitate (să negocieze cât mai favorabil și, dacă e posibil, să-și Încalce propriile angajamente atunci când urmările acestei acțiuni sunt câștiguri individuale nete) chiar În dauna partenerului de tranzacție. Anticipând această atitudine a partenerului, actorii vor investi resurse ex-ante
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
din astfel de situații se referă la alocarea stimulentelor care să coreleze interesele agenților cu cele ale principalilor. Teoria este deci preocupată de explicarea instituțiilor menite să coreleze interesele agenților cu cele ale principalilor, În așa fel Încât firma să maximizeze funcția de producție specifică/scopurile specifice; spre deosebire de teoria costurilor tranzacționale care urmărea eficiența relativă a piețelor și organizațiilor În reducerea costurilor tranzacționale, teoria agent - principal este interesată de eficiența relativă a mecanismelor de control ale organizațiilor În reducerea pierderilor provocate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
principalului; acestea sunt costuri suportate de către principal și au rolul de a limita selecția adversă și hazardul moral; costuri reziduale ce rezultă din divergența dintre deciziile agentului (la un anumit nivel al monitorizării și stimulentelor) și deciziile ce ar fi maximizat utilitatea principalului. Costurile sunt incumbate de exercitarea calității de agent și rezultă deopotrivă din divergența intereselor agenților și principalilor și din faptul că agenții sunt, la rândul lor, actori maximizatori. Acest lucru nu Înseamnă că agenții nu pot fi și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]