1,846 matches
-
Bentely and Marcia Gowen, ed., Forest Resources and Wood Based Biomass Energy as Rural Development Assets, Oxford and IBH, New Delhi, 1995. Pentru culturile incluse În cadrul unui sistem strict comercial, maximizarea profiturilor ar Însemna rareori exact același lucru ca și maximizarea volumului recoltei. În zonele cu forță de lucru limitată, cultivatorii ar fi mai preocupați de maximizarea cantității de recoltă per lucrător, În vreme ce acolo unde suprafețele cultivate sunt mici, atenția s-ar concentra asupra profitului per acru. Paul Richards, Indigenous Agricultural
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Oxford and IBH, New Delhi, 1995. Pentru culturile incluse În cadrul unui sistem strict comercial, maximizarea profiturilor ar Însemna rareori exact același lucru ca și maximizarea volumului recoltei. În zonele cu forță de lucru limitată, cultivatorii ar fi mai preocupați de maximizarea cantității de recoltă per lucrător, În vreme ce acolo unde suprafețele cultivate sunt mici, atenția s-ar concentra asupra profitului per acru. Paul Richards, Indigenous Agricultural Revolution: Ecology and Food Production in West Africa, Unwin Hyman, Londra, 1985, p. 160. Pentru scrierea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
îl are în a-și atrage membri de partea sa ar putea-o tentă pe cealalt) s) riște un r)zboi preventiv, sperând la o victorie prin surprindere, înainte ca decalajele s) se l)rgeasc). Dac) statele și-ar dori maximizarea puterii, ele s-ar al)tură p)rții mai puternice, iar noi nu am mai fi martori la formarea balantelor, ci la crearea unei hegemonii mondiale. Acest lucru nu se întâmpl), deoarece balansarea, nu alinierea este comportamentul indus de sistem
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în care amplasamentul statelor le afecteaz) comportamentul, punându-le chiar în evident) caracterele. El vine, de asemenea, în sprijinul afirmației c) statele mai degrab) balansea) puterea, decât o maximizeaz). Statele își pot arareori permite s)-și fac) un scop din maximizarea puterii. Politică internațional) este un lucru prea serios, pentru a permite un asemenea lucru. Teoria descrie politică internațional) că pe un domeniu competitiv. Dezvolt) statele carateristicile pe care ne aștept)m s) le manifeste competitorii? Întrebarea supune teoria la inc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vitamine, minerale, ierburi sau hormoni care sună promițător, testarea lor energetică este cea mai bună cale pe care o cunosc eu ce poate determina În fiecare zi dacă ceea ce luați ca tratament este ceea ce aveți nevoie. Pasul trei: minimizarea dependenței, maximizarea echilibrului. Hormonii naturali și produsele din plante sînt la Îndemînă. De ce să nu vă obișnuiți să luați În mod rutinier aceste suplimente? Există motive Întemeiate pentru a fi prudentă cînd interferați cu calea naturii. Consumarea de chimicale ce sînt deja
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
legătura pe care am descris-o pe scurt Între constrângerea religioasă și ideea de proprietate este cuprins și conceptul de muncă, asupra căruia nu voi insista, arătând doar că „hărnicia” În muncă este apreciată ca trăsătură a unui comportament de maximizare a efortului pentru realizarea unei plenitudini a vieții. Fie și În treacăt, observ că Între asertarea unei obligații de hărnicie și o descriere neconcludentă a limitelor de acumulare, constrângerea religioasă creează o tensiune vizibilă, care nu poate fi rezolvată prin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de la intelectualii disidenți, la „revoluționarii anticomuniști” -, clientela lor economică și administrativă și, nu în ultimul rând, capitalul străin care, împreună cu grupurile sociale dependente de acesta, joacă un rol cu totul special, care nu se limitează în nici un caz doar la maximizarea profitului, dar poate fi copios ilustrată prin intermediul acesteia. Astfel, în 2005, în condițiile în care creșterea economică a României nu a mai atins media de 5%, profiturile capitalului străin în România au atins cote excepționale. Sucursala românească a grupului financiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi definitoriu pentru opțiunea capitalistă. Nici un capitalist contemporan nu-și investește banii într-o producție care nu îi va aduce profit. Pe vremea lui Max Weber nu păreau să existe alte criterii de raționalizare a producției decât cele capitaliste - adică maximizarea profitului capitalistului -, așa încât Max Weber, care nu agrea socialismul nici măcar teoretic, a putut identifica cu ușurință organizarea birocratică a muncii industriale cu producția de tip capitalist. Criteriile în raport cu care este optimizată producția, în concepția lui Max Weber, sunt cele pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel referitor la profitabilitate. Printre altele s-a arătat că, în timp, proprietarii de capital pot pierde din puterea pe care o au asupra deciziilor cu privire la utilizarea capitalului în favoarea managementului birocrațiilor industriale, iar acest management urmărește alte obiecive decât simpla maximizare a profitului (Galbraith, 1967). Urmașii lui Max Weber, care au continuat să analizeze organizațiile birocratice, au subliniat că tocmai criteriile în raport cu care birocrația optimizează activitatea umană sunt situate în afara organizației birocratice înseși, iar Herbert Marcuse (1971) a insistat asupra faptului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
calitate și să vândă în înapoiata economie socialistă, dispusă să-i accepte produsele de o calitate îndoielnică și cu prețuri ridicate. Instituțiile care asigurau legătura cu piața, de la aprovizionare și până la desfacere, au devenit simpli agenți comerciali, interesați doar de maximizarea propriilor profituri obținute din intermediere și nepăsători la nevoile de marketing și de menținere a piețelor pe care le aveau producătorii pe care, până atunci, fuseseră nevoiți să îi deservească. În ceea ce-i privește pe finanțatori, aceștia s-au pomenit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ecologici. De altfel se disociază între poligamia (poliginia, în fapt) elitistă și populară: prima este practicată de indivizi ce au resurse să întrețină mai mulți parteneri conjugali, căsătoria multiplă fiind un lux; a doua reprezintă o uniune între persoane pentru maximizarea beneficiului economic (mai multe soții lucrează mai mult) și eficientizarea alăptării și îngrijirii copiilor, în condițiile poliginiei o femeie alocând mai mult timp progeniturilor ei. Date fiind anumite caracteristici geografice, demografice și economice, mariajul poligamic popular este mai degrabă o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că pune un accent deosebit pe importanța aspectelor economice ale grupului domestic (avere, venituri etc.), dar încearcă să descrie și să explice așteptările și comportamentele de rol cu ajutorul unor variabile economice și, mai ales, după modelul comportamentului microeconomic, în termenii maximizării beneficiului (fie el material sau psihospiritual). În acest context paradigmatic, segregarea de roluri este în funcție de diferența de investiție de capital dintre cei doi soți în capitalul marital (comun). La rândul lui, capitalul personal investit depinde de o serie de variabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
membrilor familiei față de diverse modalități de moștenire, de relația dintre legiferările din acest domeniu și mentalitatea cotidiană. 6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familietc "6.2.3. Puterea și luarea de decizii în familie" Grupul domestic urmărește maximizarea bunăstării sale. El trebuie să ia permanent decizii în legătură cu variantele optime pentru atingerea acestui obiectiv. (Bunăstarea nu înseamnă numai aspectul material.) Atunci când grupul familial este formatdintr-o persoană (situație frecventă azi), deciziile sunt mai ușor de luat, fiind un singur actor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
importante pentru J. Coleman: sinele obiectiv, ce trăiește experiența satisfacției (sau a lipsei ei); sinele acțional, aflat în serviciul primului, încercând să-i procure satisfacția dorită. Apariția normelor este dictată de împrejurarea când actorii, angrenați în proiecte comune și urmărind maximizarea câștigurilor personale, nu pot atinge optimul social prin înțelegeri (schimburi) reciproce. Dar, pentru ca emergența și funcționarea normelor să devină efective, mai este nevoie, așa cum considerațiile de mai sus anticipează, de îndeplinirea a încă unei condiții: potențialul celor ce dețin dreptul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se face apel la diferențe individuale și culturale, vorbindu-se despre tipuri diferite de recompensă adoptată. Astfel, Taylor (1994) consideră că există: cooperanții, care sunt interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; competitorii, orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț; individualiștii, preocupați să obțină cât mai mult ei înșiși, indiferent dacă partenerul pierde sau câștigă. O anume strategie dintre cele trei se practică în funcție de natura activității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
elaborează norme și reguli de funcționare, se distribuie roluri și sarcini; prin aceasta și prin acomodarea interpersonală, datorată unei perioade de timp petrecute împreună, se cristalizează solidaritatea de grup; d) stadiul performanței, când grupul, ajuns la maturitate, este preocupat de maximizarea prestației, de îndeplinirea cu succes a scopurilor propuse, dar și de satisfacțiile socioafective ale membrilor săi; e) faza de disoluție, în care, fiind anticipată destrămarea, membrii grupului slăbesc relațiile socioafective și nu mai sunt atât de interesați nici în activitățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea a alegerii raționale și nici cu una mai specifică, a modelului de conflict de grup realist, care afirmă că eventualele conflicte intergrupale se datorează competiției pentru resurse limitate (hrană, locuri de muncă etc.), și deci pentru satisfacerea și/sau maximizarea nevoilor și beneficiilor propriului colectiv. Studiilor ce folosesc grupuri create artificial în laborator doar prin simpla categorizare - numită și paradigma grupului minimal - li se reproșează că, în condiții reale, unde membrii in-group-ului interacționează și comunică, unde există relații de putere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pornește de la studiul simetriei și complementarității în comunicare. În cazul în care comportamentul adoptat este unul „în oglindă”, relațiile dintre comunicatori se bazează pe egalitate, pe minimizarea diferenței, conducând spre interacțiuni simetrice. În cealaltă extremă, atunci când interacțiunea aduce cu sine maximizarea diferenței, comportamentul unuia dintre parteneri îl va completa pe al celuilalt, conducând la interacțiunea complementară. Pe de altă parte, se face o diferențiere între conținutul mesajului (tot ceea ce este comunicabil) și relația de comunicare (care se referă la maniera în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de autoapărare; 3) reacția expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte, persoane și simboluri se formează în măsura în care acestea satisfac anumite nevoi. Cu cât sunt mai aproape de satisfacerea efectivă a unor astfel de trebuințe și sunt mai clar percepute ca relevante în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului cooperant; - etapa de funcționare, în care aptitudinile trebuie conduse pentru realizarea sarcinii și menținerea relaționărilor de lucru eficiente; - etapa de formulare presupune că aceste aptitudini trebuie construite mai în profunzimea înțelegerii materialului studiat, pentru stimularea strategiilor de raționare și maximizarea calității materialului; - etapa de fermentare este ultima amintită de autori, o etapă în care aptitudinile trebuie stimulate în vederea reconceptualizării materialului acoperit, a căutării unor informații noi și a comunicării rațiunilor din spatele concluziilor (apud Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 48-49). Se poate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metodă a fost promovată de către DeBono; autorul pornește de la ideea că dacă nu putem găsi soluții care într-adevăr rezolvă problema sau sunt nepractice, am putea încerca să ne întoarcem asupra problemei și apoi să facem un pas în direcția maximizării acesteia (o analiză mai de profunzime a fenomenului pe care îl avem în studiu ne poate conduce la găsirea unor soluții la care nici nu ne-am fi gândit inițial - datorită faptului că priveam problema doar din unghiul respectiv). 13
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
neașteptate. Firescul, umorul, pretențiile personajelor, păstrate într-o zonă a mediocrității culturale, mută în registrele comic și ridicol chiar cele mai puțin vesele situații. Piesa este o dramă în fond, prezentată într-un înșelător înveliș al contemplării amuzate sau al maximizării, ceea ce face comicul monstruos și melodramaticul grotesc. Cariera scenică a lucrării este remarcabilă. Un al doilea triptic dramatic, numit de autor Trilogia Renașterii, include piesele Borgia (1936), Nunta din Perugia (1947) și Michelangelo (1948). Tema generală este tentativa eroilor de
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
dacă se ține seama de vocația societății comerciale, de optica în care se face analiza (financiară sau contabilă), de starea de funcționare sau lichidare. Scopurile financiare ale întreprinderii pot fi abordate din diferite puncte de vedere. O primă abordare vizează maximizarea profitului prin raționalizarea deciziilor financiare, care se concretizează în creșterea bogăției întreprinderii. Din optica managerială aceste scopuri vizează, în principal, realizarea creșterii economice, a echilibrului financiar și a lichidității financiare. Informațiile asupra performanței unei întreprinderi, inclusiv asupra rentabilității acesteia, sunt
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
scop metode și tehnici adecvate de analiză a bilanțului contabil și a contului de rezultate, rate de rentabilitate, indicatori de apreciere a riscului, capacitatea de autofinanțare. Deosebit de important devine alegerea de către manageri, între interesele lor pe termen lung și anume maximizarea valorii întreprinderii, creșterea economică și cele pe termen scurt, rentabilitatea și lichiditatea. Managerii urmăresc indicatori, cum ar fi: rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea economică, riscul de exploatare, riscul financiar, riscul de faliment, precum și creșterea economică, flexibilitatea financiară care pot da semnale
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]