2,955 matches
-
Țăranului Român, intrarea de pe strada Monetăriei, ne-a transmis Corina Berariu-PR Manager Tactic Events. Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
destul de modest, însă începuse să se miște din punct de vedere industrial fiind în continuă schimbare. Se construise un combinat de prelucrare a lemnului numit simbolic a 5 a aniversare, pentru a marca 5 ani de la proclamarea republicii populare. Cooperativele meșteșugărești erau în plină activitate; croitorii, cizmării, ateliere de tâmplărie, sobe de teracotă, ceaprăzării. Străzile erau încă pavate cu piatră cubică. Drumul național 2 avea prin oraș un traseu destul de sinuos, remediat mult mai târziu. În vara anului 1952 am fost
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
diferite întrebuințări), un atelier manual de țesut covoare și un atelier de tâmplărie, cele două din urmă (covoarele și tâmplăria), rămânând mai apoi, unități de sine-stătătoare. Atelierul de țesut covoare intră în cadrul I.J.P.P. Maramureș, iar cel de tâmplărie, în cadrul cooperativei meșteșugărești „Tehnolemn” Baia Mare. În aceeași curte aveau locație comună, atelierul de țesut covoare și atelierul de sticlă, acesta din urmă, ca anexă a Fabricii de sticlă de la Poiana Codrului (județul Satu-Mare), alături de atelierul de profil de la Fărcașa (Maramureș). În aceeași locație
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
iar valoarea producției marfă industrială pe care aceștia o realizează, se ridică la 4.165.000 lei. Peisajul economic al comunei se îmbogățește în anul 1977, an în care începe să funcționeze o secție de tâmplărie, ce aparținea de Cooperativa meșteșugărească „Tehnolemn” din Baia Mare; avea un număr de 45 muncitori și producea diferite tipuri de mobilă de bucătărie,destinată,în mod special, pieței interne. De asemenea, în comună s-a dezvoltat rețeaua de servicii către populație, fiind amplasate Centrul de electricitate
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
încetarea lucrului. Firma „Transimpex” S.R.L. este tot o societate privată, de astă dată 100% românească, având drept obiectiv de lucru, transportul. Activitatea se desfășoară în special pe relația Ungaria, Austria, Germania, Cehia, Slovacia și Ucraina. Societatea „Ulmeana” înglobează fosta cooperativă meșteșugărească; apoi „Agromecul”, o altă firmă pur românească, este moștenitoarea directă a fostului S.M.A., având sediul în aceeași locație (condusă de către ing. Covaci Mircea, ing. Covaci Severica). Covaci Mircea este nepotul celui care a cumpărat cu banii proprii biserica de lemn
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (2) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360146_a_361475]
-
GENERAȚIA B. Primul magazin de design românesc a avut vânzări de 100.000 euro În 2012 a început construcția platformei online Blouse Roumaine Shop care să promoveze și să comercializeze ia autentică. Alături de o prietenă, a început să contacteze cooperativele meșteșugărești, iar cu ajutorul unei agenții de webdesign site-ul a fost gata în 2013. Magazinul online Blouse Roumaine Shop funcționează ca un curator de ii autentice. În ultimii doi ani magazinul s-a extins și către tinerii designeri români care se
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
-o cu 150 de euro unui client din Helsinki. Articolele nu sunt disponibile pe stoc imediat, ci sunt făcute la comandă în mod individual pentru fiecare dintre clienții online. La început antreprenoarea a fost deschisă să lucreze cu toate cooperativele meșteșugărești. A început cu cele din Hațeg, Tărgoviște, Topoloveni și Râmnicu Vâlcea. De la fiecare a luat câte 10 ii pe care le-a fotografiat să vadă cum s-ar vinde pe platformă. Ulterior și-a selectat colaboratorii. „Am selectat colaboratorii pentru că
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
pe platformă. Ulterior și-a selectat colaboratorii. „Am selectat colaboratorii pentru că unii nu puteau să răspundă comenzilor, alții erau foarte reticenți în ce privește colaborările în online și preferau să își vândă produsele pe la târguri. Acum mai colaborez doar cu două cooperative meșteșugărești - Hațeg și Târgoviște - , în rest lucrez cu artizani particulari din Breaza. Acolo se produc niște ii fabuloase, cred că sunt cele mai frumoase ii, din punctul meu de vedere”, spune tânăra antreprenoare. „Practic, mi-am dat seama că lumea întreagă
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
euro bucata, valoarea ei trebuia să ajungă pe piață undeva la 700 de euro. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este o tragicomedie. Ia a fost hipercomercializată, iar valoarea ei s-a diluat foarte mult”, adaugă antreprenoarea. Marile cooperative meșteșugărești au început să facă rabat de la calitate la realizarea iilor, să cumpere materiale de calitate mai slabă, mai spune fondatoarea Blouse Roumaine Shop, care ia în calcul o nouă triere a artizanilor cu care colaborează. „Cred că vom rămâne doar
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
în ceea ce privește resursa umană. „Cele care mai știu să facă ii au între 60 și 80 de ani. În 5-10 ani de zile, jumătate nu vor mai fi”. O altă problemă întâmpinată de tânăra întreprinzătoare ține de colaborarea cu fostele cooperative meșteșugărești. „Nu au colaborat cu noi atât de bine cât ne așteptam. La un moment dat ne-am dus la o cooperativă în Târgoviște - Arta Târgoviștei - unde se țes ii la război. Noi ne-am dat seama că ei nu aveau
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B () [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
100 metri raportat la verticala solului, pentru aeronave motorizate, aparate de zbor pentru agrement de joasă altitudine, drone și altele asemenea, fără acordul obținut în prealabil de la Administrația Parcul Natural Văcărești. Articolul 23 Tururile ghidate în scop comercial, activitățile meșteșugărești, activitățile comerciale, evenimentele publice, inclusiv competițiile sportive, fotografierea sau filmarea realizată în contextul unei activități profesionale în scop comercial se pot desfășura cu obținerea în prealabil a acordului Administrației Parcul Natural Văcărești, în zonele agreate de Administrația Parcul Natural Văcărești
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
institutele naționale de cercetare-dezvoltare; ... c) societățile pe acțiuni (S.A.); ... d) societățile în comandită pe acțiuni (SCA); ... e) societățile în comandită simplă (SCS); ... f) societățile în nume colectiv (SNC); ... g) societățile cu răspundere limitată (S.R.L.); ... h) societățile/companiile naționale; ... i) organizațiile cooperatiste meșteșugărești (OC1); ... j) organizațiile cooperatiste de consum (OC2); ... k) organizațiile cooperatiste de credit (OC3); ... l) unitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate; ... m) persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
ORDIN nr. 407 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296490]
-
OS5-2 - Promovarea unei dezvoltări urbanistice durabile a localităților aflate în vecinătatea ariei naturale protejate; T6 - Turism durabil - prin intermediul valorilor naturale și culturale OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei OS6-1 - Promovarea valorilor sitului și a zonei de ansamblu a acestuia ... 7.2.2. Măsuri de management Măsurile de conservare și management reprezintă totalitatea demersurilor/acțiunilor întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor specifice și sunt prezentate în continuare. Tabelul nr. 75
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
28 alin. 9 din O.U.G. nr. 57/2007, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 49/ 2011, cu modificările și completările ulterioare. OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric 6.1.1.Realizarea inventarului valorilor locale - Realizarea de activități de identificare a valorilor locale și a modalităților posibile de promovare a acestora Se va realiza identificarea
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
construirii unui circuit turistic integrat, cuprinzând promovarea valorilor locale, atât cele naturale cât și cele rezultate din istoricul viețuirii omului în zonă. Tot în cadrul acestei acțiuni vor fi culese date despre îndeletnicirile omului de-a lungul timpului și tradițiile meșteșugărești locale. OS6-2 - Promovarea valorilor sitului si a zonei de ansamblu a acestuia 6.2.1. Promovarea produselor locale tradiționale - Promovarea produselor locale tradiționale prietenoase cu mediul Trebuie accentuat faptul că unul dintre factorii importanți care va determina dezvoltarea socio-economică a zonei este
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
X X X X X X X X X X X X X X X X Scăzută ANANP Consilii locale, Comunitatea locală. 6. OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei. 6.1. OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric. 6.1. 6.1.1. Realizarea inventarului valorilor locale X X Medie ANANP Consilii locale, Comunitatea locală, ONG-uri, alți factori interesați 6.2. OS6-2 - Promovarea valorilor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
PUZ, PUG număr - 20.000 Buget propriu Sp.13 5.2 5.2.2 Limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale importante pentru habitate 20 combustibil litri - 20.000 6. OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei. 6.1 OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric. 6.1 6.1.1 Realizarea inventarului valorilor locale 30 studiu număr 1 30.000 Buget propriu Sp.13 6.2 OS6-2 - Promovarea valorilor sitului și a zonei de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
în zonele naturale importante pentru habitate Total obiectiv specific 5.2. n/a n/a Total obiectiv general 5. n/a n/a 6. OG6 - Promovarea dezvoltării durabile a localităților din zona sitului, prin intermediul valorilor locale, valorificarea tradiției culturale și meșteșugărești și a istoricului zonei. 6.1. OS6-1 - Identificarea valorilor locale, din punct de vedere natural, cultural, meșteșugăresc, istoric. 6.1. 6.1.1. Realizarea inventarului valorilor locale Total obiectiv specific 6.1. n/a n/a 6.2. OS6-2 - Promovarea valorilor sitului si a zonei de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
regiunii plecau spre megapolisul de pe malurile Bosforului, în Levant și Italia corăbii încărcate cu cereale, sare, pește sărat și afumat, lînă, ceară, miere, blănuri de animale prețioase, fructe uscate, vinuri, postăvuri, țesături și lemn de construcție. Înapoi - cu diferite produse meșteșugărești, precum: obiecte din metale și pietre prețioase, postăvuri și țesături de lux, dar și vinuri de Grecia, Cipru și Italia, mirodenii și alte produse destinate celor bogați (tarabostes și pileates). Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
se războiau între ele. Printre aceste triburi se deosebeau slavii ilmenieni cu centrul în Marele Novgorod. Aceștia erau singurii dintre slavii de Răsărit care, dacă putem să spunem așa, aveau „stofă” de negustori. Novgorodul era un important centru comercial și meșteșugăresc situat pe renumita cale fluvială „de la varegi la greci”. Pentru ei, în calitatea lor de negustori, instaurarea unei stabilități politice în regiune era de o importanță deosebită. În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
avea acces spre piața europeană prin intermediul celor șapte orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
cetelor de neam, care își aveau locul bine stabilit în viață și cimitir. 2. Caracterul patriarhal - procesul muncii, mijloacele de muncă, unelte și chiar producția aveau un randament scăzut, rudimentar. Predomina agricultura și creșterea animalelor cu caracter extensiv, iar produsele meșteșugărești de orice tip erau făcute în condiții casnice. Cu toate aceste, recoltele satisfăceau necesitățile populației, ba mai mult, se forma și un fel de „buget” al obștii, în care intrau alimentele și bunurile care erau în surplus, și care erau
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Reportaj > BRESLELE ȘI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava se păstrează cinci steaguri care au aparținut unor bresle meșteșugărești. Conform datelor din scriptele instituției un singur steag de breaslă se află în stare de conservare „destul de bună” (fiind refăcut în proporție de 50% ), pentru celelalte patru mențiunea privitoare la starea lor, din „Registrul de valori al muzeului”, fiind „mediocră
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
în Bucovina, au început, pe rând, să dispară din hotarele târgului „vestitele bresle de meseriași odată cu făloșii lor staroști și steagurile lor cele mândre”. Documentul care prezintă cele mai multe informații cu privire la organizarea și funcționarea asociațiilor și frățiilor profesionale precum și a breslelor meșteșugărești este „Catastiful frăției blănarilor și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
un altfel de suflu peisajului Pieței Mari, în cele trei zile ale evenimentului. Nu vor lipsi nici în acest an cavalerii Evului Mediu și luptele cavalerești, nu vor lipsi concertele de muzică medievală, dar nici conferințele de medievistică sau atelierele meșteșugărești. Un segment aparte și bine definit al acestei ediții îl reprezintă taberele medievale, prezente anul acesta într-o formulă mult extinsă atât numeric, cât și ca suprafață. Negustorii din Sibiu și de pretutindeni vor fi și ei prezenți în iarmaroc
Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane [Corola-blog/BlogPost/100779_a_102071]