5,675 matches
-
tătarilor,ale turcilor și ale leșilor. Cu umor poetul George Coșbuc ne istorisește în poezia sa „Cetatea Neamțului” aceste invazii ancestrale:„Leșii erau. Sobiesky-vodă\ Rătăci pe-aici prin văi,\ Căci atunci era la modă\ Vara când plecau la băi,\Regii meșteri în bătăi\Să și ia drumul încotrova\Totdeauna prin Moldova.” Dacă pentru istorici istoria se repetă,pentru poetul G.G. Ursu actele și faptele istorice nu sunt deosebit de clare: „Bârladul meu e-o apă și-un oraș,\A fost întâi orașul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu înțelepciune și succes”. (Machiavelli) Muzeul Dupa-amiază.Domnul Pogon se plimba agale pe una din străzile din oraș.Privirile i se opriră pe o pendulă de înălțime medie,aflată în vitrina unui ceasornicar.Intra în atelier și-l salută pe meșter.Acesta era preocupat cu repararea unui ceas de mâna.Il privi prin ochiul - lupă. Pendula era lăcuită și cu cadran de porțelan în culori strălucitoare spre albastru și alb. Părea un obiect vechi care cunoscuse timpuri mai bune.Poate împodobise
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
și plecă surescitat. Reveni a doua zi. Ceasornicarul nu se arată încântat de vizită. -N-a venit s-o ridice.Vino mâine. Dl.Pogon veni în fiecare zi la ceasornicărie. Primi același răspuns.” Poate mâine”. După o săptămână,văzând atâta insistență, meșterul îi spuse adevărul. -Ea a mea și n-o vând. Dl.Pogon insistă cu patimă și-i oferi 30.000 lei. -Bine o vând,dar cu 60.000 de lei! -O cumpăr!... Aduc banii imediat... Se împrumută de la un prieten
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
000 de lei,întregi suma cerută și fugi la ceasornicărie. Peste 2 ore ajunse acasă.Mândru deschise pendula.Un aer stătut și un miros de ulei îi invadară nările.Răsuci cheia.Pendula porni greu. N-o probase de teamă ca meșterul ceasornicar să nu se răzgândească. Seara îi arată scumpei sale soții surpriza patinată de vreme.Ea izbucni dramatic. -Eu nu am pantofi noi,nu am rochie nouă,nu am poșetă nouă și tu dai banii pe vechituri!!!... „«Pendula» este stâlpul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
turbincă. Sări atunci viteazul în mijlocul lor și începu să-i ieie la depănat. Eram toți cu gura căscată. — Ce s-a-ntâmplat cu piticul? am întrebat. — Iată: în vreme-aceasta, piticul Ghencea culegea hribi, în a căror pregătire era mare meșter Îde aceea i se mai spunea și Griboedov), strecurând ici colo-n coșuleț și câte-o mânătarcă, doar-doar s-o petrece strașnicul Nebunelea de pe cea lume. Dar iată că Barbă-Cot scoase deodată un trist piuit și căzu pe spate: o
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
alergaseră bezmetici, precum o turmă cuprinsă de panică și înnebunită de foame, mânată din spate de legea nescrisă a firii, însă rezistase cu stoicism asediului interminabil și nu cedase. Lemnul din care fusese alcătuită poarta - nimeni nu mai știa numele meșterilor dibaci, fiindcă până și amintirea vechilor ateliere dispăruse de multă vreme și se ascunsese într-o ceață deasă, acolo unde nici măcar gândul nu mai poate pătrunde, însă se dovedise că își făcuseră treaba cu vârf și îndesat, după cum se spunea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sta cât timp va avea de lucru acolo. Primul gând a fost să refacă împrejmuirea casei, căci într-una din dimineți constată că fusese vizitat de un animal mare, după urmele lăsate. Pesemne că fusese un urs. Aranjă cu niște meșteri din sat, care-i ridicară un gard de toată frumusețea. Apoi toată iarna se ocupă de casă. Avea doi tineri localnici ca ajutoare, care mai mult stăteau și se uitau la el cu câtă îndemânare lucra lemnul. Ajutoarele așteptau mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ulița principală către primărie, văzu într-o curte mai multe scânduri de diferite mărimi, frumos rânduite și un bărbat, care lucra cu două ajutoare, la fațetat niște materiale. Stătu la gard ceva timp, privind munca lor, până fu observat de "meșter". Bună ziua. Bună ziua. Spor la treabă. Mulțumesc dumitale. Văd că lunecă bine sculele pe lemn în mâinile matale. Păi cum altfel, am școală și am lucrat mulți ani la Văleni. La Văleni? Da, la Văleni, la fabrica de mobilă. Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Și bine am făcut, pentru că vorbește lumea că fabrica ar intra în faliment. Și merge afacerea? Da' păi cum! Pădurea-i aproape, satu-i mare, lumea are nevoie ba de una, ba de alta. Unde mai pui că în jur alt meșter nu-i. Cum te cheamă, bade? Ion. Bade Ioane, bucuros de cunoștință. Eu sunt Petre, cel care a luat casa babei Floarea. Am aflat de dumneata de la Carmen, cu care suntem rude. Eu sunt frate cu taică-su. Putem vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Petre, spune-mi cam ce-ți dorești și vedem ce putem face. Păi cred că cel mai bine ar fi să treci dumneata într-o zi pe la mine și să stabilim la fața locului ce se poate face. Pentru un meșter n-o să fie mare lucru niște paturi, niște noptiere, două mese, niște scaune... Le vreau din lemn bun, bine uscat. M-am gândit și eu cam cum să fie, am făcut niște schițe, niște desene, că la asta mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pentru ceva cărți. Și să-mi desparți spațiul ăsta cu ceva frumos de restul mansardei, ca să mă simt bine și mărește puțin lucarna, ca să pot privi livada și cerul. Pentru toate am aici și câteva desene, de care dumneata, ca meșter, o să ții sau nu seama. Ce zici? Se face? Se face, domnu' Petre, cum să nu. Acu' să măsor cu ajutorul ăsta al meu fiecare spațiu unde o să stea mobila, să stabilim dimensiunile și apoi lasă-mă, să mai chibzuiesc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bine, bade Ioan și mulțumesc de pe acuma. O să-mi mulțumiți când o fi totul gata. Peste două zile, badea Ion se prezentă cu caietul, ruleta și creioanele colorate, verificară încă o dată totul, puseră alături desenele lui Petre cu cele ale meșterului, vorbiră puțin și despre materiale și badea Ion îi avansă, după socotelile, lui un preț. Petre fu surprins! Prețul era mai mic decât se așteptase el, meșterul părea priceput și serios, așa că se învoiră fără prea multe discuții. Batem palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
colorate, verificară încă o dată totul, puseră alături desenele lui Petre cu cele ale meșterului, vorbiră puțin și despre materiale și badea Ion îi avansă, după socotelile, lui un preț. Petre fu surprins! Prețul era mai mic decât se așteptase el, meșterul părea priceput și serios, așa că se învoiră fără prea multe discuții. Batem palma, bade Ioane. Batem, domnule Petre, și să fie într-un ceas bun! Vrei ceva bani înainte? N-ar strica. Am de luat materiale, de plătit ajutoarele... Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
șef de protocol, impresar... Așa că, urmând exemplul tău, am început să mă interesez de artă, respectiv de bijuteria de artă. Mai întâi am studiat și călătorit mult, atrăgându-mă nu kitsch-ul monden, ci arta, cea veche și adevărată a meșterilor din Egipt, Persia, China, Grecia... În căutare de inspirații, vizitam Luvrul și marile muzee ale lumii. Mi-am deschis, într-o zonă centrală, un atelier, cu spații de expunere și de vânzare, mi-am impus să nu fac rabat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sărea pe Petre, mai-mai să-l pună jos. Crescuse, se făcuse un dulău de toată frumusețea, blana îi lucea de sănătate. "Să-i mulțumesc lui Carmen, își spuse, l-a hrănit bine și a avut grijă de el." Ajunse la meșter, intră în casă și lelea Maria, nevastă-sa, îi spuse că-i în spate, în atelier. Petre cunoștea deja casa, merse pe coridor, deschise ușa atelierului și fu izbit de un miros proaspăt de lemn de brad. Meșterul trebăluia ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ajunse la meșter, intră în casă și lelea Maria, nevastă-sa, îi spuse că-i în spate, în atelier. Petre cunoștea deja casa, merse pe coridor, deschise ușa atelierului și fu izbit de un miros proaspăt de lemn de brad. Meșterul trebăluia ceva la strung. Când îl văzu pe Petre, opri motorul, se șterse pe mâini de sorț și îl întâmpină cu bucurie. Bine ați venit pe la noi, domnule Petre. Bine te-am găsit, bade Ioane și la mulți ani. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și următoarele o să-i fie la fel. Se trezi când deja se înnoptase. Făcu focul în șemineu, se așeză în fotoliu, își puse alături sticla cu afinata primită de la badea Ion și începu să se gândească la ce-i propusese meșterul. Interesantă propunere. El e meșter bun, conștiincios, dar are dreptate, lumea s-a mai schimbat și cei tineri vor altceva... S-a făcut, bade Ioane! Dacă am făcut o Revoluție și am intrat în capitalism, fir-ar el al naibii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la fel. Se trezi când deja se înnoptase. Făcu focul în șemineu, se așeză în fotoliu, își puse alături sticla cu afinata primită de la badea Ion și începu să se gândească la ce-i propusese meșterul. Interesantă propunere. El e meșter bun, conștiincios, dar are dreptate, lumea s-a mai schimbat și cei tineri vor altceva... S-a făcut, bade Ioane! Dacă am făcut o Revoluție și am intrat în capitalism, fir-ar el al naibii să fie, așa cum e pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vechi. La fiare vechi, nu-i păcat? Păcat, ne-păcat, astea-s vremurile și legile. Domnule director, noi am fi interesați să mai luăm câte ceva, poate ne-o folosi cândva. Luați, domnule. Am început în fabrica asta ca ucenic, apoi meșter, apoi director. N-am facultate ca domnu' Pavelescu, dar cunosc fabrica de ani de zile, până la ultimul șurub. Sunt mașini bune și, decât la fiare vechi, m-ar bucura gândul că dau pâine în continuare unor oameni. Am putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mai conteneau cu exclamațiile de uimire și aprobare. Cei doi specialiști prezentară felicitări "domnișoarei Ana" și conveniră să treacă, la atelierul lui badea Ion, la confecționarea primelor piese după modelele Anei. Inginerul Pavelescu mai spuse că știa la Văleni un meșter sticlar și că va lua legătura cu el pentru prototipurile din sticlă. Mai făcuseră, cu ajutorul Anei, un pas important. Așteptând finanțarea de la Bruxelles ca să înceapă lucrul, trebuiau făcute construcțiile, rezolvate problemele cu instalațiile și mașinile, asigurată materia primă și desfacerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
termene... În final, se aprobă "Planul de măsuri" și, din aceeași zi, Bucura deveni aidoma unui stup unde fiecare albină știa ce are de făcut, trântorii nu aveau ce căuta și "matca", domnul Petre, supraveghea totul. În sat erau mulți meșteri pricepuți în lucrări de construcție, unii mai lucraseră și prin străinătate. Angajară și un inginer constructor, planurile erau deja întocmite și aprobate și un contabil, pentru supravegherea cheltuielilor și ținerea actelor. Erau amândoi din Bucura, oameni pricepuți și cinstiți, membri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele noi cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de altădată. Casele și acareturile au fost construite, în marea lor majoritate, de meșteri locali, unii dintre ei adevărați artiști: Dumitru Coștiug (Sâșa), Costel Drobotă, Haralambie Drobotă, Neculai Drob, Mihai Costea (Dumbrava), Gheorghe Lungu, Mihai Mocănița, Toader Paiu, frații Paiu (Ionuț, Vasile și Mihai), Neculai Pamfil, C. Murgoci, Dumitru Slătineanu, Petru Ghe. Slătineanu, Petru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și chiar să mustre, așa cum arată primul dintre răvașele sale: „Când vi s-a stricat o roată la car, știți să vă duceți la rotar; când vă trebuie o sobă nu chemați pe popă să v-o facă, ci un meșter care se pricepe la treaba asta; când vi se îmbolnăvește o vită vă duceți și într-al șaptelea sat la unul care se pricepe la boale de vite; însă când se îmbolnăvește unul de-al casei chemați întâi pe mama
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o filmare la Casa Memorială „Liviu Rebreanu” pentru emisiunea Ora Copiilor de la TVR1; - 2 premii II și un premiu special la Deva; - Locul I la Festivalul Mărțișorului; - Locul I la Festivalul Obiceiurilor de iarnă de la Iași; - Locul I la Festivalul Meșterilor Populari din Moldova; - Locul I la Festivalul „Constantin Matei Creangă”; - Locul I la Festivalul „Steluța de argint”; - Locul I la Concursul de teatru „Matei Millo”; - la 4 decembrie 1968 s-a reîntors la Iași pe post de inginer proiectant la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]