671 matches
-
Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 204. 675 „Iar cărțile dacă s-ar da pieirii,/ Pierdută-ar fi și cheia amintirii./ Cuvine-se-a le crede și cinsti/ Când alt chip nu avem cum dovedi.” Ibidem, p. 188. 676 „Dar ajutați, voi meșteri la cuvânt,/ Îndrăgostiți ce inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
astfel Îl lipsimnoi oare pe pictor de gloria ce și-a câștigat-o? (C) Și, dacă se explică topirea și călirea fierului, dovedind cum, Înmuiat În foc, metalul se Înmoaie și cedează În mâinile celor care Îl prelucrează și Îl meșteresc, pentru ca apoi să-l bage În apă curată și să-l facă compact și dens, datorită dilatării și Înmuierii produse anterior de flacăra focului, iată cum se face că aflăm ce Înseamnă procesul prin care fierul dobândește acea rezistență și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oraș, iar cei rămași să se confrunte cu o acută criză de materii prime. Viața economică a satelor din comună în secolul al XX-lea se caracterizează prin dispariția unor meșteșuguri și apariția altora noi. Și- au făcut, astfel, apariția meșteri tinichigii, zugravi de interior, betoniști sau teracotiști. Cultivarea și prelucrarea cânepei și inului. De o mare trecere se bucura, pe meleagurile noastre, cultivarea cânepii și a inului, plante cu o largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două persoane, tăiau pe vertical, lemnul însemnat la grosimea scândurii. Locuitorii cumpărau scândura necesară și de la târgurile săptămânale sau de la căruțele care treceau cu scândură prin sate, schimbând-o cu cereale. Ca meseriași vestiți care deserveau și alte sate, meștereau lemnarii Vasile Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 204. 675 „Iar cărțile dacă s-ar da pieirii,/ Pierdută-ar fi și cheia amintirii./ Cuvine-se-a le crede și cinsti/ Când alt chip nu avem cum dovedi.” Ibidem, p. 188. 676 „Dar ajutați, voi meșteri la cuvânt,/ Îndrăgostiți ce inima cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
copilul. Sunt familii În care cea mai mică măsură de ordin educativ stîrnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușelor, prietenilor etc., care Își prezintă opiniile, se contrazic, reproșează severitatea sau indulgența, sugerează sisteme și soluții salvatoare. Copiii mici sunt meșteri mari cînd este vorba să profite de aceste divergențe pentru a se elibera de orice regulă. De cele mai multe ori, Însă, bunicii constituie o sursă de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie numeroasă, bunicii oferă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
strigând vesel: - Ajungem, mai avem doar vreo doi, trei kilometri și ajungem... Voi să mai spună ceva dar deodată se opri în loc. Fetița își revenise, vorbea acum ceva în limba ei iar Nenea îi spunea și el ceva în românește, meșterind foarte preocupat ceva. Când se apropie mai mult văzu că Nenea făcuse o păpușă din baionetă care o îmbrăcase cu boneta sa militărească, iar acum o înfășa sârguincios cu o moletieră. Fetița, deși cu fața arsă de soarele necruțător, încerca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dar palma grea și mare ca o lopată a tatălui se prăvăli iar sec peste capul său. Acesta îl luă apoi de guler și-l târî mai mult pe sus spre marginea pădurii ca pe un cățeluș. A doua zi meșteri îndelung ceva în paravanul din spatele casei iar la apropierea serii, îl luă de mânecă și-l duse în încăperea scundă în care se afla o laviță acoperită cu un lăvicer țesut în casă. Spuse cu asprime: „Aici ai să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îmbrăcat neglijent și zoios, după ce și-a declinat identitatea reprobabilă și a prezentat și o legitimație destul de dubioasă, începu să-și expună marfa, cu precizie de acrobat, pe locul rămas neocupat. Era vorba de mai multe iconițe de diferite mărimi, meșterite de artizani de mâna a treia sau procurate cu kilogramul de la secund hand. Avalanșa de vorbe goale, rostite mecanic de acesta, făcu aproape imposibilă dorința lui Bidaru de a înțelege mesajul transmis, cu toate că își îndreptă toată atenția în direcția telefonului
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trimetea razele lui binefăcătoare cu aceiași franchețe ca în luna lui cuptor. În balcon, la umbra a cinci frunze mari de colocazie ca cinci evantaie verzi, țâșnite cu fața spre soare dintr-un ghiveci așezat lângă o masă de lemn meșterită de soțul ei din apropierea ferestrei de la camera în care fetița cea mare încă dormea; soția lui Bidaru, alături cu leagănul din pânză roz cu buline albe ce se zgâlțâia pe patru rotițe în care cealaltă fetiță ceva mai mică gângurea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Dimineață se auzeau cum vorbeau în șoapte. M-am trezit puțin rușinată de slăbiciunea mea. Pe geam se vedea soarele care strălucea pe un cer curat, senin. Afară cei mici se distrau de minune cu o săniuță din lemn, probabil meșterită de tatăl lor. Zăpada le ajungea la genunchi. Ninsese toată noaptea. Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns la timp acasă. Gazdele m-au rugat să am
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care este foarte prezentă, chiar prolixă, considerând că este responsabilitatea sa și vina sa pentru tot ceea ce i se întâmplă fiului ei. Tatăl este descris ca fiind prea puțin prezent, aflându-se fie la serviciu, fie la subsol pentru a meșteri ceva, dar, precizează imediat mama: „asta n-are nici o importanță...”. Alain nu spune că i-ar face plăcere să-și petreacă timpul cu tatăl său. Solicitat de terapeut, acest tată spune câteva generalități și se refugiază în ignoranța sa în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acționa (4); creație (4); fapt (4); făuri (4); multe (4); munci (4); a realiza (4); realizare (4); teme (4); casă (3); clătite (3); a da (3); a drege (3); efectuează (3); gălăgie (3); înfăptuiește (3); lecții (3); liniște (3); a meșteri (3); mișcare (3); muncitor (3); ocupat (3); pace (3); spune (3); vrea (3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2); dă (2); dragoste (2); a efectua (2); facere (2); înfăptui (2); înțelept (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); a ajuta (2); carte (2); ce (2); a crea (2); curățenie (2); da (2); dă (2); dragoste (2); a efectua (2); facere (2); înfăptui (2); înțelept (2); întocmește (2); întocmi (2); lucrare (2); lucruri (2); mama (2); merge (2); meșterește (2); minuni (2); naște (2); se ocupă (2); poate (2); a putea (2); rău (2); rezultat (2); sport (2); totul (2); și tace (2); verb (2); act; active; e activ; adevăr; adopta; adună; ajută; alege; apă; aplică; are; asculta; ascultător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu greu; groaznic; hîrleț; hotare; hotărît; hrană; a înainta; indiferență; intensiv; iscusit; IT; iute; împlinire; începe; încet; îndemînare; înjura; întreprinde; a se întreține; a învăța; învățător; joacă; jucărie; leneș; licență; lînă; lua; lucrător; lume; mama; mamă; Manole; mătura; merit; meserie; meșteri; mînca; mîncare; motiv de existență; multe; muncă fizică; muncă grea; munci /bani; muncitori; necesar; neîntrerupt; neplătit; nimic; noapte; obligator; obligație; obositor; obține; ocupat; om; oportunitate; ora; părinți; perfect; a persevera; personal; nu pierde timpul; a nu pierde timpul; cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om talentat; pantofi; patent; perete; perfect; petrecere; poet; popor; rău; reparație; respect; sabie; scriitor; scule; sculpturi; serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
erudit; cu experiență; experiență; experimentul; face; fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care munca fizică i l-ar fi făcut posibil. Munca fizică aproape ca o flagelare. Iată: „Ca să uiți de supărări și să scapi de obsesii funebre, nimic nu e mai bun decât munca manuală. Timp de mai multe luni, am meșterit prin casă, cu maximum de folos. Trebuie să-ți obosești trupul, astfel încât mintea să nu mai aibă de unde trage putere ca să funcționeze, ca să bată câmpii ori să despice firul în patru” (I, 69). În alt loc, e invocată direct oboseala
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ratării pentru a se salva pe sine în cazul în care, din nefericire, va fi fost unul. De aici, poate, alteori, denunțarea scrisului ca o activitate alienantă, „modernă”. Iată: „«Vocația» mea era să trăiesc în natură, să muncesc manual, să meșteresc într-o curte, într-o grădină, nu să citesc ori să scriu” (I, 83). Aproape invariabil, peste câteva pagini: „Eram făcut să muncesc manual, ca să trăiesc în natură, ca să umblu și să trebăluiesc la țară, pe lângă vite, nu ca să mă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
anxietății: „Împotriva anxietății sau plictisului există un singur leac: munca manuală. Îmi dau zilnic seama de acest lucru. De aceea o și practic cât mai des cu putință, căci nimic nu este mai adevărat în cazul meu ca vocația pentru meșterit” (II, 243). Să mai fi vorba în această situație de extaz? Aparent nu. Și totuși: „Singurele clipe în care mă simt împlinit sunt cele în care, umblând sau făcând o munca manuală, spiritul meu se asimilează obiectelor, este obiect” (II
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des În ceramica dacică, meșterii olari fiind daci care au conviețuit cu soldații și coloniștii romani. Castrul nu a mai fost locuit de garnizoana romană, dovadă avînd moneda de la Împărăteasa Salonina. Sub Împăratul Gallienus castrul se găsea Încă sub control roman, dar el va fi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Gârbovana se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva după data asta. Podul a fost zidit din piatră brută, iar pentru a zidi bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și strămoșii povesteau celor mai tineri că în zidirea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cam cît un copil de 5 ani și care plutește la 2 metri deasupra parcării. Dactăr Nicu e cu noi Universul e cel mai tare proiect al lui. Unul perfect, dar subcontractanții... să nu mai vorbim. Ce arhitect minunat, ce meșteri de toată jena! Ce muzică divină, ce interpreți de căcat! Uneori, cînd e foarte, foarte, foarte obosit, dactăr Nicu se așează cu noi la masă, comandă bere și whisky pentru toată lumea, își pune și el 100 de Johny Walker și
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
Fran«ois Jacob sublinia că modul cum are loc evoluția speciilor seamănă mai puțin cu munca inginerului, care începe să lucreze abia după ce a adunat materialele și uneltele cerute de proiectul său, și mai mult cu cea a omului „care meșterește“ (bricoleur). Evoluția biologică se desfășoară prin „meștereală“, adică prin refolosirea constantă a vechiului pentru a face ceva nou. Aceleași elemente sunt utilizate tăind aici sau acolo, aranjându-le în combinații diferite pentru a produce sisteme noi, de cele mai multe ori de o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cont60. Nicolae Manolescu reține ca reprezentative pentru acest "caracter ritualizat al existenței sătești" câteva scene din nuvela Gura satului. Nuvelele Popa Tanda, Scormon sau Pădurenca surprind același sat slavician pe jumătate capitalist în înfățișarea sa economică în care țăranii își meșteresc singuri cele de trebuință, vând și cumpără ca niște negustori. Acest lucru devine și mai evident în Mara unde scriitorul înfățișează o lume care e tot mai puțin țărănească, dacă o raportăm la satul românesc de la sud de munți, și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]