1,675 matches
-
persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe de alta a dus la polarizare politică În interior (unele revendicări i-au fost adresate personal, asocierea cu el a fost o vreme protectoare). Mediatizarea disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
atras pe de-o parte unele simpatii În exil (crearea de comitete de susținere, mediatizare), pe de alta a dus la polarizare politică În interior (unele revendicări i-au fost adresate personal, asocierea cu el a fost o vreme protectoare). Mediatizarea disidenților a provocat Însă și gelozia „rezistenților” din exil, tentați să vadă În această schimbare de politică Încă o formă a „trădării Occidentului”, a complicității dintre cele două imperialisme mondiale. Există mai multe mărturii asupra proaștei primiri În exil a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1989, fie că acești profeți erau sau nu «disidenți». Critică regimului politic prăbușit era considerată că o previziune a schimbării, evenimentele le confirmau acțiunile. O nouă viziune asupra lumii, ai cărei inspiratori sau măcar purtători erau, beneficia de o largă mediatizare. Se pot cita printre acești intelectuali profetici scriitori cunoscuți precum Mircea Dinescu, poetul care-l Înfruntase pe dictator și-i anunțase fugă, Doina Cornea, o femeie În măsura de a da lecții de curaj bărbaților, un pastor protestant, Laszlo Tokes
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sunt rareori atașați unui singur partid și mai adesea constrânși a-și vinde serviciile nediferențiat atât la «dreapta», cât și la «stânga». În fața acestui declin anunțat al rolului intelectualului În politică și de repliere pe poziții de meditație și de mediatizare, principalele structuri care permit În momentul actual o manifestare colectivă a intelectualilor sunt institutele sau comisiile Însărcinate să conserve memoria socială a instoriei recente, să restituie mărturiile victimelor și să evalueze responsabilitățile politice. Consiliul Național pentru Studiul Arhivelor Securității, CNSAS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
printr-o principială abstinență politică. Se deosebesc prin natura extraeconomică a revendicărilor și prin mai marea mobilitate și suplețe a acțiunii; modalitatea specifică de acțiune este nu greva, ci demonstrația. Cu presa organizațiile pentru drepturi civile au în comun vocația mediatizării rezultatelor activității lor și anchetele incisive, de tip reportericesc. Se diferențiază prin implicarea concretă, nu doar constatativă, în soluționarea crizelor. De sfera prestărilor către populație - nu întâmplător extrem de slab dezvoltată în România - se apropie prin satisfacția tangibilă pe care o
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța strategiei de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în mod esențial, agenda relațiilor internaționale, în ultimii ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să ne punem sub protecția crucii. Naziștii au făcut la fel, dar ei nu au ponegrit Biserica așa cum au făcut comuniștii. Biserica noastră este pentru mine una dintre decepții- ea și-ar fi salvat spiritul numai prin refuzul absolut al mediatizării ceremoniilor și al rolului sociopolitic în care s-a implicat. Mentalitatea „capul plecat sabia nu-l taie” nu mai este valabilă în mileiul trei, nu numai pentru că nu mai sunt săbii, ci pentru că fără demnitate sau sentimentul valorii proprii, inclusiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu, secretar al Societății, își inaugurează aici activitatea de critic, semnând cronica muzicală și pe cea artistică. Scriind despre expozițiile „Tinerimea artistică” și „Arta română”, el semnalează „o seamă de talente menite
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
enciclopedică pe care o acoperă, șarmul speculativ care integrează și manevrează referințele. Pe de altă parte, eseistul a beneficiat de o insistentă, chiar agresivă expunere mediatică, fie ca vedetă/erou civilizator, fie ca „victimă exponențială” (Ștefan Borbély). Segmente ale acestei mediatizări pot funcționa ca topoi ai instabilei, agitatei, chiar istericei vieți de tranziție culturală, politică etc. Sunt de amintit scandalul „căpitanului Soare”, care, bine speculat mediatic, l-a extras pe P. din audiența de nișă, sau textele encomiastice care i-au
PATAPIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288712_a_290041]
-
contribuția lui Freud (1856-1939) în tentativa unei clarificări mai globale a problematicii sexuale subiacente, unde conștient și inconștient sunt întotdeauna prezente în cadrul tratamentului. Au apărut apoi lucrările lui Kinsey (1894-1956) și Masters și Johnson (1971), care au propus o veritabilă mediatizare a problemei, deschizând calea spre un real studiu al sexualității umane bazat pe comportamentul sexual și impactul său incontestabil asupra stării de bine a ființei umane și a menținerii relațiilor de cuplu. Masters și Johnson au introdus ideea de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sub absolut toate aspectele acestora. Lucrarea conține și un „bonus” pentru cei preocupați de istoria dezbaterii oribilului eveniment, și anume o linie de studiu, pe aceleași coordonate metodologice, a modului În care discuțiile asupra acestuia au fost purtate de la Începuturile mediatizării sale până astăzi. Specific cărții este faptul că, iată, Într-un moment În care dezbaterea este de foarte mare actualitate, dar În același timp studiile internaționale se concentează tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernității focar al referințelor reflexive. Modul tradițional de operare cu riscurile consta în recursul la specialiști (experți), întrucât ei ar dispune de capacitatea „calculării” sau „măsurării” riscurilor. Experții singuri nu reușesc însă mare lucru după ce riscurile au pătruns pe agenda mediatizării, a vieții comune și a politicii. Este nevoie astfel de o reflexibilitate mult mai cuprinzătoare, în care experții se întâlnesc cu politicienii, cu reprezentanții presei scrise sau audiovizuale și mai ales cu actorii sociali comuni. Odată cu știința, expertul este demistificat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că discuția despre noua „diversitate” de după anii ’70 se afirmă pe fondul unei omogenizări fără precedent a societăților noastre, în care spiritele se apropie tot mai mult la un nivel profund, printr-un proces de „unificare morală” (grație urbanizării, consumului, mediatizării etc.); în aceste condiții, credința este aleasă, nu moștenită cutumiar, ceea ce încurajează intransigența crescândă a credincioșilor, până la fundamentalism; această „redefinire identitară a religiilor”, echivalarea religiilor cu „culturile” sau „stilurile de viață” integrate apoi unei societăți „multiculturale”, este efectul pervers al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
organizate de și pentru victimele violenței domestice, în vederea conștientizării factorului politic și decizional asupra extinderii gravității problemei. Cel de-al doilea model se centrează pe prevenire și dezvoltă în acest scop următoarele tipuri de servicii: a) Servicii de informare și mediatizare cu privire la caracteristicile violenței domestice, cauzele fenomenului și serviciile care abordează această problematică. b) Servicii de educare a tinerilor și familiilor (educație pentru viață, seminarii privind simptomele unei relații violente etc.). c) Consiliere premaritală. Violența domestică face subiectul muncii specialiștilor din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Despre reportajul „Capul Midia” de Geo Bogza: În: Flacăra, nr. 19 (123), 13 mai, 1950 80. D.C.H. - Din problemele reportajului literar. În: Almanahul literar de la Cluj, nr. 1-2 (14-15), ian-feb., 1951 81. George Macovescu - Reportajul literar, mijloc de educare și mediatizare a maselor. În: Viața românească, nr.6, iun. 1952; 82. Mihail Novicov - O călătorie în anul 1999. (Note pe marginea literaturii primilor cinci ani de după 23 August 1944). În: Contemporanul, nr. 150, 19 aug. 1949 83. Zaharia Stancu - Comori îngropate
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
refugiu și sursă de însingurare 3.7. Riscurile unei societăți informaționale Capitolul 4. Către un nou mediu de învățare: comunitatea virtuală 4.1. Comunitatea virtuală - formă de emergență și difuziune a cunoașterii 4.2. Învățarea colaborativă 4.3. Comunicare și mediatizare 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective 4.5. Campusul și clasa virtuală 4.6. Comunitatea virtuală a cadrelor didactice Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități 5.2. M-learning-ul - o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
colaborarea virtuală poate și trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce desăvârșesc și încununează ceea ce s-a început prin racroșările evanescente, virtuale. Consistența și amploarea raportului fizic nu pot fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia. 4.3. Comunicare și mediatizare Comunicarea educațională presupune un transfer multicanal de valori între actorii antrenați în exercițiul paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nu pot fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia. 4.3. Comunicare și mediatizare Comunicarea educațională presupune un transfer multicanal de valori între actorii antrenați în exercițiul paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea didactică realizată de educația virtuală este una mediatizată, susținută de un întreg dispozitiv procesual și tehnic. Mediatizarea ca proces trimite la alte două concepte ce trebuie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea didactică realizată de educația virtuală este una mediatizată, susținută de un întreg dispozitiv procesual și tehnic. Mediatizarea ca proces trimite la alte două concepte ce trebuie lămurite: medium și media (vezi Peraya, 2000, p. 19). Mediumul este acel suport foarte concret ce intermediază comunicarea dintre profesor și elev (manuale, documente imprimate sau electronice, imagini, texte, grafice etc.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educativă mediatizată, sisteme de reprezentare particulare, sisteme semicognitive organizate pe genuri și tipuri de discursuri (Perayra, 2000, p. 19). Se înțelege, prin urmare, că formarea la distanță și e-learning-ul sunt ipostaze ale comunicării pedagogice mediatizate. Dar ce este mai exact mediatizarea? Nu trebuie confundată cu medierea. Mediatizarea este acel proces de scenarizare a conținutului, de transpunere a acestuia în consens cu specificul mediului, al artefactului tehnic (prin formatare digitală, de pildă). Este procesul de transpoziție didactică despre care se vorbește în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sisteme semicognitive organizate pe genuri și tipuri de discursuri (Perayra, 2000, p. 19). Se înțelege, prin urmare, că formarea la distanță și e-learning-ul sunt ipostaze ale comunicării pedagogice mediatizate. Dar ce este mai exact mediatizarea? Nu trebuie confundată cu medierea. Mediatizarea este acel proces de scenarizare a conținutului, de transpunere a acestuia în consens cu specificul mediului, al artefactului tehnic (prin formatare digitală, de pildă). Este procesul de transpoziție didactică despre care se vorbește în teoria curriculumului. Medierea, în schimb, are
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin formatare digitală, de pildă). Este procesul de transpoziție didactică despre care se vorbește în teoria curriculumului. Medierea, în schimb, are o conotație relațională și vizează stabilirea unor punți de legătură între subiecți, între un subiect și un anumit conținut. Mediatizarea se rabate asupra cunoașterii didactice, medierea vizează pe cei care interacționează pentru o a accesa ori înțelege. Este adevărat că nici mediatizarea și nici medierea nu scapă constrângerilor și determinărilor tehnice. Schematic, diferența este redată în figura de mai jos
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conotație relațională și vizează stabilirea unor punți de legătură între subiecți, între un subiect și un anumit conținut. Mediatizarea se rabate asupra cunoașterii didactice, medierea vizează pe cei care interacționează pentru o a accesa ori înțelege. Este adevărat că nici mediatizarea și nici medierea nu scapă constrângerilor și determinărilor tehnice. Schematic, diferența este redată în figura de mai jos: Procesele de mediatizare și de mediere - instaurate de conținut, respectiv de relație - sunt consecințe firești ale rupturii unității spațio-temporale proprie învățământului la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asupra cunoașterii didactice, medierea vizează pe cei care interacționează pentru o a accesa ori înțelege. Este adevărat că nici mediatizarea și nici medierea nu scapă constrângerilor și determinărilor tehnice. Schematic, diferența este redată în figura de mai jos: Procesele de mediatizare și de mediere - instaurate de conținut, respectiv de relație - sunt consecințe firești ale rupturii unității spațio-temporale proprie învățământului la distanță și a desincroniei fundamentale pe care acesta se edifică. Prin intermediul acestora, informațiile nu numai că ajung la beneficiari, dar ele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sunt abolite, ci sunt conjugate cu noile suporturi tehnice. Inovația tehnică „absoarbe” într-un mod specific instrumentarul pedagogic clasic, mlădiindu-l în acord cu noile exigențe. Se vorbește tot mai des despre dispozitive de învățare la distanță, despre dispozitive de mediatizare a cunoașterii și despre inginerii ale formării. Termenul dispozitiv educativ are o conotație compozită, nu are numai un înțeles strict obiectual. Dispozitivul esteă Ăo organizare de mijloace în serviciul unei strategii, al unei acțiuni orientate, planificate, vizând obținerea unui rezultat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]