1,148 matches
-
de Rusitori sau Rusitoare, în a cincea zi după Rusalii, se realizează "slobozirea apelor"; o fată, din neamul celui răposat, cară apă pe la casele vecinilor, până când împlinește 80 de vase, fapt consemnat în diferite bocete: "Soare, Soare, mă rog ție, / Mei să-mi dai mărturie. C-am să-i slobod apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestora; de exemplu, pentru a-și regăsi împăcarea cu lumea satului, femeile descântă "de judecată", cu pietrele "împietrite" de Sfântul Petru: " Bună ziua, apă mare, / Doamnă mare! / Mai șezi! N-am venit să șez, / Ci am venit să te dăruiesc cu mei, / Tu să dăruiești pe (cutare) cu o sută de zmei. / Martorii lui să se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu mai vorbească / Și să nu mai grăiască / Vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar îi lipsește concentrarea acestuia, motivele devenite simbolic exemplare pentru umanitate. Versurile sunt despletite în jurui unui motiv: "Tu, mic de tot sau mare de tot, cum vrei". Mari sau mici de tot sunt: inima, flacăra, cântecul, văpaia, bobul de mei, fructul, elefantul, timpul și haosul, dar mai ales gândul. Poemele de mai scurtă respirație sunt mai realizate ("Portret", "Orfeu", "Naiade și centauri"). Un suflu senzual învăluit în sonuri suave, în luptă cu vâlvătăile pasiunii se transformă în cântec de iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
împotriva compartimentării disciplinelor, recomandă un "învățămînt relativist", care să permită omului să devină conștient de propriul loc în univers. EDGAR MORIN: SOCIOLOGIE ȘI POLITICĂ Edgar Morin este sociolog și director de cercetare la CNRS. În cartea sa Mes démons (De-monii mei) (1994), dezvăluie unele aspecte ale personalității și vieții sale. Născut la Paris în 1921, orfan de mamă de la nouă ani, pasionat de lectură și de cinema, Edgar Morin începe aventura comunistă la douăzeci de ani, în mijlocul celui de-al Doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
căci ar fi și ele ca femeile nebotezate. Ca să trăiască puii de paseri lunateci, adică puși și scoși în aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puii de paseri lunateci, adică puși și scoși în aceeași lună, cînd se pune cloșca, să se puie în cuibul ei surcele cîte ouă sînt și o legătură mică cu mei, și, după ce ies puii, să le dea din acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și în urechi, ca să nu se mai facă strigoi. Se face strigoi omul a cărui umbră i s-a luat cu trestia spre a fi clă dită într-un zid. Mortul peste care pășește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face strigoi mortul căruia i s-a furat piedica*. Piedica aceasta se fură adese, fiind bună de farmece. Dacă un mort este lunatec și înziuat cu un frate al său care trăiește, i se împănează ochii, nasul, gura, urechile cu mei și pietricele, ca să nu se facă strigoi; după ce-l îngroapă, se sloboade o pușcă pe deasupra mormîntului. Aceasta se face ca să nu se ivească vreo vrajbă între cei doi frați pe lumea cealaltă. Se crede că acea casă unde este usturoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face ăla de se naște cu perdea sau cămeșă pe cap. Cînd moare, înainte de îngropă ciune, trupul se leagă cu un rug, i se pune mei în nas și în gură și i se înfige o andrea în buric, că acolo îi stă puterea. (Gh.F.C.) Strigoiul are cap de om, picioare de cal și coadă. (Gh.F.C.) Morții care se fac strigoi se îngroapă cu fața-n
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an: Plantă care produce flori și/sau fructe de mai multe ori pe an, chiar și după sezonul normal. Îngrășăminte verzi: Îngrășămintele verzi sunt materii vii care cresc fertilitatea solului printr-un aport de elemente minerale, împiedicându-le eroziunea. Hrișca, meiul și raigrasul sunt îngrășăminte verzi. Ele trebuie îngropate toamna înainte de a forma spicul; iarna se descompun. Gunoiul de grajd și compostul sunt și ele îngrășăminte verzi. Înmugurire: Desfacerea mugurilor. Această perioadă precede dezvoltarea frunzelor. Învelire: A întinde un strat de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
lui, îi povestește despre aven tu rile lui, despre modă, despre lume. De multe ori, tot acest lu ciu se șter ge după ceva timp, iar ade vă ra te le ca rac te reies la supra fa ță. Fe mei le numai au însă răbdare să aștepte și se aruncă fără să gândească în brațele se du că to ri lor, con vin se că au găsit adevărata dragoste. Această situație ar putea fi gân di tă și ca o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
versurile sale profunzimea și complexitatea imaginației se răsfrâng asupra cuvântului, lucrurile însele părând a se transforma, sub ochii cititorului, în unități lexicale: ceruri și ape ce se topesc în cuvinte, afirmă Macrì exemplificând prin versurile poeziei Iarnă străveche: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea / la fel cuvintele. Un strop de soare, nimbul unui înger, / iar apoi ceață; și copacii / și noi urziți din aer dimineața (trad. MB).257 Binomul termen-referent poate fi pus în lumina de recurenta termenului parolă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lejeritate. Imagologic Quasimodo alătura cuvântul și unor prezente impregnate de luminozitate și evanescenta. În această categorie se încadrează contextele în care apare alături de adierea ușoară a vântului sau atunci când este atins de un suflu metamorfic, precum în versurile: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB). Autorul sublimează materialitatea prin eliminarea greutății obiectului (a referentului) care își pierde propriul contur și se contopește cu fundalul, devenind o umbră ușoară, evanescenta. Aură nedefinita, vaporasă și ambigua conferă astfel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe a mea față pipai a ta scoarță (Copac, trad. RC), percepute în lumina suprapunerii apă eu poetic arbore accentuează dramatismul trecerii timpului, al alunecării spre bătrânețe.275 În alte versuri cuvintele poetului sunt păsări ce căuta hrană: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB) sau frunze: Nu ai lăsat nici frunză, nici cuvânt (Dușmana morții), silabe de frunze ( Cariere de piatră), bucurie a frunzelor perene (Oboi scufundat, trad. MB). Cuvintele aparțin creatorului lor așa cum frunzele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
știe că străbunii noștri lăsau vinul În butoaie pe deal, În așa numitele căsoaie, neîncuiate. Oricine putea să bea pe săturate, dar nimeni nu fura vin niciodată. De ce nu am ”deveni ce am fost, ba chiar mult mai mult”? Amărăștenii mei nici nu-și imaginează cât de norocoși sunt că trăiesc la Amărăști, numai cu produce organice, naturale, nu ca amărâții de canadieni și americani de pe aici, pe unde Îmi duc eu povara vieții. Puțini sunt prin aceste locuri cei care
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
producția locală înlocuiește exporturile, dar există, de obicei, și o a treia etapă, cea în care bunurile produse într o fabrică străină sunt exportate în alte țări d in re giune sau chiar înapoi în țara de origine a fir mei. 3.5.1. Evoluția fluxurilor internaționale de capital în perioada anterioară crizei financiare actuale În momentul de față, asistăm la o diminuare drastică a fluxurilor internaționale de capital, scădere determinată de turbulențele ce au apă rut la nivel global odată cu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se preocupă de scrierile lui Walter Benjamin, pe care îl citește din perspectiva unei teologii neexplicite, camuflată în problematica și structura insesizabilă a textului. Cartea City Lights. Despre experiență la Walter Benjamin reprezintă un prim rezultat al acestei cercetări. Părinților mei Bunicilor mei În loc de prefață Lucrarea aceasta este rezultatul unei cercetări care a început în 2009, la Berlin, în timpul unui stagiu de pregătire oferit de KAAD (Katholischer Akademischer Ausländer-Dienst) la Humboldt-Universität zu Berlin, sub îndrumarea profesorului Christian Möckel, și care s-
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și nevoia de somn a bucătarului, gheretele pentru debitul de carne și pește de la hala de victualii erau murdare, iar o parte din robinetele acestora nu erau alimentate cu apă, bragageriile erau slab igienizate, iar cazanele în care se fierbea meiul erau nespoite ș.a. În general, din nevoia de a crește veniturile bugetului comunal, cererile privind înființarea de noi unități productive erau avizate favorabil, chiar dacă realitățile sanitare din respectivele unități erau sub nivelul impus de regulamentele în vigoare. Pentru a obține
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de varietăți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform datelor din registrele de evidență ale medicului de oraș, în Bacău funcționau trei case de toleranță. Numărul prostituatelor era fluctuant, păstrând preponderent tendințe de creștere. Astfel, dacă în ianuarie 1899, cea mei veche meserie din lume era practicată de 15 femei (11 în bordeluri și 4 „singuratice”ă, în luna iulie a aceluiași an numărul lor a crescut la 20 (19 în bordeluri și doar una pe cont propriu). Dintre acestea din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a lărgit mult și sub picioarele Doamnei a a părut o bandă lată, având o inscripție. Întrucât întreaga apariție era de dimensiuni suficient de mari, copiii au putut c iti de la distanță textul inscripției nou apărute : „Dar rugați-vă copiii mei Dumnezeu vă va împlini dorințele în scurt timp Fiul meu este impresionat.” Când oamenii adunați în jurul tinerilor au auzi t c uvintele „Fiul Meu”, preotul și unii dintre ei au exclam at: ” Aceasta este Sfânta Fecioară!” Evenimentul de la Pontmain a
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
SECETA. Seceta din anii 1946 1947, a fost cea mai cumplită de pe parcursul acestor 70 de ani. Închipuiți-vă, privind din dealul Giurgioana, spre Răsărit, peisajul coborâtor în trepte spre Zeletin brăzdat de fâșii de semănături, în special porumb, grâu, mei, orz, floarea soarelui, cânepă și pe ici pe colo pârloage. În capătul lor fânăriile cât se vedea cu ochii de la Podu Turcului spre Berheci, în mijloc Zeletinul, care s-a revărsat în primăvară devreme, lăsând ochiuri mari de apă pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să recite Oficiul vostru». Dar frații nu au fost de acord și prin cereri inoportune au obținut privilegiul de a renunța, atât în zilele festive cât și cele feriale, la sufragiile sfinților în cadrul rugăciunii laudelor și a vesperelor, la Miserere mei Deus din laudele din zilele feriale, la psalmii graduali în timpul Adventului Domnului, și să elimine litaniile. Fratelui Rizzerio, fratelui Maseu și ministrului care voia, cu permisiunea sa, să păstreze cărțile pe care le deținea, și novicelui care cerea să aibă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în raport cu destinatarii (Tristia II, 255 sg.). Toate aceste elemente disparate reflectă o poetică explicită, similară până la un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de principii perene. Poetul declară paradigmatic: "sumque argumenti conditor ipse mei" (Tristia V, 1, 10) sau, cu iluminare modernă: "Nec mea sunt fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un punct cu doctrina horațiană. Nu este însă o poetică normativă, ci dinamică, luminată de principii perene. Poetul declară paradigmatic: "sumque argumenti conditor ipse mei" (Tristia V, 1, 10) sau, cu iluminare modernă: "Nec mea sunt fati verba, sed ista mei" (Tristia I, V, 38). Interferența dintre realitate și artă reprezintă o simbioză care domină toată creația sa, punte între două lumi și între două vârste artistice. Poezia de exil a lui Ovidiu, contrar unor opinii academice, este totuși și o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]