4,739 matches
-
caut printre stropi de rouă,amintiri care să-nfiripeimaginile dragi nouă...Zile trec și toamne s-adunăîn sufletul plin cu tăcere,acolo ascund împreunăși bucurii și multă durere...... IX. MELANCOLIE..., de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 1969 din 22 mai 2016. Melancolie.... În noaptea tristă, care-mi cerne pașii Și ușor îi ascunde-n întuneric, Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașii Fredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult încet, cum veștede frunze Fosnesc sub a gândurilor durere, În liniște, pictez pe
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
mai vrea să rămână-n anonimat Și am rămas doar cu iluzia mea veche... Toamna a risipit a timpului petale, Sub greutatea anilor rămâne tăcerea Care însoțeste veșnic a mea cale Și pune pe cutele frunții, durerea... Citește mai mult Melancolie.... În noaptea tristă, care-mi cerne pașiiși ușor îi ascunde-n întuneric,Dansul nevăzut al lunii -ncurcă bașiiFredonați de vîntul dezlănțuit , feeric... Stau ș-ascult încet, cum veștede frunzeFosnesc sub a gândurilor durere,În liniște, pictez pe nevăzute pânzeO fărâmă
MARIANA CIUREZU by http://confluente.ro/articole/mariana_ciurezu/canal [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
rele”, exact acelea din care ne este alcătuită viața, entități nespectaculoase, în sine, dar conținând întregul mister al existenței) (Vila de sub colină sau cum se poate scrie puțină literatură cu puțin); apoi: Nonvaloarea (Parada veleitarilor); Eșecul trăit cu o stăpânită melancolie (Andreea); Cunoașterea (Rîpele galbene). Ce tip de lectură convine, oare, aceastei substanțe epico-reflexive? Cartea îndreptățește, face posibile mai multe lecturi. Vom trece în revistă câteva dintre ele, stăruind, cum se va vedea, asupra uneia, cea care conferă prozei adâncime și
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
trăiau în afara timpului, cu acea desfâtare inaccesibilă înțelegerii celorlalți, cu acel neobișnuit care-i făcea să fie unici. Îi promitea el oare visul și salvarea, ori jocul înșelător de umbre și lumini ce stăfulgeraseră zăritul și nezăritul. O undă de melancolie îi străbătu gândurile, iar picioarele sale o purtară pe malul mării.Venise cu el aici în locul acesta primejdios și încărcat de resentimente.Marea voluptoasă îi pregătise o nuntă neptuniană și fluidică, chemându-i în extazul furtunii apelor pe iubitul ei
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
artă-firește, e vorba de sinceritatea estetică, nu științifică, adică frăgezimea și intensitatea conținutului. Romantismul lui Eminescu e melancolic, pesimist. Nu orice romantism e pesimist, cum crede Nae Ionescu; e și un romantism optimist, fie practic, fie filosofic (Hugo, Fichte, Hegel). Melancolia sinelui său își trăgea seva din melancolia celorlalți: bucuria pentru bucuria celorlalți și suferința pentru suferința celorlalți. Sinele geniului care-și trage seva din sinele Neamului devine la rândul său sinele colectiv al comunității și al universalității. Romantismul lui Eminescu
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
științifică, adică frăgezimea și intensitatea conținutului. Romantismul lui Eminescu e melancolic, pesimist. Nu orice romantism e pesimist, cum crede Nae Ionescu; e și un romantism optimist, fie practic, fie filosofic (Hugo, Fichte, Hegel). Melancolia sinelui său își trăgea seva din melancolia celorlalți: bucuria pentru bucuria celorlalți și suferința pentru suferința celorlalți. Sinele geniului care-și trage seva din sinele Neamului devine la rândul său sinele colectiv al comunității și al universalității. Romantismul lui Eminescu e cosmic-filosofic-Luceafărul, Sărmanul Dionis... „În Sărmanul Dionis
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
cea mai profundă, așezându-se, împământenindu-se cosmic am spune, între adevărul revelat, realitatea socio-politică a istoriei și creația sa sublimă. Romantismul lui Eminescu e de factură aristocratică emanând o fină psihologie etnică-fiindcă și în psihologia românească, continuă Băncilă, e melancolie (melancolia rasei noastre), oarece romantism, epicism, lirism mai mult: în Eminescu sunt numai duse la o mare potență; apoi fiindcă oricum ar fi Eminescu, el e integrat sufletește românilor de azi, așa de intim și necesar, încât nu ne mai
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
mai profundă, așezându-se, împământenindu-se cosmic am spune, între adevărul revelat, realitatea socio-politică a istoriei și creația sa sublimă. Romantismul lui Eminescu e de factură aristocratică emanând o fină psihologie etnică-fiindcă și în psihologia românească, continuă Băncilă, e melancolie (melancolia rasei noastre), oarece romantism, epicism, lirism mai mult: în Eminescu sunt numai duse la o mare potență; apoi fiindcă oricum ar fi Eminescu, el e integrat sufletește românilor de azi, așa de intim și necesar, încât nu ne mai concepem
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Autorului Și umbra nu mai pleacă de pe-aici Și-a instalat un cort de veșnicie Chiar un descântec de ai ști să zici Nu mai miroase-acum a iasomie... Izvoare nu mai cântă sus în munți Tăcerea le-a adus melancolia Și printre frunze plâng copaci cărunți A adormit în toamne ciocârlia... Privighetoarea și-a pierdut sonorul E liniște de moarte-n dimineți Pe ici , pe colo mai aleargă dorul Prinzându-și lacrima între scaieți... Îmi place să fiu singură în
SINGURĂ ÎN TOAMNA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Singura_in_toamna_mea.html [Corola-blog/BlogPost/340829_a_342158]
-
cu care a operat în poezie. El și-a clădit un fundament pe timpul și spațiul național, miturile lui sunt luate din din spațiul unde a trăit, mitul pădurii ( al codrului), motivul mării, motivul „domei”, dragostea ca idee mito-poetică centală, motivul melancoliei, motivul visului etc. Mă voi mărgini în cele ce urmează doar la un aspect al poeziei de dragoste, care a încântat atâtea generații. De la „Elena” (1866) până la „Luceafărul” poezia de dragoste a lui Eminescu are o densitate unică, exprimând o
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
Articolele Autorului toamnele vin cu despletiri de frunze într-un concert de dor vivaldian cocorii desenează geometrii pe cer triunghiuri care urcă dealuri sure se-ascund apoi în nori până ce pier lăsând în urmă răni de roșu-aprins și-n suflete melancolii ascunse coboară seara pe pădurea-n flăcări mormânt de liniști cade în abis prin umbrele ce plâng adesea-n noi și ne ucid plăcerile din vis plouă la toamne grele peste mine ca-ntr-un potop de ape infernale un
PLOUĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ploua_ion_ionescu_bucovu_1380346399.html [Corola-blog/BlogPost/365108_a_366437]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TRECE SEPTEMBRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1343 din 04 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului trece septembrie te inundă toamna, poezie, cu dansuri stranii de cocori, cu ploi diluviene ce cântă peste țară a melancolie, tot singuri murim, tot singuri, uitând cântecele de-acasă, unde sunt toate clipele de demult, toamnă, și culorile tale în care te îmbrăcai cu straie de ii și fote cusute din toate culorile cerului, pline de fluturi strălucitori, mai știi
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409854338.html [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
RENAȘTEREA SPERANȚEI Toamna se frânge speranță de periplu în natură, pentru un ciclu de viață cu rodire în cultură. Peste zare se așterne a tristeței nostalgie, când din Cer, ploaie se cerne de la munte la câmpie. Natura îngălbenită intră în melancolie. Că viața e răstignită în a morții veșnicie. În întunericul ceții stinsă-i raza fericirii. Numai în copacul vieții a rămas floarea iubirii! Să ducă în primăvară, speranța vieții de mâine. Iubirea de-a-nflori iară, cu muguri în noi destine
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
copite / se smulge iernii / și-o rupe la fugă”. Aceste mortificații și jertfe aproape neomenești fac să răsară poezia precum orhideea printre spinii deșertului, unde se întrezărește “un sâmbure de lumină”. Ceea ce se remarcă în aproape toate poemele e tristețea, melancolia funciară, e nostalgia timpului prăbușit în sine și lipsa oricărei bucurii: “prăbușită în neguri / las dinții amintirii / să-mi muște / rana despăturită de umbre / spaima latră în adâncuri / dincolo de ridurile scoarței / zvâcnesc încă de sevă / încătușate primăveri / astăzi / ne mai
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
acest titlu: “Bacoviană”: și bâjbâi orb și surd / flămând de armonie / dezlănțuite ploi mă ung / mă risipesc și mă adun / în matca mea de agonie / e vânt, e rece de mormânt / și văd cum cad din mine bland / stropi de melancolie”. Și dacă nu ar exista Cel care “scoate lumina din fântâni” - care să-i arate drumul, s-o călăuzească, atmosfera aceasta ar înghiți și ultima picătură de speranță. Tristețea, oboseala, visul curmat, sufletul gârbovit, povara zădărniciei, așteptarea, deznădejdea, gustul amar
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
există și în textele scrise în spirit de haiku, creând o viziune esențializată asupra lumii și fenomenelor ei. Într-un poem emblematic pentru întregul volum, Mihaela Aionesei spune: “adorm legănată de chipul din năframă / la marginea unei simțiri / copleșită de melancolie / lumina îmi dezleagă pupilele”(Chipul din năframă). Reîntoarcerea în patria copilăriei nu se produce întotdeauna cu lejeritate. E multă hărmălaie acolo și intrarea nu-i liberă. E nevoie de un preț, un bilet de voie pe care nu-l ai
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
-o la o cultură bulevardieră, i-au provocat avaria culturală; cărțile i-au părăsit, uzurpându-le sfântul raft din conștiință invadatorul Internet, din care cauză scriu azi cei care nu știu să citească; ni s-au dus poeții care revărsau melancolia și au năvălit internauții care o scanează...! Dar ne-a mai rămas muzica populară pe care o vom avea cât timp o vom iubi pe Daniela Condurache și pe toate celelalte cântărețe sau pe toți cântăreții care sunt ultimii castelani
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
o clipă o voi dărui-n poeme” (poezia: „Confesiunea unei clipe”). Poeta Felicia Stamatin își intitulează volumul de debut „Picături de Miere” - taină a sentimentelor, sete de lume și soare”, cum spunea însuși marele Lucian Blaga, este un tărâm al melancoliei, dar și strigătul unei inimi în care s-au strecurat pe furiș sentimentele durerii, ale nostalgiei și taina tăcerii: „E-atâta liniște în jur ... și-i soare!/ Atâta pace-n mine,-atât senin!/ În fiecare zi e sărbătoare/ Privindu-mi
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1490695613.html [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
Acasă > Poeme > Meditație > CETATEA MELANCOLIEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului cetatea melancoliei frunze agățate-n lanțuri de luna, se zbat printre racle de mac, o seară cârpita cu gene cadâne, prin răcoarea bruna a
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458902323.html [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
Acasă > Poeme > Meditație > CETATEA MELANCOLIEI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului cetatea melancoliei frunze agățate-n lanțuri de luna, se zbat printre racle de mac, o seară cârpita cu gene cadâne, prin răcoarea bruna a nopții ploua cu stele pe un Bizanț pustiu; în astfel de seară mai trec că o relicva din
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458902323.html [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
timpul printre îngerii spălăciți de-atâta trecut, născător de zei; statui de zăpadă ne privesc chiorâș că pe niște intruși barbari printre candelabre de cer albastru; cineva care-și calcă pe umbră ne avertizează că e timpul să părăsim cetatea melancoliei... că un Diogene orb, calc peste gropile întunericului pe niște rigole de frunze străvezii pe unde curge luna,ca un râu galben, pește lagunele Veneției. vineri, 25 martie 2016 Referință Bibliografica: cetatea melancoliei / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458902323.html [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
avertizează că e timpul să părăsim cetatea melancoliei... că un Diogene orb, calc peste gropile întunericului pe niște rigole de frunze străvezii pe unde curge luna,ca un râu galben, pește lagunele Veneției. vineri, 25 martie 2016 Referință Bibliografica: cetatea melancoliei / Ion Ionescu Bucovu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CETATEA MELANCOLIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458902323.html [Corola-blog/BlogPost/378550_a_379879]
-
Petale dulci de zarzăr ning cu împăcare.... Timpul cârpește aerul cu fum...Privesc lumina rărindu-se ușor...Prin crengi înalte și spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare...Saltă, prin spațiul nins, copilăria...Tata e sculptat în poarta așteptării...Din crin în crin iubirea noastră trece...Plutește-n rugăciunea-ntârziată/ sărutul depărtărilor. Liliana Petcu a urmat
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
albine, oricum albinele sunt pe cale de dispariție, ce să le mai reproșez? Acest 20 septembrie se răzbună pe noi pentru ziua superbă de ieri, care ne-a zăpăcit cu cele aproape patruzeci de grade; în schimb, azi... tunete, fulgere, tristeți, melancolii și cord mărit. Toate dau buzna într-o singură zi, zi ce vrea să ne aducă aminte... cum va fi... când va veni toamna. Fantastice „amintiri despre viitor”. Este greu să faci față zilelor întunecat-ploioase, veți fi de acord și
MIGDALE DULCI AMARE (2) – SĂRACA FATĂ BOGATĂ (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1452581004.html [Corola-blog/BlogPost/341669_a_342998]
-
tot timpul sentimentul că privesc România de sus, iar priveliștea pe care o văd ochii mei este frumoasă, îmi este dragă, o descopăr în sufletul meu știuta și totuși nouă, are în ea multă iubire și-mi trezește o imensă melancolie. Iar după lectură cărții te convingi că inginerul Ion Nălbitorul este un scriitor talentat, are în codul sau genetic dragostea de cuvânt și de imagine. Dacă o carte este valoroasă și importanța atunci când simți că te regasești în ea, când
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]