1,491 matches
-
De exemplu, în comparație cu o vertebrată primitivă de talie similară, cortexul frontal (care face posibilă gândirea) al cimpanzeului este de 60 de ori mai mare, în timp ce al ființei umane este de 150 de ori mai mare. Hipocampul (esențial în procesul de memorare) este cu 150% mai mare la cimpanzeu și de patru ori mai voluminos la om. Însă bulbul olfactiv care deține centrul mirosului are aceeași dimensiune. Pisica și tovarășul ei, șoarecele, nu sunt, până la urmă, atât de inteligenți cum ni i-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
viteză de însușire a informației în legătură directă cu gradul de cunoaștere a cuvintelor. Dacă acestea sunt familiare, lectura se desfășoară foarte rapid; dacă sunt noi sau importante, ochii revin asupra lor și le fixează de mai multe ori, facilitând memorarea acestora. Televiziunea nu permite așa ceva. Astfel, luând ca reper documentarele științifice (E = M6), am descoperit că procesul de învățare este de trei ori mai eficient prin lectură decât în fața televizorului. Însă televiziunea este un serios concurent al lecturii, întrucât un
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dezvoltare defectuoasă a creierului, neuroni mai mici, ramificații mai puține spre ceilalți neuroni etc. Dacă anumite efecte pot fi compensate printr-o mai bună alimentație ulterioară, unele deteriorări par să subziste mai ales la nivelul hipocampului (structură a creierului indispensabilă memorării). În Africa, malnutriția produce boli specifice, care încetinesc puternic dezvoltarea intelectuală. În America Centrală, unele organisme internaționale au inițiat câteva studii în acest sens. Un foarte amplu proiect a fost condus în patru sate din Guatemala de către INCAP (Institute of Nutrition
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Hull, 1952). De ce mersul pe bicicletă nu se uită niciodată? Memoria procedurală și automatismele Este adevărat că, în esență, deprinderile senzorio-motorii (cum ar fi mersul pe bicicletă, înotul sau șofatul) nu se uită niciodată, pentru că depind de un sistem de memorare diferit de cel responsabil de cunoștințe, cuvinte și imagini. Această descoperire rezultă din studierea tinerilor ce prezintă leziuni ale hipocampului (răni de război etc.). Hipocampul este o structură a creierului ce înregistrează toate informațiile noi din procesul cunoașterii (cuvinte, imagini
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
crește, memoria sa este tot mai bună, performanțele cele mai semnificative fiind atinse de adolescenți și de tinerii adulți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani. De exemplu, un experiment din cadrul laboratorului nostru realizat în școală și vizând memorarea meniurilor de la cantină arată că, în ziua de vineri, adolescenții își amintesc, în medie, 25% din meniul zilei de luni, în timp ce copiii între 6 și 8 ani nu și-l mai aduc aminte deloc. Procentajul amintirii la sfârșitul săptămânii (vineri
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a compus Simfonia a IV-a, iar șahiștii se credea că sunt „vizuali”. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Alfred Binet, pionierul psihologiei experimentale în Franța, arăta că jucătorii de șah își recăpătau capacitățile obișnuite de îndată ce era vorba despre memorarea unor obiecte uzuale. Mai recent, alți cercetători au demonstrat într-un mod încă și mai precis că memoria extraordinară a marilor jucători este legată de un fenomenal... antrenament. Într-o serie de experimente, șahiștii sunt selectați în funcție de clasamentul lor în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
the Tongue Phenomenon»”, Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior, nr. 5, 1966, pp. 325-327. Morton, J., „Functional Model of Memory”, în D. Norman, Models of Memory, Academic Press, New York, 1970. De ce reținem mai ușor citind decât ascultând? Lectura și memorarea Multe persoane afirmă, ca și cum aceasta ar fi ceva ieșit din comun, că învață mai bine când citesc decât atunci când ascultă. De fapt, aceasta e o regulă. Am văzut că e ceva mai complicat, pentru că, în realitate, pagina cărții nu este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
-a, Dunod, Paris, 2005. Nagy, W.E.; Anderson, R.C., „How Many Words are there in Printed School English”, Reading Research Quaterly, nr. 19, 1984, pp. 304-330. De ce este bine să vocalizăm atunci când învățăm, chiar dacă nu suntem papagali! Vocalizarea și eficiența memorării Câte nu s-au spus despre repetare, despre învățarea pe de rost (papagalicește)! De fapt, o supraveghere zilnică a școlarilor pare să discrediteze această practică. Un elev citește cu voce tare un text; o face perfect, însă dacă îl întrebăm
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a înțeles din el nimic... L-a citit papagalicește. De asemenea, observăm frecvent cum copiii își mișcă buzele citind; această vocalizare tăcută este numită de cercetători „subvocalizare” și s-a remarcat că ea se manifestă fie în timpul citirii, fie în timpul memorării. Fără să fie mereu conștient, adultul procedează la fel, dar subvocalizarea este atât de bine interiorizată, încât mișcarea buzelor este imperceptibilă. La ce este bună această subvocalizare? Oare este ea o rămășiță a unui vechi obicei de a citi cu
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
buzelor este imperceptibilă. La ce este bună această subvocalizare? Oare este ea o rămășiță a unui vechi obicei de a citi cu voce tare la școală și care de-acum nu mai slujește la nimic sau este un mecanism util memorării? Cu ajutorul unor experimente complicate care necesitau o aparatură fiziologică, canadiana Betty Ann Levy a pus în evidență scăderea memoriei atunci când vocalizarea este împiedicată printr-o tehnică simplă de concurență vocală: în timpul prezentării vizuale (lectură) sau auditive (audiție), subiectul este pus
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
tare o secvență vocală repetitivă, de exemplu, hi-ya (Levy, 1971; 1975) cifrele de la 1 la 9 (Peterson și Johnson, 1971) sau la, la, la (Lieury și Choukroun, 1985) etc. Suprimarea vocalizării duce la o puternică scădere a memoriei. Scăderea eficienței memorării atunci când vocalizarea este suprimată (după Betty Ann Levy, 1971) Reamintire Recunoaștere Control 26% 73% Suprimare 15% 59% Astfel, în cadrul unui studiu realizat de Levy, reamintirea și recunoașterea listelor de cuvinte (sau de fraze) sunt mai puțin eficiente atunci când subvocalizarea este
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
suprimată (după Betty Ann Levy, 1971) Reamintire Recunoaștere Control 26% 73% Suprimare 15% 59% Astfel, în cadrul unui studiu realizat de Levy, reamintirea și recunoașterea listelor de cuvinte (sau de fraze) sunt mai puțin eficiente atunci când subvocalizarea este suprimată în etapa memorării (subiecții fiind obligați să repete neîncetat hi-ya...). Scăderea performanțelor memoriei generată de suprimarea subvocalizării este între 20% (recunoaștere) și 40% (reamintire). Concluzie Ulterior, unii cercetători au arătat că subvocalizarea prezintă cel puțin două roluri benefice. Primul este acela de a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
o cameră pentru infraroșii poate înregistra, ca un punct roșu, fiecare fixare a ochiului asupra unei părți a figurii. Autorii au remarcat că, după repetarea experimentului de mai multe ori, traseele oculare tind să se asemene, fapt ce dovedește o memorare a traseului. În plus, atunci când, ulterior, subiectul trebuie să recunoască o figură văzută printre cele noi, se observă că traseul ocular pentru acea figură rămâne similar celor de la sfârșitul perioadei de învățare. Prin urmare, ar exista o memorare a traseelor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dovedește o memorare a traseului. În plus, atunci când, ulterior, subiectul trebuie să recunoască o figură văzută printre cele noi, se observă că traseul ocular pentru acea figură rămâne similar celor de la sfârșitul perioadei de învățare. Prin urmare, ar exista o memorare a traseelor oculare, la fel cum exploratorul nostru și-ar aminti principalele deplasări de-a lungul unei coaste. În funcție de aceste rezultate, Norton și Stark sugerează că explorarea unei figuri determină stocarea a două categorii de informații: cele senzoriale, care sunt
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
4”, „stradă - 8”, „zi - 3”, „cuib - 9”), rezultatele sunt clasice (Cherry): amintirea lor este foarte bună, între 80% și 100%. Dimpotrivă, mesajul auzit cu cel de-al doilea canal (urechea la care nu s-a ascultat) prezintă un procent de memorare dezastruos, între 20% și 60%. În schimb, dacă se stabilește o memorare pe categorii, adică cifrele (4, 8, 3, 9) și cuvintele (pisică, stradă, zi, cuib) spuse pe rând, reproducerea lor este cu mult mai bună în cazul canalului neascultat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lor este foarte bună, între 80% și 100%. Dimpotrivă, mesajul auzit cu cel de-al doilea canal (urechea la care nu s-a ascultat) prezintă un procent de memorare dezastruos, între 20% și 60%. În schimb, dacă se stabilește o memorare pe categorii, adică cifrele (4, 8, 3, 9) și cuvintele (pisică, stradă, zi, cuib) spuse pe rând, reproducerea lor este cu mult mai bună în cazul canalului neascultat. Prin urmare, filtrul nu a evacuat informația, pentru că o putem recupera. Așadar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Jiminy din Pinocchio. Endel Tulving și Daniel Schacter (Tulving, 1985) au făcut observații minuțioase și teste de memorie pe un pacient hipocampic, N.N., ce suferea de o leziune la nivelul hipocampului, arhivarul memoriei noastre. Acest pacient avea o capacitate de memorare pe termen scurt de 8, dar la o probă de recunoaștere a imaginilor (când scorul mediu este de 90%) obținea un scor de 0. N.N. avea un limbaj și cunoștințe generale intacte (evenimente istorice etc.), dar, spre deosebire de pacienții hipocampici obișnuiți
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
scurt de 8, dar la o probă de recunoaștere a imaginilor (când scorul mediu este de 90%) obținea un scor de 0. N.N. avea un limbaj și cunoștințe generale intacte (evenimente istorice etc.), dar, spre deosebire de pacienții hipocampici obișnuiți (incapacitate de memorare a lucrurilor noi, păstrând însă amintirile vechi), nu avea amintiri personale, iar totul rămânea impersonal. În fine, deși avea noțiunea timpului, era incapabil să se situeze în trecut sau să-și proiecteze activitatea în viitor. Când era întrebat despre acest
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1.6. Memoriatc "4.1.6. Memoria" Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența Înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
4.1.6. Memoria" Memoria este procesul de formare a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența Înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea Într-o activitate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența Înțelegerii materialului de memorat, distingem memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea Într-o activitate de Învățare, inclusiv la elevii cu dizabilități: interesul pentru Învățare sau Înțelegerea scopului Învățării
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
memorarea mecanică și memorarea logică, iar În funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi involuntară sau voluntară; Între aceste forme ale memoriei nu există raporturi de opoziție. Există o serie de factori care facilitează memorarea Într-o activitate de Învățare, inclusiv la elevii cu dizabilități: interesul pentru Învățare sau Înțelegerea scopului Învățării și a utilității celor ce trebuie memorate, activismul sau Învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații-problemă, prin efort de analiză și organizare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Turner, 1972). A doua constatare majoră privind apelul la memoria respondentului este faptul că aceasta este selectivă. În funcție de caracteristicile evenimentelor și situațiilor, ele vor fi evocate cu mai mică sau mai mare acuratețe. După cum am văzut deja, contează - și în memorare - gradul de dezirabilitate; acțiunile și episoadele care-l pun pe individ într-o lumină favorabilă sunt, în general, mai prezente în mintea lui și redate cu mai mare ușurință. Alături de efectul dezirabilității contează și relevanța, pentru individul în cauză, a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a recunoașterilor, a comportamentului motor și verbal, care în ansamblu dau un tablou mai mult sau mai puțin tipic pentru întârziații mintali, pentru epileptici, psihopați, instabili și copii cu dificultăți școlare. Proba se desfășoară în șase faze, primele cinci urmând memorarea unei serii de 15 cuvinte în cinci repetiții, iar cea de a șasea urmărind capacitatea de recunoaștere dintr-un text a cuvintelor memorate în fazele anterioare. Rey a întocmit pentru fazele de memorare 4 liste de cuvinte iar pentru faza
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
desfășoară în șase faze, primele cinci urmând memorarea unei serii de 15 cuvinte în cinci repetiții, iar cea de a șasea urmărind capacitatea de recunoaștere dintr-un text a cuvintelor memorate în fazele anterioare. Rey a întocmit pentru fazele de memorare 4 liste de cuvinte iar pentru faza de recunoaștere mici texte în care sunt incluse cuvintele din cadrul listelor prezentate spre memorare. Materialul verbal utilizat prezintă dificultăți identice dar s-au alcătuit mai multe variante cu scopul de a putea utiliza
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]