905 matches
-
proporție de treisferturi și un sfert a Fundației. După cumpărarea casei au urmat lucările de reparații și renovare, păstrând formele originale de construcție. În septembrie 2001 cu ocazia Zilelor Satului, în cadrul unei frumoase festivități de inaugurare s-a deschis Camera Memorială Tibor Cseres și colecția etnografică. Colecția etnografică există din 1972 în Remetea. Profesorii de istorie cu concursul elevilor au căutat valorile etnografice, încă existente în comună. Au avut loc două expoziții etnografice de proporții: în anul 1986 la școala Generală
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
rabinului Akiva, ale rabinului Shimon bar Yochai și Bar Kochba în încercarea lor de a câștiga independenta și suveranitatea evreilor din Israel față de romani. Se obișnuiește sa se facă focuri de tabără și să se cânte. Yom Hashoa este Ziua Memorială a Holocaustului, când evreii își amintesc de milioanele de oameni uciși în Holocaust. În Israel, o sirena suna timp de două minute la ora 11; atunci toată lumea se oprește din lucru și păstrează un moment de liniște.
Sărbători evreiești () [Corola-website/Science/304416_a_305745]
-
și a donat pădurea statului, păstrându-și doar casa și 11 hectare de teren. Între anii 1962-1964, conacul lui Emil Racoviță a fost reparat de stat, urmând să deschis ca muzeu, cu prilejul apropiatei sărbătoriri a savantului de către UNESCO. Casa memorială „Emil Racoviță” a fost deschisă în anul 1964. Muzeul este organizat în casa în care a copilărit Emil Racoviță (1868-1947) și cuprinde obiecte legate de copilăria savantului, fotocopii, facsimile. Acestora li s-au adăugat colecții memoriale privind viața și activitatea
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
județul Alba, Transilvania, România. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Ocoliș apare sub numele de "N. Oklos". În apropierea satului există următoarele rezervații naturale: "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și este amplasată în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
celor care îi trec pragul. Moștenind dragostea tatălui pentru necuvântătoare, Sidonia trăiește înconjurată de zeci de pisici pentru a căror hrană își cheltuiește aproape toate veniturile, în ceea ce o privește fiind o vegetariană convinsă. După ce funcționase ca muzeograf la Casa memorială "Calistrat Hogaș" din Piatra Neamț, Sidonia a donat în 1967 statului casa părintească pentru a fi restaurată și a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri a oferit spre achiziție Muzeului Județean de Istorie obiectele și manuscrisele care alcătuiesc
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
în 1967 statului casa părintească pentru a fi restaurată și a se organiza aici un muzeu memorial. În două rânduri a oferit spre achiziție Muzeului Județean de Istorie obiectele și manuscrisele care alcătuiesc astăzi fondul muzeistic majoritar existent în expoziția memorială. La 19 aprilie 1976, s-a stins din viață la Piatra Neamț, în vârstă de 94 de ani, Domnișoara Sidonia C. Hogaș, în chiar ziua de naștere a ilustrului ei tată. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbanț, a
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
nr. 1, în spatele Curții de Conturi din Suceava. Accesul se realizează din Strada Petru Rareș. Imobilul se află pe culmea unui deal, de unde relieful coboară abrupt către Strada Cernăuți. Pe fațada dinspre stradă a casei a fost amplasată o placă memorială din marmură albă la data de 14 octombrie 1953, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883). Placa conține următorul text: "„În această casă a trăit și creat compozitorul Ciprian Porumbescu, înaintaș de
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883). Placa conține următorul text: "„În această casă a trăit și creat compozitorul Ciprian Porumbescu, înaintaș de seamă al muzicii românești.”" Tot în 1953 este deschisă publicului Casa memorială „Ciprian Porumbescu” din satul Stupca. Casa memorială funcționează și în prezent, într-o anexă originală a fostei case parohiale din Stupca, fiind administrată de Muzeul Bucovinei.
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
marelui compozitor român Ciprian Porumbescu (1853-1883). Placa conține următorul text: "„În această casă a trăit și creat compozitorul Ciprian Porumbescu, înaintaș de seamă al muzicii românești.”" Tot în 1953 este deschisă publicului Casa memorială „Ciprian Porumbescu” din satul Stupca. Casa memorială funcționează și în prezent, într-o anexă originală a fostei case parohiale din Stupca, fiind administrată de Muzeul Bucovinei.
Casa „Ciprian Porumbescu” din Suceava () [Corola-website/Science/328851_a_330180]
-
festival în luna iunie, festival în care Bidú Sayăo, interpretează încă o dată, cântece din repertoriul românesc. Elena Theodorini se stinge din viață pe data de 27 februarie 1926, la București. În ziua de 16 mai 1995, "Fundația " fixează o placă memorială în marmură la Paris, în Rue de Tocqueville No 25, unde a fost fondată "Académie Lyrique Roumaine" și reconstruiește complexul memorial ridicat în onoarea cântăreței în cimitirul "Sf. Vineri" din București, distrus de cutremurul din 1977. În perioada 1996 - 1997
Elena Teodorini () [Corola-website/Science/306765_a_308094]
-
două colegii naționale „B. P. Hasdeu” (la care a studiat laureatul premiului Nobel George Emil Palade) și „Mihai Eminescu”. În oraș funcționează biblioteca județeană „Vasile Voiculescu” și Muzeul Județean Buzău care administrează și o colecție de chihlimbar la Colți, casa memorială Vasile Voiculescu din Pârscov și o colecție de etnografie și artă populară specifică regiunii. În domeniul sportului, la Buzău există patinoarul "Ice Magic", Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” (unde joacă echipa locală feminină de handbal HCM, dar și alte echipe angrenate
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
oraș ceea ce avea să devină în 1968 Muzeul Județean Buzău, instituție care gestionează atât expoziția de la sediul său din apropierea Parcului Crâng, cât și colecția de etnografie și artă populară de la casa Vergu-Mănăilă (clădire istorică din secolul al XVIII-lea), Casa Memorială "Vasile Voiculescu" din Pârscov, colecția muzeală de chihlimbar de la Colți, precum și Tabăra de sculptură de la Măgura. Începând cu anul 1990 și sfârșitul regimului comunist, a început să apară o viață culturală a Buzăului mai activă. Anual, se desfășoară „Concursul național
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
și apoi membru de onoare al Academiei Române, membru al Societății de statistică din Londra etc. A fost o personalitate care s-a bucurat de admirația opiniei publice internaționale și care a contribuit la „îmbogățirea” tezaurului gândirii și științei mondiale. Casa memoriala " Ion Ionescu de la Brad " se găsește în Bacău, pe partea stânga a șoselei Prăjești-Brad, exact la ieșirea din localitatea Negri și intrarea în localitatea Brad. Vis-a-vis de casa memorială se găsește o troiță.
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
care a contribuit la „îmbogățirea” tezaurului gândirii și științei mondiale. Casa memoriala " Ion Ionescu de la Brad " se găsește în Bacău, pe partea stânga a șoselei Prăjești-Brad, exact la ieșirea din localitatea Negri și intrarea în localitatea Brad. Vis-a-vis de casa memorială se găsește o troiță.
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
Macedonski. A primit "Premiul Academiei" pentru volumul "Din țara zimbrului și alte poezii" (1918). A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935. Vasile Voiculescu a murit în anul 1963. La Pârscov există Casa Memorială Vasile Voiculescu. A fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 - 1962). A fost condamnat din eroare judiciară alături de alți membri sau colaboratori ai "Rugului Aprins" (Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu, Adrian
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
de familia sa și de Menotti. Au sosit mesaje de condoleanțe din toate colțurile lumii. Victor Hugo declara: „Nu doar Italia este în doliu, nu doar Franța, ci întreaga omenire”. În testamentul său, a cărei copie este expusă în casa memorială de pe insula Caprera, Garibaldi cerea expres să fie incinerat, dar familia, sub presiunea generală, a hotărât să-l înhumeze. Numeroase autorități au venit pe insulă pentru ceremonie, la 8 iunie, iar Roma l-a cinstit în duminica următoare. Au fost
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
42 a Forțelor Aeriene la Baza Aeriană Edwards după terminare, întrucat aeroportul Palmdale nu avea încă instalată macaraua de naveta pentru plasarea unui orbiter pe avionul transportator de navete. În plus, orașul Lancaster a construit Școala Gimnazială Challenger, și Sala Memoriala Challenger în fostul loc al Antelope Valley Fairgrounds, ca omagiu pentru naveta și echipajul "Challenger". În 2004, Presedintele George W. Bush a conferit post-mortem Medalia de Onoare Spațială a Congresului tuturor celor 14 astronauți pierduți în accidentele "Challenger" și "Columbia
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
Viteazu și au avut loc intervenții majore în zona centrală, prin construcția locuințelor colective de pe strada Putnei și a Magazinului General. La data de 15 decembrie 1994, în clădirea Primăriei, orașul Rădăuți a fost proclamat municipiu. În prezent, o placă memorială din marmură amplasată pe clădirea Primăriei atestă acest eveniment istoric local. În cadrul Bisericii Mănăstirii din municipiul Rădăuți sunt îngropați primii 5 domni ai Moldovei. De menționat ar fi și o interesantă piatră funerară din exteriorul biserii ce aparține unui oficial
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
bunica actorului Șerban Cantacuzino. La dorința artistei, locuința sa din București, aflată pe str. Vasile Pârvan nr.12, Sector 1, a fost transformată in muzeu și deschisă publicului în 1965, încercând să păstreze intactă atmosfera din timpul vieții artistei. Colecția Memorială Maria Filotti prezintă tablouri, fotografii, documente și obiecte personale din viața și cariera artistei. Sunt înfățișate momente și mari creații actoricești ale Mariei Filotti, de la debutul său la Iași până spre trecerea ei în neființă. O suită de documente se
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai. Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
În final, omul de afaceri Marian Anghelescu, care deține firma Deck Birotica Group, ce funcționează în clădirea înaltă ce s-a ridicat lipită de casa natală, a demolat întreaga casă, fără aprobarea primăriei, care intenționa să o transforme în casă memorială, și a făcut în locul ei o parcare pentru firma sa. În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu atelier de
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
firma sa. În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu atelier de creație și întâlniri colegiale. În prezent este casă memorială. În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 109 era înscris Costin Petrescu, profesor la Școala de Arte
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
zilnic naveta la Ocna Mureș (oraș aflat la 15 km distanță), fiind angajați în industrie (Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș, Salina Ocna Mureș, Fabrica de Fermentare a Tutunului Ocna Mureș etc.). "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Crucea memorială este amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5 m, este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată de
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă. Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]