1,292 matches
-
Ion Buzași Memorialistica epistolară a lui Ion Brad însumează, cu această carte, paispre- zece volume, toate scrise după 1990. De data aceasta sunt scrisori de dragoste către iubita și apoi soția sa, blăjeanca Olimpia Alexandrina Șuteu. Scrisorile de dragoste ale poeților (scriitorilor) prezintă
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
dragoste din acest volum sunt într-o relație complementară cu lirica erotică a poetului, ele explicând împrejurările în care a fost scrisă poezia, sau lămurind prin rânduri de epistolă sentimentul dominant ce-l exprimă. Ca și-n celelalte volume de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
două lumi, deschide ochii asupra faptului că toți vom avea de trăit, în acest veac, „cu două suflete în piept”. Tot în acest an a apărut la Polirom Fortăreața albă, roman care, prin nuclee tematice și atmosferă, se apropie de memorialistica din Istanbul. Comune sunt tema romantică a dublului, onirismul istoric, alb-negrul de gravură a destrămării Imperiului Otoman. Povestea unui italian - al cărui nume nu apare niciodată - ajuns, în urma unui atac pe mare, rob la un hoge turc, cu care își
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
Sorin Lavric Barbu Cioculescu, Amintirile unui uituc. Exerciții de memorialistică, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012, 336 pag. De la o vîrstă singurul remediu împotriva uzurii e cufundarea în trecut, senescența avînd neajunsul că, spre a te simți bine în propria piele, trebuie să recurgi la rețeta amintirilor. Orice alt refugiu se dovedește
Tacticos și mustuos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4034_a_5359]
-
care, iarăși lipsă de profesionalism, era implicat și unul dintre membrii CNSAS (poetul Mircea Dinescu). Va fi contribuit la asta, de bună seamă, și personalitatea deloc îngăduitoare a teoreticianului clujean, care și-a atras, în timpul vieții, dar și postum (prin memorialistica vitriolantă din Viața unui om singur) destule inimiciții durabile. Cert e că, atâtea câte au fost și așa cum le documentează Gabriel Andreescu, contactele lui Marino cu Securitatea comunistă nu oferă destule probe pentru o etichetă ca aceea de colaborator. Și
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
al scriitorului, manuscrisele tatălui dau la iveală câteva sute de pagini confesive de bună calitate, din care editorul, poeta Iolanda Malamen (autoare și a unei cărți de convorbiri cu Tudor Țopa), a extras deocamdată două volume, ce acoperă perioada 1891-1919. Memorialistica lui Ovid Țopa este neașteptat de bine scrisă, cu tușe portretistice ferm conturate și observații morale substanțiale. Ea demonstrează că nu numai marii scriitori îndrăznesc să se înfățișeze publicului par eux-mêmes, prejudecata „pudorii” românești fiind, din fericire, doar o prejudecată
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
dramaturgi interbelici (Victor Eftimiu, a cărui imensă operă e contabilizată nu fără maliție, Victor Ion Popa, Cella Serghi, M. Sebastian, Al. Kirițescu sînt profiluri de dramaturgi dintr-o posibilă și probabilă istorie a dramaturgiei noastre), Paul Celan ("văzut" prin lentila memorialisticii lui Petre Solomon) reprezintă țintele evocării povestitorului: iată o pagină și semnificativă, și prețioasă: "București, primii ani de război. în Ťorașul lui Matei Caragialeť, care, în pofida atîtor încercări, nu-și irosise farmecul, nici exuberanța, poposește un tînăr cu privirea tristă
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
jos/Generația mea se teme de ziuă" sau "se simte clar lipsa noastră/ți-e greu să te hotărăști, te-ai obișnuit/ Să cântărești pentru, să cântărești împotrivă." În sens larg, Născut în URSS are trăsăturile unui eseu, pe care memorialistica și detectivismul nu-l răstoarnă de pe poziții. Citim în el o intenție categorică și bine gândită a reconstituirii, o raportare precisă, dar nu mai puțin elegantă la o porțiune de istorie inaccesibilă, un simț al observației care se întretaie cu
Născut în 1971 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10068_a_11393]
-
Sfîrșitul de stagiune a lansat pe piața cărții de teatru și de memorialistică, la sala “Izvor” a Bulandrei, un volum, foarte special, despre Toma Caragiu. Unul dintre cei mai extraordinari actori pe care i-am avut, cu un har ce părea inepuizabil în zecile și zecile de nuanțe cu care și-a jucat
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
doar la poezia Vatra se precizează acest lucru, deși atunci când au fost publicate în “Plaiuri năsăudene” din 1943 (nr.89, faptul se referea la ambele poezii. Sărace sau aproape lipsind cu desăvârșire sunt și notele și comentariile privind dramaturgia și memorialistica scriitorului. Era aproape obligatoriu să se fi făcut trimiterea la textul publicat de Ioan Șerb în “Revista de istorie și teorie literară” din 1985 (nr.2 și 3) și la comentariul lui Ion Bulei din aceeași revistă nr.3-4/1988
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
jurnalul "o prostie" și "principial nesincer". După opinia lui, "evenimentele intime importante sunt indescriptibile și cei care țin jurnale pun pe hârtie fapte exterioare fără însemnătate." (s.n.) Se va vedea cât adevăr conține această afirmație. Oricât s-ar pronunța împotriva memorialisticii, recunoaște și Ion Simuț că G. Călinescu mergea "sfidător împotriva modernității", mai mult, că "e ciudat de radical antisubiectiv... într-o epocă modernă a valorificării tocmai a surselor eului". Autorul Principiilor de estetică, notează mai departe criticul nostru, nu avea
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
respins literatura experiențelor, autenticismul, pe Mircea Elaide, Mihail Sebastian ș.a. Cu toate acestea, Ion Simuț se dovedește și el destul de radical (altfel, cu bună intenție) cerând scriitorilor o revenire la ficțiune, aflată în suferință după 1990, reducând însă prea ușor memorialistica la "politica egolatriilor inflamate și a dezvăluirilor de culise" (s.m.). Că prozatorii ar fi de dorit să se întoarcă la uneltele lor, cum au și început s-o facă, e o idee pe care o subscriem și noi, dar aceasta
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
țin de istorie, de istoria culturii și de cea literară. Cum am putea să trecem în raftul doi Scrisorile lui Ion Ghica, "muzeul Carnavalet al nostru, organizat de un bun artist" (G. Călinescu), Amintirile lui Radu Rosetti, "cea mai prețioasă memorialistică din literatura română" (E. Lovinescu), Memoriile lui E. Lovinescu însuși, sau, apropiindu-ne de noi, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, Jurnalul lui Mircea Zaciu? Chiar dacă expresivitatea este inegală nu avem - cum
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > AL FLORIN ȚENE - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Substituire a autorului în personajul romanului deconspirat sub „mantaua” lui Gogol Încă de la primul său roman, publicat în
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
culoarea” este un roman biografic cu elemente etnografice, având un limbaj limpede, atrăgător, interesant prin fidelitatea observației, ceea ce ne dovedește că Ioana Heidel are vocația unui mare prozator. ---------------------- Al Florin ȚENE Cluj Napoca 6 februarie 2017 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - MEMORIALISTICA - IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
IOANA HEIDEL: „MI-A PLĂCUT CULOAREA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384830_a_386159]
-
lui Nicolae Iorga (consultantul științific și autorul unor donații importante este istoricul dr. Andrei Pippidi, nepotul de fiică al savantului, al Lilianei Iorga-Pippidi și al lui D. M. Pippidi). Din 1993 casa memorială ,,Nicolae Iorga''este inclusă în secția de memorialistică (istoria culturii) a Muzeului Județean de istorie Botoșani. În fața muzeului se află bustul lui Nicolae Iorga ; busturi ale sale se mai găsesc in centrul orașului și la liceul din localitate care îi poartă numele. Pentru cunoașterea acestui obiectiv turistic, întrucât
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
pentru semnături de prestigiu ale vieții literare românești. În calitate de editor, a înființat editurile Călăuza v.b. și DaniMar, ambele din Deva, care au adus pe piața de carte lucrări de valoare din aproape toate genurile și speciile literare: poezie, proză, memorialistică, eseuri, note de drum etc. Mariana Pândaru este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și laureată a numeroase premii literare naționale și internaționale: Premiul revistei România literară (1985), Premiul revistei Familia (1987), Premiul „Mihai
„Cartea florilor – The Book of Flowers” [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
celui de al doilea război balcanic, a preocupărilor societății române din epocă decât prin îmbinarea datelor de istorie pură redate de numeroși istorici și memorialiști - unii dintre ei cu statut de voluntar în campania din 1913 -, cu mărturiile palpabile de memorialistică aflate în colecțiile muzeului, dar și cu gândurile oamenilor acelei generații, care au prins grai prin numeroase creații epice. În acest fel, s-a conturat volumul de poeme Din lirica războiului balcanic, fiind și prima lucrare apărută sub egida noii
CETATEA LUI BUCUR – Nr. 57, Noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/92899_a_94191]
-
redactor-șef al revistei plurilingve „Nouvelle Europe” și s-a stabilit definitiv la Paris, primind cetățenia franceză în 1976. Ca scriitor, George Astaloș a debutat cu poezie în 1948, într-o revistă școlară. George Astaloș scrie poezie, teatru, roman, eseu, memorialistică, culegeri epistolare, critica și teorie literară. Debutul în dramaturgie Adevăratul său debut a avut loc însă abia în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din București cu piesa Vin soldații. George Astaloș este autorul teoriei pluridimensionalității teatrului (Teatrul Floral-Spațial). Hazardul
Unul dintre cei mai cunoscuți poeți și dramaturgi a murit [Corola-blog/BlogPost/93081_a_94373]
-
cărții „Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete” scrisă de Vladimir Tismăneanu și publicată anul trecut la Editura Humanitas. Cartea e scrisă greoi, cu multe informații și exces de nume, pe care autorul nu a dorit să le lase uitării. Memorialistica lui Tismăneanu e lipsită de esențializare și cartea e ușor indigestă, dar cu toate acestea merită citită. Pentru un cititor avizat i se revelă o lume secretă a nomenclaturii comuniste „parașutate” sau venite „călare” pe tancurile sovietice, în anii 1944
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
civil din Catalonia, dar care după 1990 se lăuda că e „os de ardelean” - nu am întâlnit nicio urmă de reproș sau apăsare sufletească că locuiau în casele burghezei române alungate în exil sau închise/ucise în pușcării sinistre. Întreaga memorialistică a lui Volodea, numele de alint dat de colegi, e o lungă înșiruire de momente nostalgice din copilărie și tinerețe, cum trăia elita comunistă în vilele de lux, cum mergeau la piscina partidului sau fumau țigări Rothmans și beau whisky
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
data de 16 iunie 2010. „Rădăcini” este o metaforă care dorește să ne reamintească sorgintea fiecăruia și apartenența la un neam pe care se țese respectul pentru valorile strămoșești ce vor fi dăruite urmașilor. Ar putea fi o carte de memorialistică, o carte ce înmănunchează amintiri din istoria localității Purani de Videle, județul Teleorman, cu tradițiile și obiceiurile localității dar și crâmpeie din propria călătorie prin viață a scriitoarei:copilăria, școala, familia, copiii, nepoții ș.a. Un capitol din această carte poartă
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
Ștefan Doru Dăncuș Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului Editură SINGUR a înființat Colecția SCRISUL DE AZI. Vor fi tipărite cărți ale autorilor români în 50 exemplare (poezie, proza, eseu, teatru, interviuri, reportaje, jurnale, memorialistica, epigrame etc.), format A5, 90-100 pagini fiecare (text alb-negru, fără imagini), coperta color, laminata. Această colecție este posibilă datorită sprijinului unui sponsor ce dorește să rămână anonim. Locuri limitate! Din această colecție s-au tipărit până acum 17 titluri. Autori
EDITURA SINGUR – COLECŢIA SCRISUL DE AZI de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361023_a_362352]
-
Distincția ortodoxă „Crucea Valahă”, cât și numeroase premii și diplome de onoare, de excelență și de merit. Este vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și vicepreședinte fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni. Figurează în enciclopedii, dicționare, monografii și cărți de memorialistică din România și din străinătate. *** FLORIN GRIGORIU S-a născut la 6 aprilie 1944, la Brașov, părinții - Iulia, Ștefan. Studii: Școala Generală de 7 ani „M. Eminescu” din comuna Tansa, județul Iași (fost Vaslui), Liceul Internat „Costache Negruzzi”, Iași, Facultatea
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
de gospodărie, de istoria familiei cu care se fălea considerându-se - o doamnă, cucoană răsfățată într-un fel. Adevăratele povești și basme le auzeam de la bunica din partea mamei, familie de aromâni, Naumovici, despre care am făcut vorbire în cartea de memorialistică „O viață privită din balcon” bunica blândă, inteligentă, neînzestrată cu avere, singura avuție fiindu-i bunătatea sufletească și înțelepciunea. Cu bunica din partea tatei nu prea mă înțelegeam, mă alerga toată ziua cu vătraiul - făceam multe năzbâtii -, dar seara tot la
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]