1,562 matches
-
primite. În plicul cu scrisorile Soniei (Larian), dau peste un articol al lui L.R., din 1990, despre Ileana Mălăncioiu și despre mine. N-am să reproduc, e stilul anului aceluia fierbinte, foarte inflamat. Mă reține ce scrie despre două „romane memorialistice”, care nu pot fi decât Un Burgtheater provincial și Viața și opera în secolul douăzeci (apărut cu titlul, mai puțin prezumțios în vederile editurii, Clopotul scufundat). Spune că n-au fost rele la apariție, însă abia în versiunea integrală, pe
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3327_a_4652]
-
primul său roman în limba engleză, Viața adevărată a lui Sebastian Knight. Apoi se stabilește în Statele Unite ale Americii, în 1945 acordându-i-se cetățenia acestei țări. Predă la Universitatea Cornell. Prima recunoaștere ca autor important i-o aduce nuvela memorialistică Alte tărâmuri, iar romanul Lolita îl consacră definitiv. Din 1959 până la moarte, a locuit într-un hotel din Elveția. Versurile sale nu se înscriu eminamente într-un discurs avangardist radical, însă poartă pecetea înnoirilor stilistice afine modernității din prima jumătate
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
a restitui autenticitatea stilistică a lui Creangă, datorată cărturarului G. T. Kirileanu 1. Așadar, identificăm trei etape importante în formarea și consolidarea imaginii lui Ion Creangă, în epocă și după aceea, dacă ținem seama de datarea textelor de comentariu și memorialistice care îl privesc: prima, deloc bogată, consumată în timpul vieții scriitorului; o a doua, datorată celor care au scris la moartea sa (1889) și în anii de după nefastul eveniment; în sfârșit, memorialistica de după 1920, una recuperatoare, dar pe alocuri anecdotică și
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
decât să confirme impregnația unui adevăr sau altul în percepția contemporanilor. Nu puține dintre aceste păreri și formulări aparținând inventarului inițial vor fi luate de-a gata de cei care se vor ocupa de Creangă într-un al treilea val memorialistic, astfel încât se poate spune că, în privința influenței exercitate, valul al doilea va „manipula” - ca orientare tendențioasă - opiniile ulterioare. Imaginea unui scriitor, ca de altfel a oricui, indiferent de sferă de activitate, de la cea politică la cea sportivă, să spunem, lucrează
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
ca orientare tendențioasă - opiniile ulterioare. Imaginea unui scriitor, ca de altfel a oricui, indiferent de sferă de activitate, de la cea politică la cea sportivă, să spunem, lucrează cu asemenea stereotipii și abateri de noutate. În cel de-al treilea val memorialistic privitor la Creangă se află: George Panu, Ioan Slavici, Artur Stavri, Ioan Popescu, Ioan S. Ionescu, Mihai Lupescu, Th. D. Speranția, Artur Gorovei, majoritatea dintre aceștia publicându-și contribuțiile după anul 1900 până spre 1924 (Slavici) și 1927 (Speranția). Veneau
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
Gabriel Dimisianu Există la Brăila un număr de cercetători literari și istorici care, prin acțiuni convergente, mențin vie memoria culturală a ora- șului (fost) cu salcâmi. Scotocesc arhive, adună și publică documente, texte memorialistice, scriu ei înșiși studii, evocări, eseuri despre lumea și spiritul Brăilei, despre oamenii mari proveniți din acel spațiu. Să dau și câteva nume de istorici literari și cercetători brăileni, activi acolo în prezent: Ionel Cândea și Zamfir Bălan, ei conducând
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
Iuga, iar Tudor Bănuș și Geo Șerban vor realiza cateva incursiuni în arhiva inedită a scriitoarei, în timp ce moderatorul întregului eveniment va fi Ovidiu Simonca. „Pe data de 10 aprilie 2014, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Mariei Banus. Volumele memorialistice inedite Însemnările mele dau cuvîntul celui mai implicat martor al unei istorii literare tumultuoase: jurnalul poetei. Însemnările mele este un jurnal intim ținut cu intermitențe cîteva bune decenii, între 1927 și 1999, poate cea mai amplă scriere de acest tip
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
anul 1937, cu excepționalul volum de versuri Țară fetelor. Zeci, sute de personalități ale vieții literare, culturale și politice ale ultimelor decenii, alături de familie și o galerie pitoreasca de oameni obișnuiți, devin personaje în mult visatul și niciodată terminatul jurnal-roman memorialistic Însemnările mele de Maria Banus. Maria Banus (10 aprilie 1914-14 iulie 1999) rămîne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativa, o mare poeta a secolului XX. A publicat în jur de 20 de volume de versuri, o parte dintre
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
fals, e monstruos, o viziune de nebuni”. La polul opus, Nina Cassian, vestala sistemului abuziv, tentînd o redempțiune atunci cînd falimentul acestuia n-a mai putut fi ocolit. N-ar putea fi vorba, în ezitanta, atît de puțin convingătoarea proză memorialistică a acesteia, crede Liana Cozea, decît de o „sinceritate” trucată. Observațiile d-sale ne apar pe cît de casante pe atît de îndreptățite: „în jurnalul Ninei Cassian se amestecă oportunismul și fariseismul de cea mai «aleasă» calitate, în contrapondere cu
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
lui Ion Bogdan Lefter, care afirma că opera lui Ion Creangă, Amintiri din copilărie, „scriere de o complexitate cu adevărat extraordinară”, ar fi „un foarte original roman, mai mult, primul mare roman al literaturii române, ignorat ca atare”. Argumente: „Aspectul (...) memorialistic e înșelător: biografia autorului, care le-a furnizat materia primă, nu e evocată, pur și simplu, ci prelucrată savant, supusă unui decupaj și unei reconstrucții de tip ficțional...” (Ion Bogdan Lefter, Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicații
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
însă, doar ignorării ficțiunii în favoarea memorialisticii, deși, așa cum a demonstrat-o și G. Ardeleanu, anumite clivaje au existat. A constat și faptul că înaintea publicării Jurnalului..., Steinhardt scrisese în mare parte numai eseistică, articole, recenzii, unele cu un pronunțat caracter memorialistic. Studiile în materie de drept, parodiile anilor ’30, romanul Călătoria unui fiu risipitor sau Eseul romanțat asupra neizbânzii erau parțial sau total necunoscute ori nepublicate. Au contat mult, pe lângă aceste aspecte, receptarea și încadrarea - simptomatice pentru euforia anilor ’90 - în
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
G. Topârceanu (în ipostază de posibil... „pornograf”), G. Bacovia (statutul canonic), M. Blecher (receptarea critică, pornind de la o teză de doctorat a Adei Brăvescu) și „modelul călinescian”. Urmează o secțiune (Promisiunile literaturii confesive) în care sunt examinate jurnale sau pagini memorialistice ale unor autori de varii calibre: G. Călinescu (ca „defăimător” al genului diaristic), Camil Petrescu, Petre Pandrea, D. C. Amzăr, Deliu Petroiu, N. Steinhardt, George Macovescu, Leonid Dimov, Eugen Barbu, Radu Petrescu, Marin Preda, Octavian Paler. Canonul critic mai coboară
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
Prezentarea operei e completată în capitolul Diverse în care se menționează câteva din „operele minore” ale lui Creangă: scrieri didactice, poezii, articole ocazionale etc. O bună intuiție critică îl conduce la sublinierea prieteniei cu Eminescu, evocată mai ales prin scrierile memorialistice despre „Junimea” ale lui Iacob Negruzzi și G. Panu. În opinia autorului, confirmată de istorici literari de mai târziu, descoperirea lui Creangă scriitorul se datorează lui Eminescu.Pentru o judecată obiectivă a cărții despre Ion Creangă trebuie să ținem seama
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
amplitudine și profunzime analitică ale lui Jean Boutiére și G. Călinescu din perioada interbelică. Profesorul gherlean n-a putut beneficia nici de studii importante de stilistică despre opera lui Creangă, majoritatea contribuțiilor de până la acea dată axându-se pe evocări memorialistice sau întregiri documentare (v. Bibliografia de la finele studiului monografic). Autorul însuși a fost conștient de imperfecțiunile cercetării sale, căci spune în prefață că a fost îndemnat la scrierea ei „știind că lipsește o monografie asupra lui Creangă” (p.4 s.n.
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
și o conștiință. Studiu introductiv, note și comentarii de Mihaela Albu și Dan Anghelescu. iii Revista scriitorilor români. (În calitate de redactor al Revistei, Mircea Popescu reușise să facă din aceasta, așa cum Virgil Ierunca aprecia într-un interviu inclus în volumul său memorialistic Trecut-au anii, „o publicație a tuturor tendințelor culturale și estetice din exil”. Și tot Ierunca își amintește: „M-am îngrijit, împreună cu Mircea Popescu, de la Roma, de apariția Revistei scriitorilor români, editată de Societatea Academică Română, animată de Monseniorul Octavian
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
cu Ion Agârbiceanu și Pavel Dan, la care s-ar putea adăuga și un înaintaș al său din aceeași zonă geografică, Alexandru Ciura, cu povestirile sale din viața băieșilor din Munții Apuseni. Talentul său literar se manifestă și în paginile memorialistice din Efigii (1987), cu remarcabile portrete ale unor scriitori și folcloriști pe care i-a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Ion Mușlea, Ion Breazu, Anton Golopenția și Ilarion Cocișiu. În recenziile
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
ființei mele,/ iar tu ești marginea visului meu” (Cel care privește). Romanul Cartea șoaptelor a fost primit cu entuziasm nereținut atât în România, cât și în străinătate. Nicolae Manolescu observă că aceasta e o „carte ieșită din comun, nici numai memorialistică, nici numai ficțiune, cu câte ceva din amândouă, și deopotrivă extraordinară prin modul în care țese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Am întâlnit rareori într-un roman, cum este în definitiv cartea lui Varujan Vosganian, o atât de mare densitate
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
sentimente, N. Țimiraș Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Nicolae Țimiraș - Anii tinereții. Ediție apărută sub îngrijirea lui Ion Manea. Berkeley, Academia Română- Americană de Științe și Arte, 1991. (Colecție Memorialistică); Rapsodii de vacanță. Călătorie în America de Sud. Cu un cuvânt înainte de Constantin Mihăescu. [București], Fundația Culturală Memoria, [2002], 284 pagini și Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia, [București], Fundația Culturală Memoria, [2003], 181 pagini + 11 pagini cu facsimile și iconografie. 2
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
expert de talia lui Șerban Cioculescu). Numai că Amintirile... puse cap la cap de Ștefan Cazimir nu au pretenții nici de radiografie sufletească, nici de replică monografică. Ele sunt exact ceea ce spune titlul că sunt. O colecție, așadar, de fragmente memorialistice semnate de apropiați (în grade mai mici sau mai mari) ai lui I. L. Caragiale. Trebuie spus că documentarea e mai mult decât serioasă. Medalioanele extrase de profesorul Cazimir provin nu numai din volume puțin cunoscute, ci și din reviste de
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
de Günther Grass (Ed. Polirom, trad. din germană de Alexandru Al. Șahighian, 376 pag.), descifrând cumpăna între biografiile celebrilor frați și autobiografia singularului autor german, balansul între viață și operă, conexiuni între eroii faimoaselor povești și proiecția lor în proza memorialistică a unui scriitor plin de contradicții. Scorpionul trăiește prin verbul „a dori”, iar Povestea lui Jun Do de Adam Johnson (E. Polirom, trad. din engleză de Mihaela Negrilă, 536 pag.) îl duce în necunoscuta Coree de Nord, unde elementara dorință
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
contextul „bănățean”. În volumul al doilea al cărții (1990), criticul are ambiția de a configura relieful complet al specificului cultural al Banatului, evocând figuri de jurnaliști și de poeți bănățeni mai puțin cunoscuți, sau valorificând fragmente de jurnal și pagini memorialistice, reportaje, transcrieri de casete, interviuri. Mitul Provinciei se transformă, în mod gradat, într-o proiecție simbolică și livrescă, devenind o Provincie a lecturilor și a cărții, în care autorul își caută rădăcinile identitare. Escursiuni literare , secțiunea finală, e o redimensionare
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
prea mulți „precursori” - dimpotrivă. Putem invoca, eventual, proza confesivă, fragmentară, a lui Ion Barbu/Dan Barbilian (N.B., Codul secret, capitolul final din cartea lui B.S., are un titlu „barbianobarbilian”: Note pentru o mărturisire literară) sau, de ce nu, combinațiile de evocări memorialistice și eseu matematic ale lui Solomon Marcus. Cu aceasta, avem deja schițat un început de tradiție, subsumat unei întregi serii a matematicienilor-umaniști produși de cultura română și din care fac parte, între alții, Matyla Ghica, Pius Servien Coculescu, Basarab Nicolescu
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
a Rodicăi Zane: „matematică subiectivă”, pe care o consider foarte potrivită. Chestiunea e cum, în ce cheie vor putea fi citite asemenea „memorii” de către un nematematician? (cu matematicienii lucrurile stau mult mai simplu). Foarte probabil, prin decuparea preferențială a elementelor memorialistice, subiective, a istoriilor și portretelor, de matematica propriu-zisă. Pentru că - este cert - un nematematician sau un cititor fără cultura matematică necesară nu-i va putea urmări pînă la capăt bogăția de raționamente din zona matematicilor superioare. Sau le va recepta într-
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
presupune, întâi și-ntâi, o dezbatere morală. Nu poți scrie cu infinită prudență despre faptele unei vieți. E întotdeauna loc de ispite cordiale, de priviri distorsionate în oglinda timpului. Gabriel Dimisianu recunoaște că și-a distrus jurnalul și alte manuscrise memorialistice. Cu părere de rău, ceva mai târziu. Nu dorea ca cititorii să-i simtă portretul bruiat de reacții circumstanțiale. El reprezintă un model moral și o întruchipare a ceea ce Călinescu înțelegea prin criticul care educă, nu explică - iată un rost
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
României literare, rămas vertical în toate, care a dezvoltat, mai bine de jumătate de veac, o extraordinară vocație a prieteniei. Textele din Amintiri și portrete literare vorbesc despre un individ așezat, ce și-a urmat statornic o cumpătare vestită. Articolele memorialistice au în comun o disponibilitate sufletească ce reface secvențe din trecut. Citim nu doar amintiri răzlețe, spumoase și deseori melancolice, ci introduceri sintetice în operele celor în cauză. Spre deosebire de criticii gălăgioși, alarmați de fiece descoperire, oricât de comună, Gabriel Dimisianu
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]