810 matches
-
autonomă a unor științe ale comunicării. Asupra fenomenului comunicării umane (un univers în care încap ființe, lucruri, mașini sau alte ținte cu dublul rol de receptor-emițător) s-au pronunțat alături de cercetătorii avizați dramaturgi, prozatori, politologi, psihologi, teologi, eseiști interesați de mentalul colectiv și lista cred că e incompletă. Nu dintr-un unghi de specialist în comunicare reflecta Noica, așa cum se întîmpla, de pildă, cu demersul lui J. Habermas, contemporan cu el, autorul poate cel pertinent în ceea ce privește comunicarea și relațiile sale cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a imagologiei, cât și faptul că investigația specifică literaturii comparate trebuie să aibă în vedere straturile mentale din opera de artă162. Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au o anumită autonomie, care însă trebuie înțeleasă făcând apel la mentalul epocii, iar interpretarea operelor literare trebuie să aibă în vedere acest lucru, întrucât, chiar și în "scrierile cele mai pur imaginative se află un substrat rațional, acela care sprijină imaginația. Astfel, chiar atunci când poetul romantic a dorit să desfășoare spectacolul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
epoci, a felului cum indivizii unui grup au interpretat realitatea. În al doilea rând, trebuie notată transformarea pe care o implică imaginea privită din punctul de vedere al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă adusă de cei doi autori este perspectiva mai amplă a imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia istorică trebuie să studieze "imaginile care s-au creat și au funcționat în anumite epoci istorice, analizând modul de proiectare, formare
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istorie"189. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci. Înainte de toate, imaginea are un fond arhetipal 190, însă acest model este transformat în funcție de răspunsul pe care indivizii îl dau geografiei particulare 191, de mentalul străvechi al unei civilizații. Prin mimetism social și contagiune mentală, indivizii unei epoci ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel imagini sau reprezentări specifice unei societăți sau unui timp istoric. Felul cum oamenii răspund provocărilor naturale și sociale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existența popoarelor, punându-și amprenta pe toate elementele unei civilizații"519. Credințele, presupozițiile absolute sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții, se transmit prin mimetism social și contagiune mentală și caracterizează mentalul unei epoci, civilizații. Din punctul de vedere al autorului britanic, întrebarea care sunt presupozițiile ce subîntind fizica sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât cea vizând tipul de
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le suferă stereotipul pot fi explicate prin modificările care au loc la nivel social, cultural, politic, fiind legate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de contextul istoric. Este motivul pentru care, spre exemplu, imaginea Spaniei a fluctuat în mentalul Europei de Vest de la reputația romantică la eticheta La leyenda negra și apoi la epoca înfloritoare a lui Antonio Gaudi. Toate aceste modificări la nivelul stereotipului au fost legate în foarte mare măsură de interesele politice, sociale și chiar religioase
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sunt generate imagini, modele, categorii cu care indivizii se privesc pe ei înșiși, dar îi și judecă și-i etichetează pe ceilalți 562. În aceeași ordine de idei, Laszlo Maracz, în urma unui amplu studiu despre stereotipurile legate de unguri în mentalul Europei de Vest, susține că stereotipurile se pot transforma din pozitiv în negativ în funcție atitudinile și deciziile politice 563. În interiorul istoriei, stereotipurile se schimbă întrucât contextul se schimbă, și o dată cu acesta și interesele indivizilor și grupurilor. Însă, pendularea între
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen în care se structurează diferite elemente și care în final conturează reflectarea unui anumit obiect în mentalul individului. Concluzii Imaginea este o căutare permanentă a sensului, indiferent că este vorba despre sensul propriei identități, al alterității, al lumii, sau al obiectelor reale sau imaginare. Prin imagine, realitatea dispare pentru a face loc simbolurilor și semnificațiilor. Imaginea este
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestor ritualuri, ci doar inspiratorul lor, corupătorul, în fapt agentul satanic care îi influențează/ispitește pe ceilalți. În afara acestor teme principale, la făurirea imaginii satanice a lui Vlad Țepeș mai concură și alte aspecte care au rezonanță și relevanță în mentalul colectiv al epocii (...) Domnul român, asociat cu marii schingiuitori ai creștinătății însetați de sânge cum au fost Irod, Neron, Dioclețian și alți păgâni, batjocorește și inversează, potrivit obiceiurilor satanice, slujba creștină, profanează locul sfânt din jurul bisericii, se simte bine în mijlocul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
venite din țările situate în Centrul și Apusul continentului au comunicat date de un interes general, nu numai local, asimilările s-au înmulțit. Dar ceea ce a favorizat direct acest proces de asimilare a fost transformarea intervenită în imaginea celuilalt din mentalul colectiv român. Analiza imaginii străinului permite o mai profundă înțelegere a acestei faze din cultura română, decât stadiul influențelor și al receptărilor care pun în lumină doar transferul de cultură și nu transformările intervenite în modul de comunicare intelectuală". (Ibidem
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ajungem să credem în anumite idei, sau, pe scurt, cum credem, prin intermediul căror mijloace, constrîngeri, imagini etc. A face mediologie înseamnă a interoga în mod constant o serie de metafore dominante care par a avea drept de "liberă trecere" în mentalul colectiv, cum ar fi sintagmele idee-forță, teorie cu impact, idee ce înalță oamenii. A observa prin ce intermedieri un enunț se materializează, aduce modificări vizibile în concretul acțional sau cum un cuvînt devine un eveniment, un spirit se transformă în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
contribuția lui Jacques Derrida în teoretizarea conceptelor de "urmă" și de "inscripție", în special în lucrarea De la grammatologie, noțiuni-cheie pentru înțelegerea continuității unui conținut transmis de la o epocă la alta. Amprenta pe care o lasă un sistem de cunoștințe în mentalul unei colectivități face posibilă trăsătura distinctivă a transmiterii aceea de a transporta sistemul în timp, între sfere spațio-temporale extrem de diferite, pe cînd comunicarea ar consta în a propaga o informație doar în spațiu. Teoria mediologică a autorului francez ar subîntinde
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
respingere a raționaliștilor militanți în ce privește istoria Rațiunii, a rețelelor sau a instrumentelor sale! Virologia este o specialitate altruistă, redusă astăzi la sketch-ul mereu popular cu bîrna și cu paiul. "Sida mentală" este mentalitatea inamicului meu, așa cum ideologia este ideea adversarului. Mentalul meu este punctul meu slab, sînt prea mult în miezul ideologicului ca să mă îngrijoreze itinerariul lui. De aici rezultă că adevărul trebuie căutat în tabăra adversă. Fiindcă este mai puțin raționalistă, mai cinică sau mai pragmatică ni se pare tradiția
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
exprim... preocuparea adânc... vizavi de viitorul Uniunii (că ansamblu) în lume, sondajele de opinie și dezbaterile publice naționale reveleaz... deosebiri majore. În timp ce opinia public... și cercurile de afaceri din ț...rile nordice rezoneaz... la performanțe economice net superioare, în Franța, mentalul colectiv pare a fi deprimat. Așa se explic... rezultatul referendumului care s-a soldat cu respingerea Tratatului Constituțional în toamna lui 2005 (respingere ce a fost consemnat... și în Olanda). În Germania, lucrurile nu stau semnificativ mai bine, în ciuda unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
dacă forțez puțin lucrurile, dar nu pot să nu mă gândesc, când aștern aceste rânduri acum, la Înălțare. Scriind și evocând acele momente, am revelații noi asupra a ceea ce se întâmplă acolo. La un moment dat, după ce am alimentat cuiva mentalul, căci o cerea - persoană puternic ancorată în religia creștinortodoxă și care nu înțelegea motivația noastră - am avut o altă percepție a muncii noastre: dacă biserica creștină își așteaptă credincioșii să vină singuri spre ea, noi, în schimb, ne ducem spre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
noștri sunt puternici pentru că sunt legați cu... fire Kundalini! Uneori, în careu facem filosofie, alteori dăm Realizarea pur și simplu. Filosofii, chiar dacă pleacă convinși și cu pupilele dilatate ale realizatului, de multe ori nu conștientizează transformarea din ei și lasă mentalul să îi comande ca și înainte. Alegerea le aparține! Altădată, lovindu-mă de ignoranța unuia, mi-am dat seama că trebuie să-i excit ego-ul și i-am spus că Shri Mataji ne atenționează mereu că Sahaja Yoga nu este
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de neînțeles și deci... intangibil. Orizont de așteptare îndepărtat și confuz, am conchis eu, pentru mine însumi. I-am vorbit persoanei în cauză despre Spirit, despre bucuria ce provine din interior și despre puterea lui Kundalini; a priceput ceva, dar mentalul i-a rămas la fel de înțepenit. Fiind cunoștințe vechi, i-am amintit și despre marea cumpănă prin care am trecut și pe care am traversat-o cu ajutorul acestei forțe ce izvorăște din noi, pe care am depășit-o prin puterea Spiritului
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
despre Sahaja Yoga, despre corpul subtil și au acceptat să facă experimentul. Directorul a spus că a simțit vibrațiile, agenta, în schimb (pe care eu am simțit-o cam sceptică), nu... A ascultat, totuși, cu mare atenție și interes explicațiile. Mentalul ei era scormonitor și... doar el cerea confirmări. Directorul ne-a surprins plăcut când, fără intenția de-a epata, a scos din sertarul biroului mai multe cărți, din care una era despre yoga! Discret, i-am cercetat vibrațiile și le-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
textul scris mă întorc în cotidian, ci tocmai scriind nimeni nu se va întreba ce este în neregulă, ce se întâmplă cu omul acesta... Cum arătam, faptele mi-au obligat subconștientul să acționeze. Subtilul a ieșit victorios din confruntarea cu mentalul. Aș putea chiar să mă bucur de această constatare. Și mai este un argument de care nu pot face abstracție: fiecare întâlnire națională, fiecare puja îmi revelează impresii noi, noi experiențe, unice și de neegalat de nimic altceva; filosofiei sahaj
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Creatorului - îl putem percepe prin toate cele cinci simțuri; pentru corpul subtil, pentru a-l percepe, ne trebuie un alt simț: vibrațiile. Ni le-am însușit noi, oare? În căutarea Spiritului ne aflăm într-o permanentă luptă cu trupul și mentalul nostru. Inconștient, toți oamenii sunt niște căutători... Am ajuns la concluzia că, adeseori, Sahaja Yoga o trăiesc doar mental și am falsa convingere că sunt pe drumul cel bun... În chiar clipa în care sufletul părăsește corpul, începe degradarea acestuia
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
țină în fața mulțimii ...” Pag. 255 - După o oră de așteptare cei trei și-au pierdut răbdarea . Oamenii continuau să treacă prin Piață fără să se oprească . N.n. Ce știau trecătorii despre o revoluței neenunțată concret? Toți românii necăjiți purtau în mentalul estropiat un astfel de protest. Ei și? Coabitau satisfăcător cu un stereotip dinamic rutinat Ce le trebuia berea răzvrătitului de la Suhuleț?. Spiridon și Prutianu s-au retras la restaurantul Unirea . Această alegere a însemnat ratarea definitivă a momentului . Ezitările au
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
CUM A FOST POSIBIL DOMNILOR ISTORICI SĂ COMITEȚI O ASEMENEA INEXACTITATE ? SĂ ACREDIDAȚI ÎN NUMELE ADEVĂRULUI O MISTIFICARE INSOLVABILĂ LA INSISTENȚA UNOR ANONIMI ORGOLIOȘI ? Ofidiene repente se vor insinua prin catalogul cu note de performanță după ce aventura lor tentantă vor survola mentalul adolescentin.. Și euristic vor prolifera mici monstruozități de uzanță . Să aducem la vedere “omul lui Marx”, în observația economistului german W.Sombart și “omul lui Patapievici” din “Scrisorile” către Paleologu, ambele eșantioane pregătite să șocheze . 1 - “Homo economicus la său
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
rămas zia‑ riști și au continuat să spună că Iliescu ne-a furat ș.a.m.d. ; o fi furat câteva mii de voturi, dar nu era asta. Era cu totul altceva. O istorie întreagă cu mentalități bine înșu‑ rubate în mentalul colectiv. În acel text publicat în Sfera Politicii, „De ce am pierdut noi alegerile din ’92“, înfățișam, pentru prima oară, foarte clar mecanismul. Și descoperirea acestui meca‑ nism ne-a permis în ’96 să regândim alt tip de strategie, căci cartea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]