626 matches
-
acest: , această expresie picturală a evenimentului anual în care, așa cum scrie Sunday Time: . Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele trăsurii un hoț e gata să
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și cu zel clocotitor”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. a XXIX-a, II, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 21, EIBMBOR, București, 1987, p. 365. footnote> aceste duhovnicești merinde spre mântuire, păstrăm neschimbată frumusețea chipului sădit în noi, devenim mai tari în lupta cu ispitele, învățăm să ne dovedim împlinitori ai cuvintelor dumnezeiești și nu numai auditori sau grăitori ai lor, pentru ca „viața noastră să fie pe măsura învățăturilor
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
primar, omul sa încredințat că suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își luă de pe masă traista cu merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cotituri; cu prioritate; curat; curbă; curea; curiozitate; decent; depărtare; departe; despărțire; direcție; în doi; dor; dorință; dus; energie; european; evadare; excelent; frică; frumos; gri; indecizie; indicatoare; infrastructură; interesant; încrucișat; încurcat; îndelungat; înghețat; larg; lat; lene; lin; linie; liniștit; lot; maturizare; merinde; mijloc; miros de ploaie; modalitate; mult; național; necunoscut; negru; nesfîrșit; oale; ocol; pădure; pam-pam; parc; parcurs; pas; pasaj; pași; pavat; pietros; Pitești; podea; podeț; posibilitate; prăfuit; prăpastie; pribeag; primejdii; primejdios; public; pustiu; răscruce; rătăcire; rural; sătesc; semafor; sfîrșit; singur; singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă: geantă (135); sacoșă (100); pungă (51); plasă (39); bagaj (26); mîncare (22); sac (18); cioban (15); poșetă (15); desagă (14); mare (13); plină (11); bani (9); cumpărături (9); merinde (9); ghiozdan (8); grea (7); țăran (7); veche (7); supărată (6); goală (5); lucruri (5); rucsac (5); torbă (5); bunica (4); geanta (4); pachet (4); Păcală (4); tradiție (4); țăran (4); gentuță (3); haine (3); piață (3); paporniță (3); sat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
primar, omul sa încredințat că suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și mănîncă din acele bucate. în ziua de înălțarea Domnului, femeile care au în familie morți împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele morților, crezîndu-se că în acea zi se înalță sufletele lor la cer și să aibă merinde pe drum. Sufletul e chiar suflarea. Cînd omul moare, iese pe gură și umblă prin casă nesimțit de nimeni. Cînd revine, omul „se întoarce“. Omul „întors“ are limba legată. (Gh.F.C.) în drum spre cimitir, oamenii se opresc de mai multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
text: Formula AS, nr. 704/2006, București ,, Zorilor surorilor, nu pripiți la zorit. Că cutare ( cum Îi numele ) nu s-a găsit. Nici din pat nu s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
LEXICUL PITORESC. 1. Elemente ce semnifică urâtul și formele degradate ale naturii și ale existenței umane (bale, bube, bălos, brânci, noroi, scuipat); 2. Alți termeni aparțin limbajului familiar, fiind luați din mediul domestic al vieții rurale și casnice (blid, bucate, merinde, leuștean); 3. În lexicul arghezian își găsesc loc și cuvinte expresive referitoare la universul religios, la natura vegetală și minerală, la domeniul vestimentar (biserică, iconostas, catifea, diamant, mărgăritar); 4. limbajul argotic este prezent în Flori de mucigai și Blesteme. Acestea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se știe cine anume o fost Antohi aista. Alții însă, bag sama, cred că a fost un om curajos, vrednic și isteți în vremurile acelea de foc și jaf, când turcii și tătarii ardeau satele și bisericile, prădau bunurile și merindele pentru traiul zilei și omorau sau le luau ca ostatici pe fimei și pe copii. Povestea spune că Antohi și cu alți consăteni a săpat adânc în valul unei râpe. Apoi a zidit panta asta cu piatră de râu, peste
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în treacăt și o relație a sa cu fiica unui preot, care devine prima sa iubită.Povestirea lui Creangă se concentrează și pe farsele jucate de el și de alții, ca pedeapsă pentru prietenii despre care credea că nu împart merindele pentru Crăciun. Aceste farse se folosesc de „poște-, instrumente anume făcute pentru a arde degetele de la picioare ale victimei în timpul somnului; utilizarea lor face ca victimele să plece din casă una câte una. Ultima asemenea încercare conduce totuși la o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
alteritatea lirică. Într-un cuvânt, despre legătura inextricabilă dintre Ontos și starea poeziei, a cărei definiție poate fi întrezărită "în blocstarturile întârziatului:/ frumoasa oscilare între moartea liberă și sinucidere//...// frumoasa însoțire pentru ziua de mâine, următoarele ceasuri/ frumoase de noapte, merinde pentru orice căutare a/ frumuseții în sala de operații a morții aparente." Cea de-a doua carte a lui Michael Astner, țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011 (în care se recuperează și majoritatea textelor din volumul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de satrapul roșu Stalin. Iată câteva din publicațiile și cărțile ce nu erau pe placul lipsiților de orice scrupule și bun simț „eliberatori” ai țării noastre, rușii, sosiți la masa noastră nepoftiți de cineva (ca de obicei), cu sacul de merinde plin de o ideologie a urii între cetățenii aceleași nații: „Viața și opera lui Kant” (Immanuel Kant,1724-1804, mare filozof german); „Cu Ion, vânător de munte” (autor, lt.col. Mărcoiu Mircea); „Bucovina de Nord” (dr. V. Albu); „Istoria neamului” (Enescu Buchea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
folosi vreodată banul"... Fericiți și virtuoși sînt deci acești țărani din Bas-Valais, dați ca exemplu în Noua Eloiză, locuitori ai unei regiuni unde există mine de aur "cărora nu li se permite exploatarea" și unde folosința banilor rămîne practic ignorată! "Merindele sînt aici multe, fără a fi trimise în afară, fără să fie un consum de lux în interior și fără ca acel cultivator de la munte, a cărui muncă înseamnă plăcere, să fie mai puțin harnic". În această condamnare fără echivoc a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fratele mai mare, Petru. Mă duc, bade, mă duc, i-a răspuns cu supunere Mitruț, că pentru asta am Învățat și eu la școlile Blajului. Și s-a dus la Gălăuțaș. Și-a pus Într-o desagă câteva cărți, ceva merinde de drum, câteva schimburi, apoi a Încălecat pe un cal al tatălui său și a luat-o peste dealuri, pe la Pădurea Dobrenilor, descinzând după mai bine de o oră de drum la Gura Pârâului Gălăuțașului, unde, Într-o odaie din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zicea Roitoș, poreclă provenită din limba maghiară. Se spune că a fost chemat cândva la comisariatul militar din Gheorghieni.Și cum pe atunci cei chemați nu aveau cufere,unii veneau cu o traistă cu ciucuri În care Își puneau ceva merinde pentru drum și schimburi, fiindcă erau duși la concentrare de către austro-ungari, de fapt la un fel de muncă silnică.Unei astfel de traiste În limba maghiră i se spunea “Roitoș toarișnea. După ce bietul om era pe cale de a nu fi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sexul rămânând astfel Învăluit În mister. După această pățanie, au fost văzute iar Împreună, Cita și Leontina, cea dintâi purtând un băț iar Leontina ducând-o de braț. Sătenii, În casa cărora intrau, le dădeau o masă caldă și ceva merinde În traistă. După mai mulți ani a mai apărut la casa lor un biet sărman, Șubenschi. Cred că era de origine poloneză, dar cum a ajuns În aceste locuri nimeni nu știe. Cândva avusese În Subcetate atelier de tâmplărie cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care oaste să mergi? În cea care ți-a ocupat Ardealul? Și totuși era vreme de război. Neprezentarea la Încorporare sau fuga Însemna Înaltă trădare, Curtea Marțială și execuția. Toți cei treisprezece și-au pus fiecare În cufărul său ceva merinde de drum și schimburi ceva mai groase și s-au prezentat la Cercul Militar din Gheorgheni. Era prin august 1944. Dar care erau aceștia? De unsprezece și-a amintit badea Milu, dar pe ceilalți doi Îi uitase. Oricât și-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întors. La capătul brazdei se opreau la comanda hoo! Și brazdele se Înmulțeau În urma lor, lucind În soare. În pădurea din apropiere se auzea cântecul cucului și al pupezei și astfel ziua trecea mai repede. La amiază venea gospodina cu merinde, iar boilor li se dădea un braț de fân adus de cobile Într-o virincă (cearșaf din cânepă). Da ceva palincă ai adus, Năstăsie? Întreba gospodarul. Adus dară! răspundea tânăra nevastă. Noa, atunci Îi bine! După acest dialog, toți trei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
hârjoană prin poienile Padinei? De aici, după ultima mulsoare din zori, duceau surplusul de lapte până la Toplița unde-l vindeau pe câțiva bani nevestelor fabricanților ca să-și cumpere câte ceva din cele necesare gospodăriei. Apoi se Întorceau acasă, luau traista cu merinde În spate, greblele și pruncul dacă era mic și mergeau la fân, ducând prânzul mare la cosași. Doamne, de unde aveau atâta energie? Cosașii plecau și ei Înainte de răsăritul soarelui, ca atunci când se va ivi soarele să aibă culcate la pământ
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei zece copii la câmp În timpul secerișului. I-a venit vremea, bietei femei, atunci acolo la câmp unde l-a și născut. I-a tăiat buricul cu o seceră, a Învelit copilul În niște ștergare În care i se adusese merinde, a urcat apoi cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este sănătos tun. Pentru treierat se aducea batoza cu o pereche de boi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu sforile cele puternice Împletite cu păr luat din cozile cailor. Își luă apoi șerparul și bunda după care se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată de șuncă așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
așa cam cât dosul palmei, aprecie el că i-ar fi de ajuns până la amiază când se va Întoarce acasă. Mai taie apoi două călcâie de pită și Înfășură totul Într-un ștergar punându-le cu grijă În traista cu merinde. O bucată de slănină și o ceapă roșie pe care o strivi cu pumnul, socoti el că i se cuvine acum pentru o mică gustare ca să nu meargă În gol cele două pahare de palincă. Două cruci făcu În grabă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
țară. Bine-ai făcut că nu te-ai dus, că pe aici pe la noi totu-i pustiu de când nu mai vezi nici un tânăr. Apoi bătrânul se ridică Încet de la masă și, după ce trecu pe la magazinul alimentar să-și ia ceva merinde, se Îndreptă spre apa Mureșului. Apoi, eu mă duc că până-oi ajunge acolo pe Runc mai am de bătut ceva cale și am de trecut Mureșul pe puntea aceea care o Început și ea să putrezească. L-am urmărit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]