3,268 matches
-
a nu precupeți niciun efort pentru formarea omului nou al societății socialiste multilateral dezvoltate ? De ce doar „ Armata ” trebuie să modeleze conștiințele acestor tineri ?: - Ce fel de profesori ai avut ? Ce educație ți-au dat ? Ăștia pot fi numiți profesori ?! Niște meseriași acolo.... Totul în mintea soldatului Bert se repliază. Comandantul din fața lui este cel care merită tot disprețul și nu profesorii pe care i-a avut. Nu mai are în față un superior ci un inamic ce trebuia combătut. Totul trebuie
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
cu totul alta, permanent, dacă nu exista, era însămânțată zâzania. Fiecare era marcat, într-un fel sau altul, de această stare. Maistrul de schimb, șeful lui din acea vreme, ajunsese să fie retras, urzuz, ba chiar acru. Era un bun meseriaș dar fiecare, în ochii celorlalți, era „maistrul cacăl-macăl căcănel ! ” Babău l-a iscodit pe Albert în privința părerii despre șeful lui direct. „Prea acru !” Nu atât expresia folosită cât grimasa făcută a eliminat orice alt comentariu. La scurt timp Babău a
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
venit în anul 1976 la Târgu-Mureș și... l-a cucerit, iar de atunci viața literară a județului este strâns legată și de personalitatea Domniei Sale. Fiecare nouă carte ia prin surprindere, tulbură, provoacă. Am putea zice că Mariana Cristescu e un meseriaș care își cunoaște profesiunea la perfecțiune. Nu că n-ați fi știut dumneavoastră detaliul acesta, numai că e bine să fie amintit tuturor acelora care vor vrea să știe mai mult despre Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herței și Transilvania, sau
PĂMÂNTUL CARE DOARE, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364862_a_366191]
-
din acestea le întrebuința doar în povestirile lui orale. Predilecția lui era pentru oamenii simpli și le căuta compania cu o curiozitate neobosită. Putea să stea ore întregi cu o babă ramolită, cu zarzavagioaica din piață, cu țărani sfătoși, cu meseriași muncitori de tot felul. Căci, spunea el, „oamenii ăștia au darul să nu spună niciodată prostii, înveți multe de la ei”. Îi urmărea cu atenția binevoitoare pe care nu o avea totdeauna cu cei din preajma lui, adică cu intelectualii. Oamenilor simpli
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
hoț se trage de hoț se teme, trăind toată viața sub mii de lacăte înfricoșându-se și de umbra sa. De cealaltă parte foștii breslași, stăpâni pe uneltele de muncă, plug, bou, ciocan, război de țesut sau coasă. Țăran, țigan, meseriaș de oraș sau simplu ucenic viitoare calfă, se întovărășesc în muncă folosind în comun rarele și scumpele unelte, dau cezarului ce-i al cezarului plătind cu tragere de inimă impozite sau dreptul stăpânitorilor funciari. Banul economisit este incestit și produce
PRO, CONTRA SAU PRO-CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366270_a_367599]
-
mistere îl făcea să acționeze instinctiv, în conformitate cu cele mai sfinte tradiții, mai ales că acestea corespundeau perfect cu lenea sa proverbială. De altfel știa și cu cine să vorbească! Cu Lică Șarampoi, zis Șfredelu, om priceput la toate cele, un meseriaș de excepție, unul din aceia ce se bucură de aprecierea tuturor, ca fiind omul cu mâinile de aur, deși nimeni nu știe ce a ieșit din ele, dacă o fi ieșit vreodată altceva decât mânuitul sticlei cu trăscău, urmate evident
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
trăscău, urmate evident de bătăile pe care i le dădea, cu multă pricepere, de două ori pe zi, nevesti-sii, o aia care nu aprecia cum se cuvine talentele soțului și se tot încurca de două-trei ori pe săptămână, cu alți meseriași. Aristică își aminti cu drag de anii nu de mult trecuți când, tinerel fiind, Șfredelu făcea săptămânal popasuri pe la arestul postului, de regulă pentru mici găinării, sau scandaluri și era mustrat câteva zile la rând de vrednicii educatori încadrați la
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
la care te referi, femeile, în dorința de a se situa egale bărbatului și-au etalat sexul pe frunte si au editat dicționarul de meserii exercitate de ele. Ca urmare, dicționarul academic planetar a trebuit să precizeze că: Avocat, medic, meseriaș în general, chiar exercitatul unei activități cu rang academic, este un om care s-a pregătit pentru exercitarea respectivei activități, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Aceeași sintagmă folosită la feminin reprezintă un peiorativ care indică o bună gospodină care
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]
-
în cinstea victoriei eroice da la Biskupitz(1866), datorită „bravilor flăcăi români”, „corul de la Orăștie”. Nașterea lui Aurel Vlaicu(1882) Binținți, apariția tipografiilor și librăriilor „Franz Schasser” și „Carl Furhman”, „Societatea de lectură” (1883), ASTRA (1890), Tipografia „Minerva” (1891), „Reuniunea meseriașilor” și ziarul „Activitatea” (1899), foaia săptămânală „Libertatea” (1902), revista „Tovărășia” (1906), revista „Cosânzeana” (1911), „Convorbiri științifice” (1917), „Cucul din Ardeal” - revistă umoristică, „Frăția” (1926), la fel „Hai să râdem” (1921) și o serie de alte reviste și calendare. În ansamblu
DAN ORGHICI, FUMURI DE PALIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579]
-
stăpân! A călcat în picioare Constituția și tot el strigă că nu respecta alții constituționalitatea; a făcut că școala „reformată” de el și slugile lui să scoată, cum spune însuși, pe bandă rulantă, „tâmpiți". I-a gonit din țara pe meseriașii excelenți, pe doctorii buni, pe profesorii excepționali, pe tinerii dotați, pe motiv că România nu-și permite să plătească pentru sine asemenea valori. A făcut din fiica lui sfertodoctă și agramata, prin furt mascat și contribuții de la partidul portocalelor otrăvite
PLOŞNIŢA PUTERII LA ROMÂNI de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351389_a_352718]
-
care se interpuneau între mine și relația mea cu Dumnezeu, s-au acumulat imens în mine. De multe ori eram supărat pe lumea asta imperfecta și ziceam: “Doamne e creația Ta, asumăți-o, fă-o mai bună, dacă Tu ești așa meseriaș cum te revelezi în Biblie, fă-o mai bună, de ce nu o faci mai bună?” In timp ce muream, în acel vis, am simțit cum iese viața din mine. Dar nu vă pot spune apoi ce extraordinară a fost ridicarea
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
ascultă din cauza frustrării ? Ciprian Baciu: Foarte mulți din cauza frustrării! Și eu ascultam de supărat ce eram. De multe ori eram supărat pe lumea asta imperfectă și ziceam: “Doamne, e creația Ta, asumăți-o, fă-o mai bună. Dacă Tu ești așa meseriaș cum te revelezi în Biblie, fă-o mai bună, de ce nu o faci mai bună?” Inclusiv războaiele religioase și terorismul din lume m-au îndepărtat de Dumnezeu. Ziceam: “Doamne, dar de ce lași ca aceste lucruri să se întâmple, dacă spui
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
și Dumnezeu le-a dat libertate oamenilor să aleagă: cu El sau cu diavolul. Oamenii au ales diavolul, au ales întunericul. Ciprian Baciu: Eram supărat pe Dumnezeu. Mă certam cu Dumnezeu. Dar, culmea, mă consideram mântuit. Consideram că sunt prea “meseriaș” ca Dumnezeu să mă lepede ca pe o măsea stricată. Am căutat tot timpul sincer să gasesc adevărul, să-L găsesc pe Dumnezeu. Dar rațiunea și acest imens bagaj de otrăvuri spirituale nu-mi dădeau voie. In 9 octombrie 2003
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
prăbuși pe podeaua din cărămizi, inert, ca un sac de cartofi. Din spatele lui, se ivi un fel de bătrânică puțintică la trup, dar cu o ghioagă în mână și cu o privire crâncenă. În trecere pe lângă trupul prăbușit, îi arse meseriaș niște șuturi în gura rămasă căscată. Băbuța se apropie de ea, o privi cu atenție, avea ochi mari, albaștri, și-i spuse cu blândețe în glas: - Deci tu ești nimfa cea trufașă pe care bunul nostru stăpân a supus-o
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mână pe protejata ei, înfiorată de secrete plăceri și nerăbdătoare, ca nu cumva să piardă ceva. După o alergătură prin culoarele întunecoase, ajunseră, în sfârșit, în balconul mult visat. Nu erau primele, însă contesa, desigur grație înaltului ei rang, flitui meseriaș niște pațachine care se băgaseră în față și acum ocupau locuri foarte bune, cu vedere asupra întregului salon, unde începuseră aranjamentele pentru banchet. Primiră în scurt timp și niște căni uriașe de metal pline cu un lichid călduț. Cum ducesa
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
știau de prezența unei nimfe la castel, și oricum, erau și ei oameni, deci dornici de cunoaștere. Merseră pe niște coridoare la fel de umede, reci și întunecate, spre ceea ce se numea dormitorul domnițelor. Contesa deschise ușa grea cu un șut destul de meseriaș, având în vedere starea ei generală, o ușă din loazbe de stejar întărită cu feronerii. Încăperea de mărimea unei piscine olimpice, cea în care Silvia își aminti, destul de vag, că amenajase biblioteca, era luminată de niște făclii doar atât cât
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
zidit, asta din ce am auzit și eu, că nu eram pe atunci, ști!? V.: Da, desigur. Însă, vă pricepeți! Doamna: Cum să nu mă pricep? Când am construit și noi această casă, aveam un meșter de etnie turcă, bun meseriaș! însă, cum soțul meu era mai mult la servici eu îi dădeam la mâna piatră. V: când asta, după război desigur? Doamna: Daaa, ei, după război normal, când eram față la mama stăteam lângă madam V. acolo lângă biserică aproape
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
vremea lui "raposatu", ca până și regele...Mihai parcă, nu? da, el a auzit că suntem că nemți pe aici și că avem un vin tare bun, și-a venit să ia de la noi. Da, ce ziceam? de construcție...La meseriaș îi dădeam la mâna piatră cu piatră și el se miră că mă pricep atât de bine să i-o dau pe cea mai potrivită! Auzi, mă vedea așa cum eram, ca arătăm bine și eram elegantă, de fapt ști că
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
să mă îmbrac frumos, si turcul îmi zicea că-mi ștric mâinile. dar nici o treabă... V.: Dar cum erau turcii din localitate în acele vremuri? Doamna: Nu aveai treaba cu ei, foarte buni oameni, ți-am zis și de acest meseriaș. Mai răi erau băștinașii, care tot timpul treceau în satul nostru și furau. V.: Cum adică "satul nostru"? Doamna: Noi etnicii germani, de acolo unde-i Colci, ști colțul ăla, nu? acolo aveam noi construit că un fel de ...cum
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
Personal, scriu și instruiesc creatori din 1992, deoarece știam exact ce va urma, ca fost ofițer de informații și contrainformații. Ați înțeles ce trebuie să facem? • Să ne orientăm copiii către profesii creatoare directe, cum ar fi horticultori, zootehniști, artizani, meseriași etc. • In al doilea rând, să ne reprofilăm noi, la orice vârstă, pe creație și export de bunuri și valori. • In al treilea rând, să impunem guvernanților cultul muncii și al cinstei în relațiile cu noi, națiunea - patron. Guvernanții nu
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la acoperiș. Dintre aceștia fiind și Gheorghe ȚUNDREA, zis Pisicuța. Meseria aceasta fiind destul de complicată datorită faptului că cei care își făceau
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 667 din 28 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI O altă categorie de meseriași ai satului erau zidarii, practic, cei care construiau case de la fundație până la acoperiș. Dintre aceștia fiind și Gheorghe ȚUNDREA, zis Pisicuța. Meseria aceasta fiind destul de complicată datorită faptului că cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă ci
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE CATEGORII DE MESERIAȘI DIN CORONINI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 667, Anul II, 28 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
nepăsător la perspectivele destul de sumbre referitoare la slujbă. Numai că, de undeva din adâncurile blocului, ieși domnul administrator, un fost tovarăș de nădejde, din fostul aparat represiv, care începu să înjure cu multă pricepere copiii și să-i pocnească destul de meseriaș cu un ciomag, unul din atributele obligatorii și nelipsite unui bun administrator. - Bă, inconștienților, fire-ar mă-ta a dreacu’ șî dare-ar dreacii-n voi să dee, voi risipiți apa, iar copii dăn Africa nu are nici măcar dă băut! Nemernicilor
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]