178,323 matches
-
pe care îl denumesc "persoană-stagiu", încercînd apoi să descopere care sînt reperele contiguității și unității între persoane-stagiu nesimultane. Odată stabilite asemenea repere putem ști ce anume ține laolaltă mai multe persoane-stagiu așa încît ele să formeze un singur individ. Dificultățile metodologice cu care se confruntă adepții acestei abordări, numită teoria reidentificării (reidentific o persoană-stagiu ca fiind contiguă și/sau egală cu cea de dinaintea ei) provin din însăși ambiguitatea conceptelor folosite. Cît trebuie să dureze un stadiu pentru a putea stabili că
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
limbii române, proces anunțat programatic de mulți ani, dar desfășurîndu-se lent avînd de luptat cu deprinderi didactice și formule tradiționale adînc înrădăcinate, pare a-și fi găsit, în sfîrșit, făgașul propice. Regîndirea programelor, dar și a materialului și a abordării metodologice, stimulată și de competiția manualelor alternative, începe să-și spună cuvîntul. Modernizarea procesului didactic în coordonatele impuse de dezideratul formativ, preocupare centrală în activitatea din ultimii ani a pedagogilor români, se manifestă, în măsură variabilă, la nivelul diferitelor "acte didactice
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
și comentariile care le însoțesc, lucrarea Gabrielei Pană Dindelegan propune reflecției profesorilor de limba română o bogată informație capabilă să contribuie atît la ameliorarea învățării, cît și la perfecționarea predării în sensul aducerii la zi a informației științifice, teoretice și metodologice. Preocuparea armonizării cunoștințelor predate în învățămîntul preuniversitar cu concluziile și achizițiile cercetărilor lingvistice este comună celor trei lucrări amintite și se manifestă în forme diferite, mai mult sau mai puțin explicite. Reorganizarea în sensul opticii moderne a cunoștințelor de limbă
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
aparent evidentă în tocmai contrariul ei, care returnează compoziția sub patronajul recunoscut de celelalte discipline umaniste? Simplificînd mult, dar numai de dragul argumentului și fără a aluneca în trivializare, Faigley propune o filtrare atentă a mai multor straturi teoretice, conceptuale și metodologice din cadrul compoziției, ajungînd pînă la urmă la cel care îi convine: așa-numita comunicare în mediu electronic. Numai aici izbutește să reaproximeze un jargon postmodernist și deopotrivă un mod de a gîndi conform cu postmodernitatea. Însă indiferent unde plasăm compoziția, sub
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
cel mai tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului, într-o epocă a deconstrucției textuale. Bryan Rennie este însă de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la Eliade, într-o mutuală conexiune cu ideea de reconstrucție, de recreare ab initio, urmînd principiile unor structuri paradigmatice, într-o
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
american, deopotrivă, Prețul erorilor optzeciste etc. Și din toate, fără nici o excepție, criticul iese neatins. Vreau să spun neatins de bănuiala că ar fi urmărit altceva decât să arbitreze corect disputa. Atuul său este distanța, în sensul geografic, dar și metodologic al termenului. După cum se știe, Ion Simuț locuiește la Oradea, unde este redactor la revista Familia și conferențiar la Facultatea de Litere. De acolo, din vestul țării, neamestecat în veșnicele controverse ale scriitorilor din București, el vede totul mai dezinteresat
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
a poziției sale, atît din perspectiva efectelor ei întîrziate (activitatea lui D. Popovici de pildă, el însuși un mare nedreptățit), cît și din aceea a adevăratului istoric, a prezenței unor manifestări teoretice de o remarcabilă deschidere spre modernitate și noutate metodologică într-o epocă opacă pentru asemenea căutări, satisfăcută în general de propria ei strălucire. Sarcina rejudecării acestui proces, încercată timid mai devreme, într-un moment mai degrabă ostil, de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine (printr-
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
Caracostea, teoretician și critic literar 1), urmărește de fapt să descrie și să explice partea esențială a încercării profesorului de a contura un vast domeniu, din punct de vedere morfologic, și de a realiza un instrument, din punct de vedere metodologic, prin care să poată cuprinde și cerceta tot ceea ce fusese inclus la începutul secolului al XIX-lea sub denumirea generală de filologie, adică științele limbii, istoria și critica literară, folclorul, istoria culturală chiar, și se risipise ulterior între domenii din ce în ce mai
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
operă caracteristică, ci și trei trepte către o sinteză așteptată asupra a ceea ce el numea caracterologie, posibil azi de imaginat, dar pe care savantul, intrat într-un con de umbră după 1944, nu a mai putut-o elabora. Sub ancheta metodologică se poate astfel reconstitui drama unei personalități contrariate de vremi și, odată cu analiza principiilor, autoarea schițează cu discreție și traiectoria unei vieți pe care amploarea și îndrăzneala proiectelor o sortiseră, probabil inevitabil, eșecului. Surprinzător pentru un cercetător a cărui operă
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
desfășurarea acestei a 13-a ediții prof. dr. Tilman Seebass, Directorul Institutului și Coordonator al celor 12 Grupe de studiu al ICTM, și-a exprimat satisfacția pentru calitatea manifestării și a anunțat că viitoarea întîlnire, își propune discutarea unor aspecte metodologice. De altfel, aceste discuții sunt continuate în prezent la București unde se întâlnesc conducerea ICTM și colegii etnomuzicologi români în vederea viitorului Congres Mondial care va avea loc în Brazilia.
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
în prezent. Ca un făcut, "scenariul" zămislit acum 20 de ani, de fostul membru cu rang înalt din anticamera Comitetului Politic Executiv al partidului unic, a fost tipărit vara trecută, exact între etalarea pe ecrane a produselor a doi legatari metodologici ai tradiției scenariștilor defunctei nomenclaturi. Mult mai util decît să întîrziem asupra celor trei "script"-uri simptomatic juxtapuse, e să cercetăm scriptele oarecum legale și statutare pe care se bazează acest trend al restaurației. Poate impropriu spus, fiindcă în cinematograful
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
mobilizate, sînt impresionante: o re-cartografiere a făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal, și al altor cîteva discipline aliniate drept rezervoare conceptuale și metodologice (între acestea filozofia, lingvistica și psihologia). Împreună cu soția sa Hanna, Damasio a fondat în statul american Iowa un institut unic în lume pentru investigarea unor maladii neurologice pe baza studierii atît a leziunilor produse la nivelul creierului, cît și a
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
What Happens. Body and Emotion in the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din jur? Care este structura experienței? Cum devenim conștienți de propria noastră persoană? Sînt întrebări care nu-l
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
Deciu Zilele de glorie ale postmodernismului par să fi apus aproape de tot. În ciuda reputației de care se bucură Jacques Derrida în Europa și peste ocean, de pildă, ori de succesele Juliei Kristeva în coteriile feministe și psihanaliste, o certă neglijență metodologică, poticneli de judecată și toleranță față de amatorism ori chiar impostură intelectuală care din păcate caracterizează orientarea numită în disciplinele umaniste generic "postmodernism" sînt vicii imposibil de ascuns la nesfîrșit. Postmodernismul piere pre limba sa, dacă putem spune astfel, sufocat în
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
Hacking propune, de fapt, în subsidiar, o reconciliere a celor două tabere, oamenii de știință și cei din lumea umanioarelor. Nu o reconciliere bazată pe descoperirea unui țel sau aspirații comune suficient de importante încît să merite efortul unei unificări metodologice, oricît de dificile, ci mai degrabă un fel de armistițiu încheiat tocmai în numele diferenței ireductibile. A protesta împotriva afirmației că sănătatea mintală e un construct social nu înseamnă nimic, ne reamintește Hacking, cel puțin nu atîta timp cît nu înțelegem
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
gospodăriei, a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și al cîrciumei". Apoi, în anii următori, aceste echipe organziate vor căpăta o clasare mai bună după cadre și manifestări, categoriile metodologice propuse și impuse de doctrina sociologică gustiană. Această "campanie" din 1928 într-un sat bucovinean va crea, cu timpul, obișnuința tehnicilor de lucru pentru cunoașterea, în adîncime, a satului românesc în interbelic. La încheierea ei, vestitul Mac Constantinescu a amenajat
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
importantă, în care, proaspăt înființată, Asociația Monografiștilor s-a afirmat strălucit, deși ea n-a durat, ca timp de existență, decît un an de zile. Campaniile monografice următoare: Runcu (1930), Cornova (1931) Șanț (1935-1936) n-au adus noutăți teoretice sau metodologice. Totul sau aproape a fost clădit la Fundul Moldovei. Apoi, Gusti nu conducea direct și permanent campaniile (el fiind foarte ocupat cu funcțiuni publice înalte), dar nici nu împuternicea un înlocuitor. Treptat, uzul i-a desemnat pe Stahl, Traian Herseni
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
disciplinei sale, Cornel Regman se situează convenabil între timpurile ei istorice. Aflat în descendența nemijlocită a criticii interbelice, a înțeles a-i continua limbajul estetic, acea modalitate de contact intuitiv cu opera pe care o anume frigidă abstractizare, o modă �metodologică" ca și o ofensivă împotriva �impresionismului" și a �literaturii", din partea unor "idei literare" cu impulsuri... imperialiste, au ocultat-o, parțial, în ultima vreme. Regman e un artist neostentativ al criticii, apropiat prin factura demersului său de natură raționalistă, meticulos, "detectivistic
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
volumul Discursul modernist, se declară a fi ispitită "mai curînd de o hartă conceptuală decît de o descriere sau inventariere a fenomenelor". Impune minuțioasa d-sale informație ŕ la page, ca și, în temeiul acesteia, o evitare a unei unilateralități metodologice, ergo a unui reducționism mai mult ori mai puțin oneros. În chip inteligent, metoda aleasă este cea a pluralismului metodelor, sub semnul a ceea ce s-ar putea numi un postmodernism teoretic, în consonanță cu ce se petrece pe alte meridiane
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
ar părea că urmează un drum de mult asfaltat, asfixiat și supus la tot felul de restricții de circulație, autorul Palimpsestului îmi lasă, dimpotrivă, impresia împrospătării unor idei mai vechi printr-altele noi. El își stabilește de altfel obiectul, prioritățile metodologice și finalitățile cu siguranța și responsabilitățile celui care știe în avans ce are de spus. Ideea directoare a cărții, evidentă chiar din titlu, este cea a discontinuității dintre diferitele etape de emancipare a culturii românești - altfel spus, a tentației permanente
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
secol care a trecut de când s-a consacrat investigării literaturii române a publicat zeci de cărți - monografii, panorame, sinteze, istorii ale literaturii etc. - din care s-ar putea constitui o mică bibliotecă de specialitate. Anvergura întreprinderilor sau dificultățile de ordin metodologic nu-l descurajează și, oricum, nu-l determină să abandoneze marșul său de-o viață. S-ar putea crede, dimpotrivă, că tocmai ceea ce este istovitor, ceea ce pare peste puterile unui om îl stimulează. Scurta istorie a literaturii române pe care
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
răufăcători, iar Julieta la rîndu-i fiica șefului bandei adverse, putem lăsa neatins palierul lingvistic? Cînd nivelul narativ pare să solicite explicitări, cum ne-am putea imagina că poeticitatea vorbește totuși oricui, oricînd, peste timp, istorie, mentalități și înțelegeri? Întrebările aceste, metodologic puncte de plecare pentru studiul lui Frank Kermode, sînt foarte firești, iar răspunsul aproape un truism. Dar Kermode nu propune un proiect în genul celui făptuit de Charles și Mary Lamb, adaptat însă adulților. Cu alte cuvinte, nu oferă o
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
computer", a "strînsorii programului", spre a-l cita iarăși. Căci Nicolae Stenhardt a rămas suficient de apropiat de sfera ficțional-existențială în care se plasează creația artistică, sferă amenințată acum mai puțin de tendențiozitatea sentimentală sau eticistă, cît de abstragerea exagerată, metodologică, de "reeducările iscodite de în veci nepieritoarea scolastică". La antipodul stereotipiilor de protocol cerebral, esteticește frigid, părintele Nicolae, cel "nefariseic", ne oferă un îndemn de reumanizare. N. Steinhardt: Drumul către isihie, Ed. Dacia, Cluj, 1999, 160 pag., preț neprecizat.
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de autoare la diverse texte preluate de la poeți prea puțin cunoscuți unui cititor ne-american (Leslie Scalapino, Robert Creeley, Ron Silliman, Rosmarie Waldrop, Lyn Hejinian) nu pot fi ușor contestate sau confirmate. Dar mai important decît analiza propriu-zisă este sfatul metodologic al autoarei: să redescoperim poezia în lumea în care trăim, chiar dacă secole la rînd rostul ei a fost acela de a ne propulsa spre alte lumi. E un sfat pe măsura mentalității timpului nostru. Marjorie Perloff-Wittgenstein's Ladder: Poetic Language
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
întreprinse de noul istorism), cu siguranță va aplica într-un fel sau altul un anumit tip de sensibilitate lirică la explicarea lumii în care aceste sonete au fost produse. Această abordare a literaturii e rezultatul unei adevărate revelații disciplinare și metodologice, inspirată de antropologia modernă, și în particular de Clifford Geertz. În faimosul său volum din 1973, The Interpretation of Cultures, Geertz descoperea critica literară ca metodă de investigație a mai largului spațiu cultural, în special a unui spațiu cultural străin
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]