109,511 matches
-
Mă străduiesc să-i conving pe elevi să elimine ceea ce ei consideră ca fiind "artistic". Important este să admiți că lucrezi cu materiale a priori neartistice. Acest principiu inițial este decisiv. * Opera e un ansamblu de elemente obișnuite, comune (cuvinte, mișcări, ritmuri, culori), tot așa cum Capela Sixtină e un conglomerat de pietre, cărămizi, var etc. Nimic nu este mai plictisitor în teatru decât un actor "artistic", care ține să se remarce printr-un savoir faire "artistic". Jean Gabin nu a fost
Radu Penciulescu - O confesiune by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/15202_a_16527]
-
Roman (tonul devine dintr-odată serios) se înțelege o perioadă de reînnoire efectuată de scriitorii pe care i-am reunit la Les Editions de Minuit în anii, '50, '60, '70 etc. Dar mulți alți scriitori francezi ar putea aparține acestei mișcări, scriitori care nu au fost incluși în această listă. Mă gîndesc la Raymond Queneau, de pildă. El este din punctul meu de vedere un "nou romancier" (iarăși același surîs). R.B.: Da, este foarte adevărat, dar "Noul Roman" ca atare a
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
R-G.:...în sociologia literaturii! R.B.: ...de altfel Raymond Queneau a fost foarte sensibil la "stilul Noului Roman". Se mai vorbește însă și despre "noua filozofie", "noua școală de istorie" etc. Se încearcă așadar aflarea unui epitet pentru anumite curente și mișcări cu scopul unei orientări mai ușoare în spațiul culturii... Totuși Noul Roman se distinge prin cîteva trăsături care sunt definitorii pentru cititorul avizat și familiarizat cu literatura. Aceste trăsături au fost considerate, de către unii critici, ca fiind "datate" istoric. Romanul
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
orice caz, neg complet din punctul meu de vedere automatismul psihic pur. Tot ceea ce Bréton denumea scriitură automată etc. nu mă interesează absolut deloc. Deci din acest punct de vedere resping complet suprarealismul. Este adevărat că suprarealismul a fost o mișcare importantă în istoria gândirii. Dar eu nu m-aș considera ca un fiu al suprarealismului. R.B.: Ca cititor, la lectura unei cărți avem libertatea de a face unele investiții de sens și în acest spirit m-am referit la o
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
Foucault) are o arhivă, aceasta se află la Foucault în chiar opera lui. Arhiva unei opere Există la Foucault un refuz de a lăsa să se vadă cusătura textelor dar și o reală dorință de a da la citit gestul, mișcarea care le produce; este ceea ce îl determină să scrie că "nu ar fi probabil justificat să faci efortul de a construi cărți dacă acestea nu l-ar învăța pe cel care le scrie ceea ce el nu știe, dacă nu l-
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
genul cărților intitulate Arta de a reuși în viață"). Nu e vorba de a-l "urma" pe autorul Rozei vînturilor în toate îndemnurile lui publicistice, de-a năzui în prezent, alături de el, la restabilirea unor rînduieli patriarhale, la resurecția unei mișcări de extremă dreaptă care și-a dovedit caducitatea (să nu uităm însă că programul năist alcătuia doar o virtualitate, o construcție ideală, iar nu o adeziune la ceea ce urmau să fie manifestările criminale ale unui extremism ale cărui preludii, din
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
Utilă și oportună pentru decantarea unor poziții teoretice, ea a fost foarte puțin tradusă până acum în limba română. Este cazul epistolelor schimbate cu Malebranche în discutarea unor concepte precum cel cartezian de întindere, sau teza conservării cantității totale de mișcare din Univers etc. în volumul de Scrieri filosofice alcătuit la Editura All de Adrian Niță (care semnează, în afara traducerii, și un studiu introductiv și alcătuiește totodată aparatul de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
Cristina Ionica Figură importantă a mișcării feministe internaționale, activistă politică de la începutul anilor '60, Gloria Steinem este autoarea unor articole de impact în reviste ca Vogue, Glamour, Cosmopolitan, New York Magazine, una dintre fondatoarele Grupului Politic al Femeilor din America (1971) și ale revistei Ms. (alături de Bella
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
infracționalității, note mai bune pentru elevi, o încredere mai mare în posibilitățile proprii, deci în viitor etc. în același timp, demersurile de acest tip erau ridiculizate peste măsură în mass-media, mai ales în cadrul rețelelor de televiziune, care le asociau cu mișcarea New Age pentru a le putea minimaliza cu mai multă vervă. Criticile Gloriei Steinem se îndreaptă, în acest context, împotriva unor aspecte esențiale ale civilizației occidentale, cum ar fi metodele tradiționale de creștere a copiilor (avînd ca premisă că aceștia
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind decît un stigmat al epuizării!). Astfel că estetica urîtului, variantă al unui carnavalesc crud, a unei "bufonerii sîngeroase" (Baudelaire), cu conotații cultice, atît de "modernă", de "decadență", nu reprezintă decît o mișcare a unei regresiuni răscumpărătoare a spiritului care se scaldă, chiar și atunci cînd nu ne dăm seama, în misterul începuturilor.
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
Pavel Șușară Cunoscutul ziarist, scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar în veșnică anchetă din oficiu și cu suflet caritabil de misionar a cărui credință i-a subminat instinctul de conservare, el străbate extatic
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
de asocieri, de speculații filosofice și filologice, de identificări constituit în formulări de strictețe matematică, în același timp sinteză vie, de o paradoxală coerență. Textul studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și compus, cum ajunge, de exemplu, să detecteze despre pravila lui Matei Basarab - în cazul identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
identificări constituit în formulări de strictețe matematică, în același timp sinteză vie, de o paradoxală coerență. Textul studiului introductiv se impune printre altele, prin reevaluări și confruntări orientate spre convergența cu contemporaneitatea. Mișcarea Cătălinei Velculescu printre manuscrise exprimă o confortabilă mișcare între simplu și compus, cum ajunge, de exemplu, să detecteze despre pravila lui Matei Basarab - în cazul identificării anumitor întrebări și răspunsuri, dar și a identificării copistului valah din secolul al XVIII-lea cu preotul Ioan Bărbătescu, călugărit cu numele
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
că a demis trei miniștri din motive de corupție, dar pe doi dintre ei îi ia în delegația PSD la întîlnirea Internaționalei Socialiste de la Sao Paolo. Corupți la guvern, dar buni la partid? În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu interpretează aceste mișcări contradictorii ale premierului drept dovezi că în PSD s-a instalat tensiunea și deruta. l La Palatul Victoria se construiește un fel de șandrama de protecție. Obiectiv militar, aprobat de Ministerul Culturii deoarece Palatul Victoria e monument istoric. Fiind ridicată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
se apropie - uneori cu bomboane sau cu câte o carte - de fata care-și omorâse cei doi logodnici. Nu-mi amintesc prea bine de Delia, dar era delicată și blondă, prea lentă în gesturi (eu aveam doisprezece ani, timpul și mișcările sunt lente la vârsta aceea) și se îmbrăca în rochii pastelate cu fusta cloș. Mario a crezut o vreme că grația Deliei și rochiile ei alimentau ura lumii. „O urâți pentru că nu-i o amărâtă ca voi, ca mine”, și
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
cât de cât cunoscuți ai studenților au fost, începând cu 1990, Marian Munteanu și Luis Lazarus, inși cu o stranie evoluție socială ulterioară, e explicabil cum de în România intens politizată a anilor ’90 nu s-a coagulat absolut nici o mișcare studențească semnificativă. Înseamnă că mediul studențesc n-a putut produce altceva, așa cum România însăși nu i-a dat decât pe clasicii feseniști și lăstarele lor, egal întinse peste întregul spectru politic. Și totuși, cum s-a ajuns aici? Cine e
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
din ce în ce mai firav. Apoi au cumpărat-o cu o rochiță roșie. Pălăria avea pene de păun. Era fluturată în tribune în timpul parăzilor militare. Patria și-a pierdut cunoștința. Poate o mai salvează vreun căluț din gloata ce se va pune în mișcare. Morții stau însă cu brațele încrucișate. Nu se mai întâmplă nici o minune. Se va continua numai cu o altă lamentație - spune emigrantul disperat. 1985 Aici lucrez Aici lucrez. În estul Europei. Înconjuată de câini. Mici și neputincioși. De oameni triști
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
trunchi/ Fiindc-au surîs din somn în largi crivate/ Cu șoldurile neînfășurate,/ Și-n miez de noapte, avînd bluza lipsă,/ Au pus cu sînii luna în eclipsă,/ Și-au îndrăznit să-ntreacă-n rotunjime/ Izvoarele credinței din vechime./ Au tulburat mișcările cerești/ Prinzîndu-și seara fustele în clești/ De rufe pe subțiri și crude funii,/ Miresme cotropindu-ne ca hunii.// Și-acum plutesc și-n palme roze bat/ Mingi pline cu un aer necurat” (Sentința). O artă voluptuoasă, de secol al XVIII
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
antropologia culturală (Lévy-Strauss, Durand, Augé), teoria literară contemporană (Connor, Starobinski). Toate aceste lecturi, totodată fundament teoretic și călăuză spre ceea ce trebuia demonstrat, asumate de tinerii autori, din gîndirea cărora fac acum indisolubilă parte, conectează în mod performant cultura greco-latină la mișcarea spirituală contemporană. În aceeași fertilă rezonanță sînt plasate textele Antichității cu beletristica mileniului doi, astfel că descoperim cum pot intra în dialog, peste secole, Cervantes, Poe, Virginia Wolf și atîția alții cu Homer, Sappho, Lucrețiu, Apuleius. Iată deci că studiile
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
cărții îți revine în memorie după foarte multe pagini dense, precum „răsturnarea capului”. Un peisaj de toamnă se termină astfel: „și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă -/ și ți se face frig”. Aceeași mișcare revine în finalul unei reverii asupra glacialității ce pare a nu avea sfârșit, Frigul și scheletul său. M. Ivănescu oferă o structură nu mai puțin durabilă acestei senzații termice - dar fără nici o asemănare cu spaima de ger a lui Vasile
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
și să-ți desparți același număr de degete, altminteri/ ai pierdut - îmi spuneam, dacă se întâmplă ceva, totdeauna,/ în tot ce facem? în orice împrejurare în care ne pune viața?/ și trebuie mereu să arătăm același număr de gesturi, aceeași/ mișcare, căci altfel am pierdut - și chiar pierdem,/ desigur, de cele mai multe ori - doar e un joc,/ și cel care stă în fața noastră își mișcă larg/ brațul - și întinde pumnul spre noi, deodată zvâcnindu-l,/ ca o amenințare spre noi - și noi
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
Cronicar Tolstoi, 175 Cronicarul nu răsfoiește prima oară revista trimestrială Mișcarea literar| din Bistrița. Nr. 1 din 2003 e demn de toată lauda. Cei interesați de literatură, de istorie literară ori de documente găsesc o mulțime de lucruri. Mai întîi, un grupaj de articole despre N. Steinhardt, însoțit de cîteva fotografii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
patetism, oarece ironie și mult ludic. E același cocktail inegalabil (plus amoruri printre tangouri, telefoane sau reportaje la hidrocentrale...) din Pronumele personal, dintr-O baie de umanitate, din Despre Max. Și, mai ales, din Viața frazei - cu savuroasele portrete în mișcare ale lui Marin Preda și Zaharia Stancu (cu genial reprodusele ticuri stilistice transplantate din Desculț la Uniunea Scriitorilor), cu zoologia și botanica bizară din care constă lumea literaților și culminînd, într-un final, cu utilizarea în scopuri nobile (de closet
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
Or, nimic nu explică transformarea sau glisajul. Toate semnele conduc către aceeași concluzie: textele devenite capitole ale aceleiași cărți sunt, de fapt, bucăți distincte, scrise din motive diferite, în perioade diferite (jurnal, note memorialistice, excerpte eseistice și proză). De aceea, mișcările textului sunt rupte și nu funcționează ca un întreg, fie el și fragmentat. Materialul e bun, croiala grăbită. Deși un proiect ratat, demersul romanesc al Ruxandrei Cesereanu e însă demn de laudă măcar pentru că e îndrăzneț. Tânăra prozatoare are potențial
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
lipsă organismul cade pe tânjeală, nutrimente concentrate menite să repare capital organisme demoralizate de stres, ruinate de poluarea crescândă, minate de viciile tranziției, de instabilul regim al taxelor și impozitelor. Sucuri de copaci, zemuri de muguri, extracte de rădăcini, ceva mișcare, hotărâta eliminare a fumatului, o alimentație de lagăr de exterminare, duc cu voioșie către acei 110-120 de ani poftiți, într-o formă convenabilă, dacă nu extraordinară - cu adaosul muzical al binecunoscutei bucăți Be happy. Celor cu zece-douăzeci de ani mai
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]