425 matches
-
ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană, Axinte, merceologie, ciob, aceasta, închipuire; * ghemuire, vechi, Alexandru, ceva, meci, ghicitoare, Ruxandra, argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină, vocea, cineva, legislație, malaxor, chema, cearșaf, mixer; * precizare, cincinal, ghici, relaxare, examen, legi, cititor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cele mai mari cotituri ale civilizației, care pune inevitabil problema structurii sociale celei mai potrivite și prin intermediul căreia contradicțiile dintre capitalism și comunism sînt pe cale de a fi rezolvate. Căci în creuzetul unor astfel de transformări și în fața modificărilor viitoare, micimea opoziției dintre aceste două sisteme va face să fie depășite problemele în care se complac"134. Mai mulți membri ai Grupului celor Zece vor adopta viziu-nea lui Richta: structură socială nouă, fără clase, omul aflat în centrul preocupărilor, știința și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fiindcă îți sunt mai potrivite lacrimile; fă ca viața ta să corespundă numelui tău. Minor ești cu numele: să fii la fel și în fapte; îndură truda cu bunătate iar răbdarea să-ți închine mândria minții. Într-adevăr, inima pedepsește micimea sufletului, răbdarea purifică dacă ceva e întinat. Dacă cineva te corectează, consideră-l protectorul tău; fiindcă el nu te urăște pe tine, ci răul pe care-l faci. Ce crezi că ești tu, în această haină umilă, cu această hrană
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de reținut crezul profund umanist al scriitorului, care atribuie "omeniei" (și, subiacent, sentimentului morții) rolul de factor de echilibru, absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de ură și de răzbunare, de jalnică zădărnicie și de zbucium inutil sub glaucul ochi al neantului". "Omenia" constituie de fapt, pentru Lovinescu, virtutea supremă, singura care conferă criticului literar (discernătorului de valori) o indiscutabilă autoritate. Mai mult, "omenia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
după ce a ieșit din cutia craniană, același diametru, aproape egal cu al creierului. Ținînd seama de toate acestea, n-ar fi oare justificată cercetarea frenologică a coloanei vertebrale a balenei și întocmirea unei hărți corespunzătoare? Căci, văzută în această lumină, micimea relativă a creierului propriu-zis este compensată din plin de uluitoarea mărime relativă a măduvei. Dar, lăsînd frenologilor această sugestie, ca să mediteze asupra ei, aș dori să aplic, măcar pentru un moment, teoria medulară la cocoașa cașalotului. Această augustă cocoașă se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fiecărei părți componente a sufletului îi corespund virtuțile ei. La fel, rațiunea, virtutea și partea sentimentală au bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
na? iunii. Iat? unde ne afl? m, unde tr? im; iat? unde g�ndim pentru cei care s? l??luiesc aici. Toate acestea s�nt simple ? i pozitive�30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, �Rom�nismul�, care explică micimea Rom�niei moderne prin modestia ? i pruden? a inten? ionat? a rom�nilor. Dac? aceste calit?? i nu existau, nu ar exista nici o limit? �n privin? a impactului Rom�niei �n problemele internă? ionale 31. S�nt oare na? ionali? ții conservatori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inventată din nevoia disperată de a umple cu ceva vidul sufletesc în care se mișcă și acționează. Montarea lui Dan Nasta (semnatar atât al regiei cît și al scenografiei) a accentuat caracterul "derizoriu" al tragediei din Calul verde, astfel încît micimea ambiției morale a personajelor se degajă insidios de pretutindeni, într-o senzație de stagnare exasperantă. Interpreții sînt foarte bine aleși, cu o excepție paradoxală! autorul Constantin Popa, care este și interpretul rolului principal. Nu că actorul nu s-ar achita
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 9, în PSB, vol. 41, p. 1031-1032) „Căci dacă S-a smerit pe Sine, a disprețuit rușinea (Evr. 12, 2) și, făcându-Se om pentru tine, a luat micimea smereniei tale (Filip. 2, 8), mare fiind cinstea Celui ce a primit-o 49. Și mă mir că, auzind că S-a deșertat (fiindcă S-a deșertat pentru noi - Filip. 2, 7), nu te gândești la plinătate, ci, privind numai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iar om făcându-Se pentru noi mai pe urmă. N-a părăsit ceea ce era pentru ceea ce S-a făcut, căci e neschimbat; nici n-a negat ceea ce S-a făcut pentru ceea ce era, căci 49 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În sine, micimea este un lucru de disprețuit. Dar când o ia cineva mărit, din iubire pentru cel mic, fapta acestei smeriri din iubire pentru cel mic devine o dovadă a înălțimii celui ce o săvârșește, iar când o face chiar Dumnezeu e
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
parte, și „numele care se deduc din lucrarea providenței divine”, pe de altă parte. Numele divine sunt Binele, Frumosul, Lumina și Iubirea (cap. III-IV), Ființa (cap. V), Viața (cap. VI), Înțelepciunea (cap. VII), Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive ale Aceluia care este Cauza a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
către beneficiarul actului religios. Rugăciunea transmite cuvinte (Întărite prin gesturi), nu obiecte, ființe sau acte comunitare. Accentuând această dimensiune, W. Burkert (1996) consideră că rugăciunea se află În directă opoziție cu ansamblul „riturilor de supunere”: dacă acestea scot În evidență micimea, umilința sau vinovăția omului (prin declarații de penitență sau prin acte de autopedepsire), rugăciunile reprezintă o afirmare a superiorității cuiva (căruia i se cere să facă ceea ce performerul rugăciunii consideră că este peste puterile sale), iar În relația cu sacrul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
între care importante ar fi inteligența, insensibilitatea, răceala afectivă, spirit justițiar acuzator, conștiința propriei superiorități. Cel care ridiculizează se plasează pe sine pe scara ierarhică a valorilor pe o treaptă superioară, de la înălțimea căreia își permite să contemple cu satisfacție micimea fenomenalității supuse programului său critic, prin prisma amorului său propriu revanșat. Din această perspectivă, Adrian Marino făcea următoarea observație pertinentă: "Copiii, modeștii, timorații, conformiștii de orice speță n-au sentimentul comicului. În schimb, orgolioșii, vanitoșii, vindicativii, malițioșii, spiritele inteligente, tăioase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aparențe și esențe. Dacă parodiile în versuri presupun o arie referențială restrânsă la cea a literaturii, la nivel macrotextual, lumea comediilor și a momentelor se prefigurează ca o vastă parodie a ontologiei cotidiene burgheze, o replică menită să-i reveleze micimea, incoerența, inconsistența și degradarea. De aceea, lumea imaginarului caragialian e una scoasă din țâțâni, e o mascaradă, un carnaval populat de marionete angrenate în mecanismul iluzoriu al "marii trăncăneli"85. Analizând sistematic Spiritul parodic la I. L. Caragiale, Adelina Farias evidenția
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
elementele acestuia le descoperim abia după aceea. Un exemplu, în acest sens, ni-l oferă tablourile lui Velasquez reprezentînd piticii pe care i-a întîlnit la curtea spaniolă. Piticii acestia au un efect comic prin trufia lor fără echivoc, în contrast cu micimea lor, însă comicul se complică printr-o expresie melancolică a ochilor; aceasta introduce un sentiment de simpatie în dispoziția privitorului, ceea ce poate deveni astfel atitudinea de care ne vom ocupa în cele ce urmează adică humor, întocmai așa cum, poate, humorul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de mai multă energie decît se poate pentru depășirea rezistenței și asigurarea propriei existențe, se ivește aici posibilitatea unei generozități care nu numai că înțelege obiectul, dar caută să-l și protejeze și să-l apere atunci cînd se dovedește micimea și neputința lui. Mărinimia suportă cu un zîmbet nu doar propria povară ci și pe aceea a altora, adăugîndu-și propria forță acelei mici puteri care l-a provocat. Recunoașterea valotii a ceea ce este mic și neputincios este mai pozitivă, în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
subiect și obiect este cea mai strînsă, în domeniul rîsului, atunci cînd subiectul nutrește o simpatie pozitivă pentru obiect. Surîsului sau rîsului le poate fi dată dinainte o legătură ce nu se rupe pentru faptul că obiectul este văzut în micimea sau în autocontradicția sa. O asemenea legătură există între părinți și copii, între frați, între prieteni, și pretutindeni unde stăruie o iubire de oameni și un simț pentru viața sufletească umană. Superioritatea este aici aceea a iubirii, iar iubirea este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în jos, iar cînd se află în relație cu alte ființe, nu are, în tot cazul, nici un motiv de antipatie. Dau semn de nesiguranță și de lipsă de deschidere deplină în cursul vieții, dacă simt mereu nevoia să întîrzii asupra micimii celorlalți. Tragedia lui Nietzsche a fost că tendința permanentă de a-și exprima antipatiile nu i-a mai lăsat deloc răgazul și puterea să dezvolte pozitiv ceea ce-i stătea totuși cel mai aproape de suflet, marea forță și autoafirmarea vieții. Mereu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Armonia luminoasă și energică este amenințată, de exemplu, de cețurile umede ale ipohondriei, produse de niște stări organice interne sau de trăiri esterioare care indispun. O stare sufletească de deprimare favorizează sau cheamă la ea toate reprezentările de imperfecțiune, nefericire, micime și insuficiență. Nimic din noi sau din afara noastră nu pare să ne apare, în starea ipohondrică, întocmai ca și cînd nu ar fi existat nicicînd, ori ar fi numai o închipuire faptul că am trăit în și pentru ea. Predomină
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pe credința în adevăr ca pe ceva ce pretinde o muncă mereu reînnoită, pentru a lărgi experiența și a o aprofunda pe cea cîștigată. Așa după cum opziția dintre seriozitate și glumă, suferință și bucurie, dintre tragic și comic, măreție și micime, rațiune și absurditate se dizolvă în humor ca sentiment total, la fel se întîmplă și cu opoziția dintre expresia "docta ignorantia", așa cum a fost stabilită în Renaștera timpurie de Nicolaus Cusanus 81. Punctul de vedere al humoristului este condiționat intelectual
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Lisabona, prin care Europa dorește să devină cea mai performantă economie a cunoașterii, va deveni agenda noastră și este foarte important cum se va implementa acest document (nu cum s-a implementat Procesul de la Bologna). (UE va scoate în evidență micimea noastră exact cîtă este". "Cotidianul", 8 decembrie 2006). Procesul de la Bologna nu va fi benefic învățământului românesc? Vor fi, astfel, acceptate standarde valabile oriunde în Europa! Liviu Antonesei: Mai întâi, trebuie spus că sistemul Bologna copie într-un fel sistemul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care eroul principal sunt emoțiile și înâmplările ce țin nemijlocit de viața autoarei, sunt altfel decât literatura iraniană. Nu țin minte ca vreo poveste din O mie și una de nopți să aibă în prim plan o eroină. Găsim acolo micimea omului, fabula morală, dar nu eroine principale, ori nu în sensul știut de europeni din Albă ca Zăpada, Frumoasa din Pădurea Adormită, Cenușăreasa. Căutând motivul ascuns care o plasează pe Mimi Khalvati mai degrabă în literatura britanică decât oriunde altundeva
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Hugo în Prefața la Angelo, tiran al Padovei, în 1835. "Apoi, din toate acestea prezentate astfel, să faci o dramă; nu complet regală, de teamă ca posibilitatea aplicării să nu dispară în mărimea proporțiilor; nu complet burgheză, de teamă ca micimea personajelor să nu dăuneze amplorii ideii; ci princiară și domestică; princiară, pentru că trebuie ca drama să fie măreață; domestică, pentru că trebuie ca drama să fie adevărată." Dacă a scris Marie Tudor, după cum spune în Prefața la piesa din 1833, o
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
rădăcina din care se trag spiritul și acțiunile națiunii. Iată unde ne aflăm, unde trăim; iată unde gîndim pentru cei care sălășluiesc aici. Toate acestea sînt simple și pozitive"30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, "Românismul", care explica micimea României moderne prin modestia și prudența intenționată a românilor. Dacă aceste calități nu existau, nu ar exista nici o limită în privința impactului României în problemele internaționale 31. Sînt oare naționaliștii conservatori? Era oare Iorga un conservator pătimaș? Adevăratul naționalism include prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viitoare să fi căzut în apărarea lui Hristos?” Orice faptă, orice jertfă zguduitoare înspăimântă și neliniștește pe nătâng până la legionarofobie. Dacă cei ce ne lovesc nu se pot înălța cu fapte, atunci să-i coborâm noi pe ei, legionarii, la micimea noastră, revărsând valuri de otravă. Să nu ne autodemobilizăm de la lupta noastră, de la crezul nostru. „Dușmanul, las să urle, las să geamă și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]