1,312 matches
-
Cluj-Napoca, Imprimeria „Ardealul” Dussart, C., 1983, Comportement du consommateur et stratégie de marketing, McGraw-Hill Engel, J.F., Blackwell, R.D., 1982, Consumer Behavior, Chicago, The Dryden Press Evans, J.R., Berman, B., 1990, Marketing, Macmillan Publishing Co. Farkas, A., 1996, Economia de piață - micro, macro, mondoeconomie, Cluj-Napoca, Editura Libris Fekete, I., 2001, Studiul comportării consumatorului, Reșița, Editura Eftimie Murgu Filser, M., 1994, Le comportement du consommateur, Dalloz Florescu, C. (coordonator), Balaure, V., Boboc, Șt., Cătoiu, I., Olteanu, V., Pop, N.Al., 1992, Marketing, București
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
și durată. Incertitudinea este independentă de echipa de proiectare, lipsită de informații privind probabilitatea de apariție a fenomenelor nedorite. Incertitudinea în domeniul managementului proiectelor cunoaște valori semnificative, ca urmare a creșterii complexității fenomenelor și proceselor economice; multiplicarea interdependențelor la nivel micro, mezo, macro și mondoeconomic; ritmul înalt de dezvoltare tehnologică; gradul înalt de flexibilitate a producției, ca urmare a creșterii și diversității cererii pe piața internă și internațională; presiunea investițiilor financiare asupra celor de capital etc. Pe de altă parte, fenomenul
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ca și absența unei viziuni globale și consensuale sunt la originea dificultăților întâlnite în teatrele de operații. Miza principală în managementul colectiv al crizelor este cea de coordonare între actori, atât la nivel macro (cu O.N.U.), cât și micro (cu O.N.G.-urile). Slăbiciunea acestei coordonări este dată de lipsa voinței actorilor statali și de motivațiile lor personale. Ori concertarea între actori necesită paratajarea unei viziuni comune. În domeniul politic, este necesar ca toți actorii statali să înțeleagă prioritățile
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
activităților economice. footnote> în scopul promovării acestuia la nivelul întregii economii naționale. Aspectele economice, de organizare și structură, avantajele clusterelor etc. sunt detaliate în literatura de specialitate și înscrise în practica economică a țărilor dezvoltate. Avantajele se manifestă de la nivelul micro (întreprindere) până la nivel regional și național<footnote Poter, E.M. (1998), „Clusters and the New Economics of Competition”, în Harvard Business Review, noiembrie-decembrie. footnote>. În afara îmbunătățirii valorii indicatorilor de eficiență, generarea și propagarea inovației și a progresului, stimularea externalităților pozitive, ofertă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a științelor pedagogice către noile epistemologii, legitimate să inducă un spirit nou în cunoașterea științifică actuală. În literatura de specialitate contemporană se formulează tot mai multe puncte de vedere care tratează tema „epistemologiei sociale”, ca încercare dedepășire a stadiului cercetărilor micro ale epistemologiei subiective individuale, printr-un stadiu de nivel macro. Aceasta corespunde analizelor interacționale din societate și memoriei exosomatice. Teoria formulată de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a grupului-clasă poate constitui un remediu atât împotriva rutinei pedagogice, cât și împotriva deficiențelor de climat școlar. 3.4. Dimensiunea normativtc "3.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. Clasa, după cum s-a putut observa și din demersurile noastre anterioare de studiu, nu este numai o entitate psihologică, ea este și o realitate socială, psihosocială, ce rezultă din interacțiunile universului relațional al acesteia
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt vehiculate permanent și constant în alte documente școlare; • forme interacționale: interacțiunile și contactele din interiorul unei instituții școlare: - nivel macro: relațiile la nivelul colectivului de cadre didactice (includem aici și relațiile cu instituțiile ierarhic superioare, inspectorat, minister etc.); - nivel micro: contactele cu elevii; • situațiile psihopedagogice: sunt situații specifice didactico-psihologice, care pot fi detectate în clasă, chiar în timpul orelor. Un caz specific al situațiilor educaționale îl reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele sunt ansambluri de reguli care reglează desfășurarea unei activități educaționale (Emil Păun). a. Normele explicite reprezintă sistemul de referință al clasei, preexistând apartenenței la grup
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
practica literară, și nu în ultimul rand, dintre literatură și... literatură (tradiție, precedență literară). Reflectând, întro primă fază, asupra „poeziei realului” la reprezentanții generației ’80, am constatat că marea contradicție a poeticii optzeciste, opoziția între latura ei ludic-textualistă și cea (micro)realistă, biografistă, este doar una dintre actualizările unui balans perpetuu, simptomatic pentru mai toate epocile literaturii, între mistica actului scriiturii și tendința adecvării la real (a lui adecvatio rei). De aceea, dintr-un unghi adecvat de percepție, asemenea tendințe nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lucru: că avem de-a face, la urma urmelor, cu un construct de realitate, de o vastă eterogenitate, foarte asemănător cu ceea ce Jean Baudrillard desemnează prin „hiperreal”. Însă marea contradicție a poeticii optzeciste, opoziția între latura ei ludic-textualistă și cea (micro)realistă, biografistă, rămâne nerezolvată. Deși și-o asumă deschis, nici Mircea Cărtărescu nu este mai convingător atunci când încearcă să explice această opoziție prin existența a două grupuri principale care ar fi constituit de la început nucleul dur al mișcării optzeciste: grupul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai activi ai generației sunt scriitorii înșiși, bântuiți de frenezia autolegitimării. Analizând textele lor, ne dăm seama că tot ceea ce ele exprimă programatic - apetența pentru o poezie de tip biografic, aspirația de a încheia un nou pact cu realul, exaltarea (micro)realismului ș.a.m.d. -, la o eventuală confruntare cu praxisul, își dezvăluie caracterul profund ficțional (când nu de-a dreptul fictiv). Cum orice definiție a ficțiunii care se respectă, nu poate face abstracție de faptul că efectul său asupra lectorului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Într-o relație interindividuală (n.a.) În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Cooperarea așadar, urmează direcțiile unei ordini sociale instituite și produce agregarea elementelor sociale, fiind procesul prin care se realizează tranziția micro - macro social. Distincția economic - social se estompează odată cu cea dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta de servicii publice Întră În competiție pe piață cu oferta de servicii private, iar funcțiile productive private devin construcții sociale, ca urmare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
practice de acțiune, constituind direcții de oportunitate, dar și constrângeri; considerarea structurilor sau câmpurilor (ca fapte sociale) orientează cercetarea către holism metodologic. Caracteristica dominantă a neo-instituționalismului sociologic este tocmai aceea de a unifica, Într-un proiect teoretic consolidat, atât asumpții micro cât și macrosociale. Neo-instituționalismul se constituie atât pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual, cât și pe moștenirea durkheimiană a faptelor sociale și pe metodologia pozitivistă a „Întregurilor” sociale. Noul mod de analiză se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
on Life and Law, Harvard University Press, Cambridge, MA. Macridis, Roy, Hulliung, Mark, 1996: Contemporary Political Ideology, Harper Collins College Publishers, New York. Maghadam, V. 1993: Democratic Reform and the Possition of Women in Transitional Economies, Clarendon, Oxford. Mann, Patricia, 1994: Micro Politics, University of Minnesota Press, Minneapolis. Marinescu, Valentina, 2002: Muncile casnice în statul românesc actual. Studii de caz, Editura Polirom, Iași. Matland, Richard și Kathleen A. Montgomery (eds.), 2003: Women’s Access to Political Power in Post-communist Europe, Oxford University
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lecții, insuficienta pregătire psihopedagogică și/sau de educație reprezintă obstacole serioase În asigurarea unui Învățământ eficace pentru fiecare copil. Pentru a evita ca În clasele integrate activitățile să fie dominate de elevi normali, În defavoarea elevilor cu nevoi speciale, strategiile de micro grupuri trebuie să fie și parteneriale. Acestea au rolul de a Împiedica acordarea de ajutor În exces colegilor dizabili, de a evita intradistribuirile preferențiale ale sarcinilor În grup și subevaluarea unor rezultate modeste ale colegilor dizabili de către ceilalți. Cunoașterea strategiilor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
rolului statului reprezintă factori paralizanți, care împiedică încă de la inceput orice tentativă de evoluție. Asta face ca toate polemicile să se cantoneze permanent la nivel "macro" (statul, vocația să, misiunile sale politice), neglijându-se astfel chestiuni precum performanță la nivel "micro". b) Factori structurali • Încetineala birocratica Esență însăși a funcționării birocratice se bazează pe o logică de stabilitate și de rutină, în măsura în care totul este reglementat după proceduri, reguli precise, referințe universal valabile. Se presupune deci că sistemul orientează comportamentul actorilor într-
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
județean, având ca rezultanta îndeplinirea prevederilor planurilor generale sau sectoriale de dezvoltare durabilă și complexă. Având în vedere așteptările comunității internaționale față de procesul general de reformă al administrației publice (la nivel macro), dar și cele particulare ale cetățeanului (la nivel micro), strategia Instituției Prefectului va pune în prim plan necesitatea respectării și perfecționării statutului Prefectului de reprezentant al Guvernului în teritoriu și de garant al aplicării corecte a legilor țării, în efortul general de dezvoltare și de integrare europeană 1. Din
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Cap. 3 PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE 3.1. Macrosociologia 1: perspectiva funcționalistă 68 3.2. Macrosociologia 2: perspectiva conflictualistă 73 3.3. O posibilă sinteză a perspectivelor macrosociologice 77 3.4. Microsociologia: perspectiva interacționist-simbolică 78 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 84 Cap. 4 CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ 4.1. Societatea, cultura și structura socială 88 4.2. Ce este cultura? 89 4.3. Ce este structura socială? 97 4.4. Compatibilități între cultură și structura
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este alienarea. Pentru aceasta trebuie să întrebăm: Care sunt condițiile instituționale responsabile pentru sentimentele de alienare și prețuire proprie scăzută pe care le au indivizi? Cum sunt aceste condiții care alienează oamenii în instituții și care este legătura acestora cu micro și macro problemele sociale variate? Ce se poate face ca să depășim condițiile ce provoacă alienare și sentimentele pe care acestea le generează indivizilor ? De ce sunt oamenii confuzi față de cauzele alienării lor? Întrebările lui Mills referitoare la structură, istorie și caracterul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
referitoare la structură, istorie și caracterul social asigură un instrument cu care cercetarea sociologică poate fi întreprinsă cu rezultate remarcabile. 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice În sociologie există două moduri larg răspândite de împărțire a cunoașterii sociologice: micro și macro. Micro sociologia tinde să se concentreze asupra acțiunilor indivizilor în grupuri, pe modul în care grupul ne afectează valorile, credințele și comportamentele noastre. Macro sociologia se concentrează pe structura societății, pe relațiile dintre grupuri și structuri. Pentru scopurile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
istorie și caracterul social asigură un instrument cu care cercetarea sociologică poate fi întreprinsă cu rezultate remarcabile. 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice În sociologie există două moduri larg răspândite de împărțire a cunoașterii sociologice: micro și macro. Micro sociologia tinde să se concentreze asupra acțiunilor indivizilor în grupuri, pe modul în care grupul ne afectează valorile, credințele și comportamentele noastre. Macro sociologia se concentrează pe structura societății, pe relațiile dintre grupuri și structuri. Pentru scopurile analizelor pe care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și comportamentele noastre. Macro sociologia se concentrează pe structura societății, pe relațiile dintre grupuri și structuri. Pentru scopurile analizelor pe care le fac, sociologii adesea vorbesc despre comportamentul uman că se produce la trei niveluri diferite de complexitate ale socialului: micro, mediu și macro. Nivelul microsocial al cercetării sociologice se concentrează asupra comportamentelor individuale în legătura lor imediată cu alții, adică cu pattern-urile interacțiunii în cadrul unui număr mic de oameni așa cum se manifestă acestea în viața de zi cu zi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
NIVELURILE DE ANALIZĂ SOCIOLOGICĂ Macro Revoluții; migrații intercontinentale; apariția instituțiilor noi. Cum se schimbă societățile și instituțiile. Mediu Relațiile interumane în birocrații; mișcările sociale; participarea indivizilor la viața comunității. Cum birocrațiile afectează personalitatea? Toate mișcările sociale trec prin etape similare? Micro Interacțiunile în grupurile mici; imaginea proprie; jocul rolurilor. Cum oamenii își îndeplinesc rolurile în cadrul grupurilor? Cum sunt create structurile grupului? 1.5. Sociologia și celelalte științe sociale Sociologia are în comun câteva lucruri importante cu celelalte științe sociale: folosirea metodei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în formarea comportamentului uman. Interacționismul de asemenea tinde să ignore forțele sociale majore, astfel ca industrializarea, care sunt dincolo de relația față în față, dar care influențează serios atât cantitatea de stabilitate socială cât și măsura schimbării în societate. 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 3.5.1. Efectele simultane ale funcției, conflictului și interacțiunii Așa cum am văzut mai devreme, există printre sociologi un considerabil efort de a combina analizele perspectivelor funcționalistă și conflictualistă pentru o înțelegere mai bună a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și ele sunt cel mai dificil de observat. În realitate ele sunt observabile numai în momente rare când schimbarea este spectaculoasă, așa cum se întâmplă într-o revoluție. Dar chiar și atunci, acestea adesea nu sunt evidente până nu sunt terminate. Micro și macro-schimbările se produc în același timp, fiecare dintre aceste schimbări formând-o pe cealaltă. De multe ori micro-schimbările, cum ar fi popularitatea schimbătoare a unui grup rock, au consecințe mici pentru schimbările lente. Alteori micro-schimbările construiesc macro-schimbarea, așa cum este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]