444 matches
-
ed. cit., p. 183. 88 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 227. 89 Mai multe detalii în ceea ce privește simbolurile și credințele legate de piatră, în M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit., pp. 207-227. 90 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit. 91 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., pp. 177-161. Aici autorul face o analiză a divinației astrologice în Antichitatea greacă și enumeră cele câteva principii pe care s-a clădit această formă divinatorie devenită "en vogue" în zilele noastre. 92
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a fost comună tuturor cândva. 239 Traian Gherman, Meteorologie populară, Blaj, 1928, p. 110. 240 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit., p. 106. Vezi și supra, nota 82. 241 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 274. 242 Gaston Bachelard, La psychanalyse du feu, Paris, Gallimard, 1965. 243 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, ed.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
odinioară. POSTFAȚĂ Prof. Mihai Ciobanu Monografia „De la Spitalul lui Drăghici, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui” se constituie într un document, dar și într-un argument, o biografie a vechiului și noului așezământ spitalicesc din municipiul Vaslui și cuprinde un microcosmos de viață a unei instituții care dăinuiește de peste un veac și jumătate. Această carte, inedită și unică prin conținutul ei, reface cu acribie științifică drumul parcurs de una din cele mai vechi instituții din Vaslui, într-o perioadă zguduită de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
general, nici cu religia lui Israel în particular. De fapt, dacă este adevărat că în cult autorul vizibil este întotdeauna ființa umană (care, în anumite concepții non biblice, pune în mișcare, prin mecanisme complexe de corespondență între macrocosmos și propriul microcosmos, forțe care sunt în mod normal o prerogativă a divinității) și uneori chiar omul instituie anumite rituri și uzanțe liturgice, la fel de adevărat este și că, aproape întot-deauna, cultul are la bază elemente ale căror origini se pierd în preistorie. În
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este emblemă universului monden, amestec
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
secolul al XVII-lea, epoca în care se dezvoltă viața mondenă și se răspândește cultură. În tradiția franceză a societăților monarhice și de viață la curte sexele erau amestecate, iar schimbul lor permanent da naștere unui farmec subtil al relațiilor. Microcosmosul parizian amintește de atmosfera care prevală altă dată la Curte, atmosfera în care doamnele își au cuvântul lor de spus. Guvernarea din salon a femeilor franceze o continuă organic pe cea de la Curte. Viața saloanelor cunoaște un avânt important din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o identitate structurală, macrocosmosul și microcosmosul (uman). După cum C. Rădulescu-Motru prelucrează semantic termenii, teoria obiectivă ("științifică") ar fi substratul teoriei filosofice a personalității. Aceasta din urmă aduce în plus o justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu o conștiință psihologică individuală, o consideră după funcția sa cognitivă (oarecum, universală) și după contextul genezei facultăților sale, adică în raporturile ei genetice cu mediul cosmic și cu cel cultural. Legitimitatea filosofică a problemei identității structurale dintre macrocosmos și microcosmosul uman este argumentată pornind de la intenționalitatea cunoașterii. Pe de o parte, omul vizează, prin cunoaștere, unitatea lumii; el tinde să construiască o cunoștință corespunzătoare acesteia. Dar, din perspectivă kantiană, unitatea lumii, întrucât trebuie să reprezinte o unitate în timp și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi ideea "finală" a personalismului energetic, judecata care încheie această reconstrucție filosofică, referitoare la locul omului în arhitectonica universului: omul cumpănește condiționatul natural și Necondiționatul. De asemenea, conceptul de libertate aruncă o lumină și asupra relației de identitate structurală dintre microcosmosul uman și macrocosmos. Și tot în conceptul libertății își găsesc încheierea firească și gândurile despre cultură privită dinspre ideal. I.3.d. Conceptul de libertate O scurtă referire la libertate îngăduie dezvăluirea în mai mare măsură a felului în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ei - încearcă să construiască o alegorie a salvării, a recuperării eului. Romanul e construit din monologuri și dialoguri cu diverse „măști”, adesea incoerente, brutale tocmai prin simplitatea lor, care par să nu aibă nici început și nici sfârșit. E un microcosmos care generează lumi iluzorii, dând naștere la o mulțime de răspunsuri posibile care, la rândul lor, creează alte teritorii ale lui „de ce”, unde se scufundă personaje, oameni, spații reale și imaginare, întrebări și răspunsuri. Această formă de construcție a romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
cercetare au amplificat capacitatea de percepție a simțurilor noastre, dar niciodată nu vor ajunge la esența materiei pentru că dincolo de atom, electron, neutron sau pozitron întotdeauna va mai fi ceva, pentru simplul fapt că așa cum macrocosmosul este nemărginit tot așa și microcosmosul este infinit în infrastructura sa. Energia este deci dimensiunea activă a materiei, prin care se face cunoscută nouă prin intermediul simțurilor noastre ajutate de posibilitățile moderne de investigație. Toate fenomenele naturii materiale, inerte, inanimate se limitează deci la cele 3 dimensiuni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
funcția afectivă a familiei primește un accent în plus. 9.4.2. Analiza conflictualistă a familiei Inegalitatea rolurilor în familie De unde funcționaliștii văd familia ca un aranjament de cooperare între membrii acesteia și societate, teoreticienii conflictului văd familia ca un microcosmos care reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care nu le au. De aceea, în familie, bărbații domină femeile și le exploatează atât economic cât și sexual. PATRIARHATUL ȘI INEGALITATEA. Predominanța pattern-urilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
p. 28. 90 său terminus. „Pelerinajul în sine devine o metaforă relevantă a vieții umane.”250 Viața reprezintă un joc, o luptă, o competiție pentru cei plecați la drum. 251 Lumea chauceriană agitată, sprintenă și cosmopolită ilustrează, mai curând, un microcosmos, un mozaic de personalități, culturi și educație. Personaje diverse (cavalerul, scutierul, arcașul, stareța etc.) hotărăsc să fie împreună și se supun unui joc, de fapt unui pact inițiat de hangiu (adevărat maestru de ceremonii): vor spune fiecare câte două povești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îngemănată cu norocul, care apare deseori în lume, dar este mai mult ură decât iubire (acest tip de iubire va fi amplu ilustrat în Decameron, alături și de celelalte două.)”607 Episodul acesta al tinerilor reprezintă o lume închisă, un microcosmos îndepărtat în timp și spațiu de evenimentele din povestirea ramă, un deliciu pastoral, dar și spiritual. Donnele angelicate (Biancifiore, Fiammetta), deși excelează printr-un cumul de calități fizice, printr-o morală ireproșabilă, prin erudiție și inteligență, nu reușesc totuși să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
emisia sonoră cu întreaga lor strălucire; astfel, versurile, cântarea și vorbirea au o origine comună". 108 Muzica a fost considerată " o unire a contrariilor", acea "coincidentia oppositōrum" dintre cer și pământ, sonoritatea muzicală fiind înțeleasă drept "comuniune a macrocosmosului și microcosmosului". 109 Astfel, plecând de la interdependența microcosm macrocosm, evidențiind permanenta comunicare dintre lumea interioară și trăirea exterioară, Wittgenstein consideră că "gândirea muzicală, notele muzicale, undele sonore, toate se găsesc, unele față de celelalte, în acea relație internă de reprezentare care există între
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ruptă din soare. / Nani, nani, drăguliță / Crește-ai ca o garofiță. / Să fii naltă trestioară, / Albă ca o lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în spate, / Și în umere luceferi. Cum îi mai ales / Soarele și luna / Și luceferii din toată lumea, / Așa să fiu eu cea mai aleasă / Înaintea tuturor."136 Cele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bogată, / Cu de toate-ndestulată!"138 În simbolistica universală, mărul a fost considerat un fruct al cunoașterii și al libertății, mărturie stând dispunerea interioară a sâmburilor, sub formă de stea cu cinci colțuri. Steaua cu cinci colțuri este un simbol al microcosmosului uman, în timp ce steaua cu șase colțuri semnifică îmbrățișarea spiritului cu materia, a principiilor activ și pasiv, evoluția și involuția. În general, stelele au fost considerate ferestre ale lumii, niște deschizături ale cerului care pot să fie în număr de 7
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de asemenea de esența florală a nucului. Conform teoriei doctorului Bach vibrațiile florilor au capacitatea de a înlătura dispozițiile perturbatoare ale echilibrului organismului uman, explicația sa se bazează pe faptul că oamenii folosesc o energie cosmică puternic transformată, individualizată în microcosmosul pe care îl formează, în timp ce plantele rămân armonic legate de macrocosmos. Procesul de vindecare diferă de la o persoană la alta, pentru că fiecare om este o ființă individualizată, cu aptitudini și trăsături de caracter bine definite. Reacțiile esențelor florale asupra trupului
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
cu alte spații asemănătoare. O metodologie coerentă și o aplicare corectă a criteriilor științifice de investigare și redactare vor face astfel ca istoria locală să reprezinte un câmp prolific de analiză pentru cercetătorii ce își vor îndrepta atenția și spre "microcosmosuri". Lucrarea propune în preliminarii o serie de clarificări conceptuale ce vor viza noțiunea de "intelectual" și raportul acestuia cu o serie de termeni ("educație", "bunuri culturale", "munca intelectuală") care îi vor articula identitatea și care vor orienta și structura analizei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care se află o statuie a Fecioarei negre, în amintirea faptului că suveranul pontif a consacrat țara independentă (din 1962) lui Hristos, iar episcopul local a dorit să consacre Nilul Fecioarei. Ca orice pensionat, și acesta își construiește treptat un microcosmos sufocant, imitînd în mic, dar la fel de discriminator, "lumea de jos", aplicînd astfel cota etnică și limitînd numărul elevelor tutsi la 10%, tinere care ajung rapid să cunoască spinii unui exil interior între zidurile unei comunități teoretic destinată protecției lor. Fetele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în sin, nici în spate n-au rădicat, cu sine să ducă". Mai târziu disputa devine aridă și de un ascetism pedant, dar trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de a căuta întîiul termeni filozofici (substări, asuprastări, împregiur-stări, macrocosmos, microcosmos), în slujba unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
începuturi, teluricul lega oamenii între ei, scrie Eliade. Sufletele umane au cunoscut o existență prenatală de tip htonic. Erau ,,oamenii locului" în cel mai concret sens posibil. În termenii lui Eliade din același Tratat 56... anterior invocat, oamenii viețuiau în microcosmosul înconjurător. ,,Trăiau" în ape, peșteri, munți și ... dealuri. Ulterior, ,,o magică atingere" (Mircea Eliade) i-a proiectat în pântecul matern. Paternitatea ulterioară dobândită era o simplă legitimare a adopțiunii copilului. Deci părinții săi naturali surveneau întotdeauna după, formându-ne conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1997; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
total lipsit de precau? ia � avertismentul � postAuschwitz care s? a instalat �n civiliza? ia occidental?. Via? a lui Iorga a �nceput la Boto? ani, ora? ul unde, dup? propriile lui cuvinte, i s? au �format orizonturile�37. Boto? ani reprezenta un microcosmos al tuturor problemelor pe care le? am men? ionat p�n? acum. Pozi? ia geografic? a oră? ului era precar?: se află la circa cincisprezece kilometri de grani? a austriac? ? i la ceva mai mult de cea ruseasc?. Iorga se referea adesea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Soliloc, Vrabia albă, Metafore sugerează destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul de lacrimi” nu poate comunica. Dar își poate recrea un microcosmos al lui, colorat de afectivitate. Cu Inimă de iepure (1998) M. face un pas decisiv în structurarea liricii sale, în care se percep ecouri din poezia europeană, din Eugenio Montale, de pildă. Cu aceeași îndreptățire s-ar putea face referire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]