892 matches
-
considerat ca fiind un mijloc lichid în care factorii proteici difuzează liber, iar fibrele de cromatină sunt sub controlul hazardului. Diferite funcții sugerează însă contrariul, adică nucleul este o structură puternică ce asigură replicarea, transcrierea genelor, maturarea și transportul ARN. Microscopia a permis vizualizarea diferitelor regiuni(compartimente) ale nucleului: nucleolii, heterocromatina ce corespunde cromatinei netranscrise, ce rămâne condensată după mitoză. Grație progresului tehnicilor de fluorescență și de colorare, este posibil să studiem în detaliu structura tridimensională a nucleului, să determinăm localizarea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cea mai bună metodă de a observa modelul de dezvoltare intraductală. Subtipurile de IPMNuri recunoscute imagistic și identificate macroscopic sunt de duct principal sau de duct secundar (ramificații), putând fi și combinate. Un subtip distinct este IPMNul oncocitic [9,10]. Microscopia IPMNurile sunt caracterizate printr-o proliferare intraductală de celule cilindrice producătoare de mucină. Natura intraductală a acestor neoplasme poate fi apreciată prin evidențierea dezvoltării lor implicit la nivelul sistemului ductal ramificat. La IPMNuri lipsește stroma periductală hipercelulară de tip ovarian
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
prezente în ducturile dilatate de ITPNuri. Localizarea intraductală a tumorii poate fi de obicei confirmată printr-o disecție atentă a sistemului ductal. ITPN-ul mediu are 6 cm în diametru. Țesutul pancreatic înconjurător este de obicei dens, sclerotic [9,10]. Microscopia ITPNurile sunt noduli constituiți din structuri tubulo-glandulare dispuse spate în spate care prezintă și elemente papilare sau arhitectură cribriformă dilatând ductele pancreatice. De obicei prezintă displazie de grad înalt, însă au un aspect omogen histologic, cu celule cubice, citoplasmă eozinofilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
sunt gălbui-albicioase. Hemoragia și necroza sunt rare, dar porțiuni microchistice pot să apară, mai ales la tumorile mari. Majoritatea carcinoamelor capului de pancreas măsoară între 1,5 și 5 cm, cu o dimensiune medie de 2,5-3,5 cm [12]. Microscopia Majoritatea adenocarcinoamelor ductale sunt compuse din structuri asemănătoare cu cele glandulare sau ductale, care infiltrează parenchimul pancreatic, cresc într-un mod dezordonat, sunt asociate cu o stromă desmoplazică și produc sialomucină și sulfomucină care sunt pozitive la colorarea cu albastru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
neoplasmele seroase chistice benigne cu excepția faptului că tind să fie mai mari (diametrul mediu: 10 cm), iar unele, dar nu toate, sunt agresive: a fost remarcată invazia directă a limfoganglionilor, splinei, stomacului, intestinului subțire și glandei suprarenale [2,3,16]. Microscopia Trăsăturile histologice ale chist adenocarcinomului seros ca și ale metastazelor sunt foarte asemănătoare cu cele ale neoplasmelor seroase benigne. Celulele neoplazice sunt uniforme, iar majoritatea chistadenocarcinoamelor seroase nu au o rată mitotică crescută. Ca și în cazul echivalentelor lor benigne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
mari și multiloculare, iar chistele conțin adeseori proiecții papilare și/sau noduli murali. Carcinoamele asociate infiltrante pot de asemenea infiltra organele învecinate. Dacă nu se formează fistule, nu există o comunicare între chistele neoplasmului și sistemul ductal pancreatic [2,18]. Microscopia Neoplasmele mucinoase chistice (fig. 245B) au două componente distincte: epitelială, iar sub ea, o componentă stromală de tip ovarian (fig. 245C). Chistele sunt tapetate de celule cilindrice, înalte,producătoare de mucină care se colorează cu PAS (fig. 245D) și albastru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
neoplasmele mari. Rareori NET-urile pancreatice sunt chistice [20]. NECuri. NECurile pancreatice au un diametru mediu de cca 4 cm. Sunt mase ferme, alb-cenușii, cu margini degradate, vag definite, adeseori cu suprafețe de secțiune hemoragice sau necrozate [2,3,20]. Microscopia NET-uri pancreatice sunt bine diferențiate prin definiție și prezintă o arhitectură „organoidă” variată reprezentată de aranjamentul celulelor tumorale în cuiburi, insule, trabecule, glandular, tubuloacinar sau în pseudorozete. Tot prin definiție, celulele tumorale au sub 20 de mitoze/10 HPF
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
de obicei voluminoase (0,5-25 cm cu o dimensiune medie de 8-10 cm), încapsulate, de culoare brună sau gălbuie și consistență moale. Suprafața de secțiune are un aspect pestriț, cu focare de necroză, hemoragie și cavități chistice [2,3,23]. Microscopie Tumorile sunt alcătuite din celule mici, rotunde sau ovale, uniforme, dispuse într-un model pseudopapilar, solid (fig. 246 A și B) sau trebecular. Nucleii, rotunzi sau ovali, cu nucleoli indinstincți, prezintă o cromatină fină și sunt, în mod caracteristic, indentați
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
constată o tumoră boselată, ce pare a fi incapsulată, dar fără a avea o capsulă adevărată din țesut conjunctiv. Microscopic se observă o proliferare de celule Schwann și de celule perineurale în proporție egală, ce nu sunt așezate în palisadă. Microscopia electronică relevă celule alungite, axoni mielinizați și nemielinizați (rar), stromă colagenică extensivă. Apare la vârsta de 20-50 ani, mai puțin la bolnavii cu neurofibromatoză. Topografia tumorii este variabilă: nervii cutanați, sau profunzi și viscerali (în boala Recklinghausen). Asocierea cu boala
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
preveni evoluția „devastatoare” a leziunilor micro- și macrovasculare, scopul final al transplantului fiind cel de stopare și de regresie a complicațiilor secundare ale diabetului. Pacienții cu transplant reno-pancreatic au prezentat absența nefropatiei diabetice în rinichiul transplantat (urmărirea efectuându-se prin microscopie electronică), prin efect protector al pancreasului transplantat. De asemenea s-a îmbunătățit neuropatia și viteza de conducere nervoasă motorie la nivelul extremitățiilor superioare și inferioare. În schimb, efectul asupra retinopatiei diabetice nu a fost universal favorabil, deși s-a notat
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
sau doi nucleoli. - Citoplasma, cu tentă bazofilă în HE, denotând o activitate metabolică intensă. - Mitocondrii și complex Golgi foarte evidente în HE. - Membrana plasmatică, având în general o structură asemănătoare celorlalte celule, dar cu anumite specializări, vizibile în special în microscopie electronică, și anume: (1) microvili lungi și numeroși, dispuși în locurile în care membrana plasmatică este adiacentă sinusoidelor hepatice, care proemină în spațiul Disse, având rolul de a crește suprafața de absorbție și secreție; (2) depresiuni mici dispuse la nivelul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
celule β. Înainte de a trece la descrierea mai detaliată a structurilor celulei β pancreatice, vom oferi o imagine succintă a ei. Celula β are o formă mai curând poliedrică decât rotundă. Diametrul ei este în jur de 10-12 m. În microscopia optică se poate observa nucleul rotund, situat central, având cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv față de celulele ?, care au granule secretorii acidofile). Reacția pentru fosfataza alcalină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
situat central, având cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv față de celulele ?, care au granule secretorii acidofile). Reacția pentru fosfataza alcalină este prezentă. Studiul celulei β în microscopia electronică a pus în evidență detaliile structurale caracteristice tuturor celulelor, ce au un intens travaliu secretor. Reticulul endoplasmic (rugos și neted) este bogat și dispus în jurul nucleului, fiind continuat de aparatul Golgi și de granulele secretorii. Mitocondriile (mai curând rotunde
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
MEC. Recunoașterea este urmată de cataliză frustrată, rezultatul fiind ruperea aderenței. Fenomenul este important, explicând migrarea celulară pe MEC printr-o succesiune aderență-cataliză. Polul bazal al celulelor tubulare vine în raport cu membrana bazală, structură complexă care realizează o interfață epiteliu-mesenchim. în microscopia optică poate fi evidențiată prin reacția PAS sau prin impregnare argentică; electronomicroscopic, prezintă trei lame suprapuse: lamina lucida (spre epiteliu), lamina densa, lamina fibro-reticularis (spre țesutul conjunctiv). Din punct de vedere molecular, membrana bazală conține: colagen de tip IV, cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
poate contribui la distrucția progresivă a structurilor renale funcționale, în boala polichistică renală (30). Studiile realizate inițial pe șoareci model cpk/cpk, cu boală polichistică, au fost completate prin analiza (prin tehnici speciale: colorații cu iod propidium, hibridizări in situ, microscopie electronică) de rinichi umani polichistici; astfel, a fost evidențiată apoptoză marcată în interstițiul din jurul tubilor nedilatați distanțați de chiști, dintre chiști, în epiteliul chistic, adesea adiacent cu ariile de hipercelularitate și în glomerulii cu dilatații chistice a capsulei Bowmann. Anatomo-patologul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care poate fi clar, galben-pai, tulbure-purulent, uneori hemoragic, sau chiar brun (prin organizarea hemoragiei anterioare). în stadii inițiale, pot exista zone variabile de parenchim normal interchistic; în evoluție, acestea dispar, fiind sesizabile doar teritorii înguste, restrânse, de stromă fibroasă. B) MICROSCOPIA OPTICĂ îN ADPKD Chiștii apar la orice nivel al nefronului, de la tubii contorți la tubii colectori. Uneori, punctul de pornire poate fi capsula Bowmann; în aceste condiții, mici ghemuri capilare glomerulare pot fi observate în interiorul dilatației chistice (chist glomerular, mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a fluidelor rezultate din filtratul glomerular și secreția transepitelială. Transformările MEC și ale membranei bazale (MB) a tubilor, în conexiune dinamică cu proliferarea și dediferențierea celulelor epiteliale din interiorul chiștilor sunt, cu certitudine, implicate în fiziopatologia bolii. 1. Elemente de microscopie electronică și imunohistochimie în membrana bazală tubulară și matricea extracelulară Microscopia electronică (ME) a evidențiat multiple transformări în MB tubulară, descrise ca îngroșări, multistratificări, despicături, destrămări sau fragmentări (12); este de notat faptul că structura normală a MB tubulare comportă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și ale membranei bazale (MB) a tubilor, în conexiune dinamică cu proliferarea și dediferențierea celulelor epiteliale din interiorul chiștilor sunt, cu certitudine, implicate în fiziopatologia bolii. 1. Elemente de microscopie electronică și imunohistochimie în membrana bazală tubulară și matricea extracelulară Microscopia electronică (ME) a evidențiat multiple transformări în MB tubulară, descrise ca îngroșări, multistratificări, despicături, destrămări sau fragmentări (12); este de notat faptul că structura normală a MB tubulare comportă diferențe certe față de MB glomerulară și că, foarte probabil, MB glomerulară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
comunică prin acest tip de joncțiuni de tip gap în care specifică este conexina 43 (Cx43) deosebit de bine reprezentată structural, prin care este asigurată comunicarea atât între celulele endoteliale cât și între acestea și pericite. Studiile morfometrice au arătat în microscopia electronică că membrana bazală interpusă între celulele endoteliale și pericite este suficient de subțire pentru a permite un schimb important și rapid de substanțe. Transferul joncțional al Endotelinei 1 între celulele endoteliale microvasculare și pericite s-a demonstrat a media
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
a acestei bariere hematoencefalice care este un fenomen precoce al reacției inflamatorii aflate la originea procesului de demielinizare a substanței albe. Astfel, leziuni de encefalomielită cronică alergică la cobai au fost studiate în RMN fără și cu gadolinium, apoi în microscopie cu ajutorul marcatorilor barierei hematoencefalice, cu atenție 125 deosebită pentru noile leziuni caracterizate de prezența unor celule inflamatorii și a unui produs de degradare a mielinei. O relație constantă între contrast și inflamația activă a fost demonstrată de HAWKINS P. și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
L. von Buhl a completat, în 1886, celebra butadă virchowiană, astfel: „Omnis cellula e cellula ejusdem natura“. Ludwig von Buhl (1816-1880) a studiat medicina la München și Viena, iar în 1847 a fost abilitat lector de anatomie patolo gică și microscopie la Universitatea din München. În 1859 a fost promovat ca profesor de patologie generală și anatomie patologică la aceeași universitate, unde a devenit în 1875 director al Institutului de Ceea ce trebuie să se rețină din aceste aserțiuni, este că la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Peyton Rous, Duran-Reynals, Shope, Claude Murphy precum și alți cunoscuți cercetători). Întors în Franța după război, el i-a succedat lui Roussy la conducerea institutului din Villejuif (1948). Aici s-a consacrat reorganizării institutului, instruirii studenților și tinerilor cercetători și dezvoltarea microscopiei electronice pentru evidențierea particulelor virale în tumori și studiului caracteristicilor morfologice ale celulelor transformate viral. A întreprins numeroase cercetări în domeniul tumorilor sistemului nervos central. În ultimii ani ai carierei, a întreprins și stimulat cercetările asupra agentului ultrafiltrabil al leucemiei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proporția broaștelor afectate după depistarea tumorilor exprimate (vizibile cu ochiul liber), în timp ce după 1960 s-au luat în calcul și inițierile tumorale depistate histopatologic. Confirmarea etiologiei herpetice a carcinomului renal al broaștei a fost făcută de un cunoscut specialist în microscopie electronică, Don W. Fawcett, care în 1956 a pus în evidență în țesutul renal al broaștelor afectate particule virale herpetice.29 Don W. Fawcett (1917-2009) de la Departamentul de Anatomie al Universității Harward (Medical School, Boston), a fost un pionier al
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de la Departamentul de Anatomie al Universității Harward (Medical School, Boston), a fost un pionier al electronomicroscopiei și unul din cei mai cunoscuți practicieni ai studiului organizării celulelor și țesuturilor. Biologia celulară reține câteva dintre descoperirile sale cele mai importante în microscopia electronică. În perioada 1950-1980, când descoperirea acțiunii oncogene a celor două herpesvirusuri animale Marek și Lucké era deja stabilită cu certitudine, au fost izolate și studiate și alte herpesvirusuri de la pești, foci, bubaline (bivoli), caprine, ecvine, cervidee, șoareci, maimuțe (neprimate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
M. A. Epstein și Yvonne Barr au remarcat existența unor particule virale și au făcut cunoscută descoperirea lor în vechea și prestigioasa revistă „Lancet“ (1964). Ulterior, în echipa de cercetare a intrat și Bert Geoffrey Achong (n. 1928), specialist în microscopie electronică. În perioada următoare, cei trei virusologi au lămurit numeroase necunoscute referitoare la carcinogeneza cu acest herpesvirus uman. Între aspectele nou relevate a fost și cel că virusul Epstein-Barr nu este implicat doar în limfomul descris la copiii africani, ci
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]