4,850 matches
-
fapt ce se datorează și numărului mare de asistenți maternali profesioniști atestați anul trecut - 152, dintre aceștia fiind angajați 107. În prezent, sunt angajați 546 de „părinți” profesioniști, care au în plasament 817 copii. Din nefericire, în 2005, 54 de micuți au fost părăsiți în unitățile sanitare de pe raza județului Timiș. Proiectele preconizate de D.G.A.S.P.C. Timiș pentru 2006 vor fi cuprinse într-un plan de acțiune, ce se înscrie în Strategia națională în domeniu. MONICA DIANA MITROI Prevenirea gripei
Agenda2006-02-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284618_a_285947]
-
merită într-adevăr să fie numiți remarcabili. Oricum, nu cred că toți sunt ticăloși“, explică Jeremy Paxman. Jeremy Paxman: Animalul politic - o anatomie. Editura Nemira, București, 2005. Preț: 39,99 lei. Fantezie obsesivă Încă de la începutul romanului, amenințarea planează asupra micuțului Nicolas. Atmosfera este dominantă, plină de tensiuni. În timpul orelor de schi, temerile de copil ale lui Nicolas se transformă în realitate și, din realitate, în coșmar. Cu măestria unui prestidigitator, Emmanuel Carrere face ca cititorul să nu-și dea seama
Agenda2006-02-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284629_a_285958]
-
special al săptămânalului AGENDA O poveste adevărată Atunci când spunem Crăciun, spunem în primul rând iubire. Iubire pentru aproapele nostru, pentru familie și pentru cei care nu mai sunt printre noi. Nu am crezut acest lucru până când nu am auzit povestea micuței Corina, pe care mi-a povestit-o mătușa mea. Mătușa mea era învățătoare. Corina era o orfană de 11 ani, crescută de sora mamei ei, o femeie acrită de viață, care nu era deloc bucuroasă de noua sa responsabilitate. Nu
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
mătușa mea. Mătușa mea era învățătoare. Corina era o orfană de 11 ani, crescută de sora mamei ei, o femeie acrită de viață, care nu era deloc bucuroasă de noua sa responsabilitate. Nu pierdea nici o ocazie pentru a-i aminti micuței Corina că, de n-ar fi fost ea, ar fi ajuns un copil al străzii, aflat la mila străinilor. În ciuda atmosferei reci de acasă, Corina era un copil cuminte și blând. Mătușa mea, învățătoarea, n-o remarcase pe fetiță până când
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
iar mama mi-a spus întotdeauna că cel mai bine este s-o dai altcuiva... Așa că mătușa mea ține o cutiuță de placaj pe pianul din sufragerie, iar când cunoscuții săi o întreabă ce are în ea, le răspunde că micuța cutie conține lucrul cel mai de preț de pe pământ - iubirea. C. C. Pastorală la Nașterea Domnului † NICOLAE DIN MILA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL BANATULUI Iubitului cler, cinului monahal și dreptcredincioșilor creștini și creștine, binecuvântare și pace de la Dumnezeu-Tatăl și de la Domnul
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
11 minute după miezul nopții, a venit pe lume primul copil născut în Timișoara. Este o fetiță frumoasă, pe care o cheamă Mihaela Vasilica Borca și s-a născut pe cale naturală la Clinica de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu“ (Odobescu). Mama micuței, Maria Lenuța Borca, deși însărcinată în nouă luni, nu se pregătea să ajungă la maternitate în noaptea dintre ani, ci la biserică, însă Vasilica s-a dovedit un pic nerăbdătoare. Pe tânăra mămică de 31 de ani au asistat-o
Agenda2006-01-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284602_a_285931]
-
dosare de cercetare penală pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat l În 12 iunie, la nici o săptămână de la anunțarea dispariției ei, Noemi B. , de 13 ani, a fost găsită de polițiști. În timp ce se afla cu mama ei la Festivalul Berii, micuța timișoreancă a plecat la toaletă și nu s-a mai întors. De fapt, după cum a povestit oamenilor legii, datorită comportamentului autoritar al părinților, ea s-a dus în stația C.F.R. Timișoara Nord, unde s-a urcat, la întâmplare, în trenul
Agenda2006-24-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/285058_a_286387]
-
Cazul săptămânii Haiduc la șase ani Un micuț în vârstă de șase ani din Parța a pătruns pe când se lăsa întunericul într-un imobil din localitate de unde a sustras o pungă cu 3 000 de euro și 3 000 de lei. Apoi s-a dus la alimentară să
Agenda2006-25-06-politie () [Corola-journal/Journalistic/285081_a_286410]
-
Ferriere, se va desfășura un festival artistic la care sunt invitați copiii angajaților companiei din întreaga lume. La această manifestare vor fi prezenți circa 300 de copii din Rusia, India, Polonia și România, județul Timiș fiind reprezentat de 25 de micuți de la Palatul Copiilor, mulți dintre aceștia fiind copii ai angajaților companiei, care, în decursul timpului, au obținut numeroase premii în competiții naționale și internaționale. Programul artistic ce va fi susținut cu ocazia Zilei României va fi coordonat de directorul Palatului
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
pe blogul său. Pe pagina de Facebook, Robert Turcescu a postat următoarele, alături de un tabel cu audiențele de marți seara: ”Zău?! Din ce audiențe o trăi asta, măi, nene, că dacă ne uităm pe grafice e cam jale pe tronsonul micuțului Ciutacu! Ia să vedem cum stătea ieri "domnul Penthouse", ca tare mi-e teamă să nu moară de foame în ritmul asta!” Victor Ciutacu a reacționat imediat pe pagina sa de Facebook, prezentând alte cifre cu audiențe: ”Lăutarul preferat al
Ciutacu îi dă peste nas lui Turcescu în războiul audiențelor și îi oferă un ”mărțișor nevinovat” () [Corola-journal/Journalistic/44784_a_46109]
-
vrut să recunoască învinuirile. Ne-am prezentat la șe ]dința cu profesorii și am fost luați ca din oală: în mod absolut scan ]dalos, Alexandru o trăsese de păr pe colega lui de bancă, micuța Amalia. De două ori. Părinții micuței erau prezenți, nu au ratat momentul. Antonia, fire slabă, a spus cu voce tare că mai are un pic și moare de rușine, dar eu, distras de socotelile cu înmormântarea, n am urmărit cu atenție monologurile profesorale. Pe scurt, n-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pantofi și nu servesc bărbații. În schimb îmi cheltui tot salariul pe încălțăminte. Bianca Neagoe Vaccin — Nu bate, tati! Nu bate, tati, așa-i? a izbucnit fetița mea în plâns. Era joi, înainte de opt dimineață și pe holurile clinicii plânsul micuței mele a răsunat nefiresc. Privirile tuturor părinților veniți la doctor s-au întors spre mine și simțeam usturimea reproșurilor nerostite. Noroc că plânsul fetiței a stimulat nevoia de exprimare a celorlalți puști și fiecare însoțitor, părinte ori bunic, s-a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai bine. Nu mai dorm, fii liniștită. Sunt gata să-mi iau robia-n primire. Robie, dacă ai munci forțat pentru alții, cum muncește bietul Alexandru! o dojeni bătrâna blajin, fără asprime, vorbindu-i ca unui copil. Cu trupul ei micuț, uscat, numai cu mâinile și picioarele mari, deformate de trudă, brăzdate de vine negre, umflate și noduroase, se-ndreptă spre spălătorul din ungher și-și clăti mâinile și fața. Udă încă, ștergându-se în fața icoanelor, la picioarele lui Miluță, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
va fi foarte ocupată, în următoarea perioadă. Trecuseră cam două săptămâni, când, într-o zi, am găsit în geantă cartea de vizită a Mariei. Am format numărul. Mi-a răspuns bine dispusă și am stabilit să ne vedem într-un micuț și cochet restaurant din centrul orașului. Nu a întârziat nicio secundă. La fel de elegantă, ca și atunci când o cunoscusem. Am petrecut o oră împreună, mi-aș fi dorit să mai stăm... La sfârșit a scos din poșetă o carte. - Uite, ți-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
senzația că voiați să răsfoiți aceeași carte. Sau greșesc? L-am privit în ochi. Fatal! Cei mai frumoși ochi albaștri văzuți vreodată. Până atunci, expresia „dragoste la prima vedere” mi se păruse o exagerare. Nu, nu era. IX. O casă micuță. Casa în care copilărise Maria. Linii cuminți, simple, lipsite de elemente decorative inutile. De la poarta de lemn până la intrare, pe o distanță apreciabilă, te întâmpinau crizanteme de toate felurile și culorile. O încântare. - Maria! Din prag, o doamnă cu părul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
au încetat de mult să fie singurul motiv al lacrimilor copilului de ieri. Dacă printr-o minune ar fi să-mi îndeplinesc o dorință, n-aș vrea decât ca, purtată de perechea de brațe puternice, să devin iar o pasăre micuță, apoi păpădie... cea mai răsfățată și mai aurie dintre toate, cele împrăștiate pe covorul verde al ierbii. A fost odată ...cum nu va mai fi... FLASH 28 (Different is beautiful) Se vede? Din afară? Sunt convinsă. În fața lumii mă simt
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cer! Părinții s-au înțeles că, dacă e fetiță, mama îi pune numele Mihaela, iar tata, dacă-i băiat, îi pune numele Mihai. Și s-a născut o Mihaelă, o fată frumoasă de-ți vine să o manânci, atât de micuță, fragilă, încât plângeam lângă ea, că-i așa de neputinciosă, plângeam că ea nu mănâncă mâncare ca și noi, dar suge la pieptul mamei. Îmi plăcea să o sărut pe obrăjorul ei finuț, de parcă atingeai niște petale de flori. Și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Vorbesc cu doamna Ludmila și, mereu, simt din partea sa o grijă, de parcă aș fi copilul ei, și-mi pare bine când îmi zice că e târziu și să plec la culcare. Sau, dimineața, mă salută și mă întreabă: „Ce faci, micuța mea autoare?” Am auzit de multe ori spunându-se ca să nu ai încredere în oamenii pe care nu-i cunoști. Eu am impresia că o cunosc de mică, că știu totul despre această doamnă puternică, curajoasă, frumoasă. La prezentare, mereu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
întâlnire cu Teodora, „sechestrată” nemilos de tre burile zilnice. „Lupta cu existența”, cum îi spune ea în scurtele-i (și rarele) scrisori pe care i le-a trimis la început, o face tot mai puțin disponibilă pentru întâlnirile din hotelul micuț, scăpat întreg după teribilele bombardamente lansate asupra orașului de către armata sovietică în primăvara anului 1944. Teodora nu-și face timp prea mult ca să viseze. Responsabilitatea de mamă o absoarbe aproape cu totul. Revederile lor devin „evenimente”, întâmplări înscrise într-un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
adaugă: „- La noi toate au picioarele scurte!” Presupune că se referă la toate păsările văzute de ea, în copaci sau pe sârmele de telegraf. Își spune, murmurând mai mult pentru sine: „Inclusiv minciunile...” Dintrodată își dă seama că, în lumea micuței sale partenere de discuție, minciuna încă nu există. Va trebui să fie foarte atent la ce și cum îi răspunde: totul trebuie să fie absolut „adevărat”, adică să nu-i trezească alte întrebări la care el să nu mai afle
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să nu fi aflat încă de existența lupilor tineri! Nu există tactică de captare a atenției pe care aceștia să n-o fi încercat: bucata cea mai bună i-o păstrau ei; urletul cel mai reușit era anume destinat urechilor micuței domnișoare; victoriile în competiții îi erau dedicate. Nimic însă nu-i stîrnea Hanei interesul. Pentru că, înainte de orice, Hana era o lupoaică deșteaptă. Ce-i trebuiau tinerei demonstrațiile acestea infantile, cînd universul îi era ocupat de Lupino? Puiandrul cîștigase prețuirea Hanei
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
N -a coborît altădată peste pămînt iarnă la fel de ușoară precum prima iarnă a vieții lui Lupino. Crivățul, vînt furios, aducător de frig, nori grei și ninsoare dinspre nordurile îndepărtate, a ocolit liziera pădurii unde-i prinsese venirea pe lume a micuțului. Au fost și zile geroase, e-adevărat, zile în care stăteau îngrămădiți, străduindu-se să-i facă scut micuțului din trupurile lor. Dar acestea au fost puține doar cît să nu uite că-i iarnă. În rest, a toamnă tîrzie
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aducător de frig, nori grei și ninsoare dinspre nordurile îndepărtate, a ocolit liziera pădurii unde-i prinsese venirea pe lume a micuțului. Au fost și zile geroase, e-adevărat, zile în care stăteau îngrămădiți, străduindu-se să-i facă scut micuțului din trupurile lor. Dar acestea au fost puține doar cît să nu uite că-i iarnă. În rest, a toamnă tîrzie arăta vremea, și cei doi proaspăt deveniți părinți se rugau ca norocul acesta să nu-i părăsească prea curînd
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
reveni de unde plecase. Trebuia să-și găsească puiul. Trebuia să se adune și să judece limpede. Puiul fusese aici acum cîteva clipe. Încotro putuse să se îndrepte? Ridică nările în vînt. Mirosi cu înfrigurare văzduhul. Se aplecă apoi, căutînd urmele micuțului ei. La cîțiva pași zări o crenguță ruptă. Se îndreptă într-acolo. Încordă auzul. Departe, printre copaci, un zgomot surd de animale în mișcare îi atrase atenția. Se năpusti cu viteză înspre acolo, repetînd strigarea deznădăjduită: Lupinoooo! Și ecoul îi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să vă regăsiți. Nu-nțelegi. Nu-nțelegi nici asta... Puiul n-avea de gînd acum să mai plîngă de singurătate. În compania lupului se simțea în siguranță. "Noroc" cu foamea, care nu-i lăsă cale de întoarcere. În scurt timp, micuțul căprior scîrțîia de foame. Asta e! Așa, voinicule, strigă cît poți tu de tare! Cheam-o pe mama, să vină să te ia! Nu judecase greșit Lupino. Cît de departe de puiul ei poate să stea o mamă îndurerată? Speriate de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]