542 matches
-
a non poter barare con se stesso, Carlo Bo, Letteratura come vită, îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Letteratura come vită, îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo, letture esoteriche", Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293, p. 279. 381 Singurătatea și izolarea pot fi înfrânte. Părăsirea sinelui pentru o dimensiune superioară este redata prin imaginea separării apei marine de sare: Come îl sale dall'acque / io esco dal mio cuore // În te salgo, o delfica / non più umano (Delfica). Precum sarea din ape / eu ies din inima-mi. La tine mă înalt, o, delfică, neomenesc de-acum (Delfică, trad. MB). Desprinderea poetului de contingent și urcarea într-o dimensiune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
canto di Saffo); E che pensieri immensi, / che dolci sogni mi spirò la vista / di quel lontano măr, quei monti azzurri, / che di qua scopro, e che varcare un giorno / io mi pensava, arcăni mondi, arcana / felicità fingendo al viver mio (Le Ricordanze). 412 Antonio Prete, Finitudine e infinito: șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998, p. 28. Quando în sul tempo che più leve îl sonno / e più soave le pupille adombra, / stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sulla Grecia, Giacomo Leopardi, Poesie e prose, îngrijit de Mario Andrea Rigoni, cu un eseu de Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987, p. 629. Le circostanze mi avevan dato allo studio delle lingue, e della filologia antică. Ciò formava tutto îl mio gusto: io disprezzava quindi la poesia. Certo non mancava d'immaginazione mă non credetti d'esser poeta se non dopo letti parecchi poeți greci, Zibaldone, 1741. 423 Dopo i tre grandi lirici dell'ultimo Ottocento, Carducci Pascoli D'Annunzio, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
30 aprilie 1817 adresată lui Pietro Giordani, Leopardi își mărturisește entuziasmul pentru textele antice, mai ales pentru cele scrise de Vergiliu: Da che ho cominciato a conoscere un poco îl bello, a me quel desiderio ardentissimo di tradurre e far mio quello che leggo (...) Non mi concede Ella di leggere oră Omero Vergilio Dante e gli altri sommi? Io non șo se potrei astenermene perché leggendoli provo un diletto da non esprimere con parole, e spesso mi succede di starmene tranquillo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unde versurile: Per le valli dove suona / del faticoso agricoltore îl canto / ed io mi seggo e mi lagno / del giovanile error che m'abbandona (vv. 35-38) amintesc de cele foscoliene: fra queste piante ov'io siedo e sospiro / Îl mio tetto materno (I sepolcri, vv. 61-62). A doua parte a poeziei La Vită Solitaria este bogată în indicii lexicale foscoliene (lor quiete antică amintește de questa mia solitudine antică). În plus acel patetism care însoțește imaginea lunii în La Seră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în relație cu stilul și semnificația poeziei. Cfr. Giuseppe Natale, "Leopardi: lingua e traduzione", Rivista internazionale di studi leopardiani, III, 2003, pp. 81-83. 458 Traducendo i greci o i latini io non potevo dar loro che la mia sintassi, îl mio linguaggio, la mia chiarezza infine, în Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 279. 459 Deși în general laudativa, recenzia lui Leone Traverso la Lirici greci semnalează unele inexactități și abateri de la semnificația cuvintelor din textul de pornire. Deoarece consideră nepotrivită
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di dar così una traduzione che avesse qualche aspetto di opera originale, e non obligasse îl lettore a ricordarsi ad ogni tratto che îl poema, che leggea, era stato scritto în greco molti secoli prima. Volli che le espressioni del mio autore, prima di passare dall'originale nelle mie carte și fermassero alquanto nella mia mente, e conservando tutto îl sapor greco, ricevessero l'andamento italiano, Giacomo Leopardi, "Discorso sopra la Batracomiomahia", Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sangue. Ecco io mi prostro, / o benedetti, al suolo, / e bacio questi sassi e queste zolle, / che fien lodate e chiare eternamente / dall'uno all'altro polo. / Deh foss'io pur con voi qui sotto, e molle / fosse del sangue mio quest'alma terra. / Che se îl fâțo è diverso, e non consente / ch'io per la Grecia i moribondi lumi / chiuda prostrato în guerra, / così la vereconda / fama del vostro vate appo i futuri / possa, volendo i numi, / tanto durar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
p. 3, p. 24. 489 Idem, p. 28. 490 Io pensavo dire a te quelle parole (la traduzione dal greco la troverai trascritta dietro questo foglio) della poesia più altă dell'antichità e quello che di greco c'è nel mio sangue și è svegliato. (...) forse sono riuscito (mă non sono ancoră contento) a ritrovare la voce del poeta: în qualche punto certamente, Quasimodo-Cumani, op. cît., scrisoare din 10 iulie 1937. 491 Io sto traducendo la più lungă lirica di Saffo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lacrime sparso ambe le guance, / E îl petto ansante, e vacillante îl piede, / Toglieasi în mân la lira: Beatissimi voi, / Ch'offriste îl petto alle nemiche lance / Per amor di costei ch'al Sol vi diede; (All'Italia). 509 Nel mio cuore finì la loro storia / quando caddero gli alberi e le mura / tra furie e lamenti fraterni nella città lombarda. / Mă io scrivo ancoră parole d'amore, / e anche questa è una lettera d'amore / alla mia terra. Scrivo ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
per ușo a contemplarvi (Le ricordanze). 521 Niva Lorenzini, op. cît., p. 29. 522 Harold Bloom, op. cît., p. 76. 523 Mi cerco negli oscuri accordi / di profondi risvegli / șu rive dense di cielo. Îl vento s'innesta / docile al mio sangue, / ed è già voce e naufragio. (Convalescenza). 524 Idem, p. 20. 525 Cfr. Luciano Anceschi, 1940, op. cît., pp. XXIII-XXVI. 526 Luciano Anceschi, 1945, op. cît., p. 73. 527 Marinella Cantelmo, op. cît., p. 172. 528 Îl vento, a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din pagina putredă a antologiei Des Granges balsamul cu opium, victorie! pe aspra cocoașă a veacului 12 Jacopone da Todi poartă cercel în ureche versul e arteziană cu vocale deschise "o Figlio, Figlio, amoroso giglio Figlio, chi da consiglio al mio cor angostiato" de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare un rând mai în spate - Gheorghe (Pituț) al pădurii și Marius (Robescu) fără caiete de note cu o țigară-ntre degete galbene a stat o noapte întreagă la birt
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
însăși descrisă, prin contrast, în tonuri albe, dar la fel de spectrale), care-l îndeamnă, înspăimântată, să plece. Nepăsător, Dinu o îmbrățișează, iar zeul tuturor neliniștilor, "frigul, care-o mângâia cu degete reci prin haina subțire, o privi râzător și sticlos prin miii lui de ochi". Episodul de amor se consumă sub amenințarea pericolului, ceea ce-l face cu atât mai irezistibil în ochii protagoniștilor. Când cei doi se despart, femeia își îngăduie chiar luxul de a sfida incarnarea tuturor temerilor sale: "Afară, dragul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
origini della ragione: Eschilo, Adelphi, Milano, 1989. Il nulla e la poesia. Alla fine dell'età della tecnica: Leopardi, Rizzoli, Milano, 1990. Oltre il linguaggio, Adelphi, Milano, 1992. Tautotes, Adelphi, Milano, 1995. L'anello del ritorno, Adelphi, Milano, 1999. Il mio scontro con la Chiesa, Adelphi, Milano, 2001. La Gloria, Adelphi, Milano, 2001. Fondamento della contraddizione, Adelphi, Milano, 2005. Simmel, G., "Der Begriff und die Tragödie der Kultur", Logos, 2, 1911/1912, pp. 1-25. Philosophische Kultur, Wagenbach, Berlin 1983 (ediție originală
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Il Saggiatore, Milano, 1988. 242 E. Severino, "Rivista di filosofia neoscolastica", 56, 1964, pp. 137-175, cu un Post-scriptum, idem, 57, 1965, pp. 559-618. 243 Cf. E. Severino, Essenza del nichilismo (1972), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1982, pp. 317-387; Il mio scontro con la Chiesa, Adelphi, Milano, 2001. 244 E. Severino, Essenza del nichilismo (1972), op. cit., p. 195. 245 E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978, p. 20. 246 E. Severino, Essenza del nichilismo, op. cit., p.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să te lauzi cu ele; mam săturat de vorbe deșarte, fără rost! Rămâi acolo, să ți le tatuezi în piele: de azi nu mai cred în tine, am intrat în post! Vei fi străinul care mi-a cântat “o, sole mio”, pe note false ca un adevărat actor. Promit că azi e ultimul meu cuvânt: adio! La sinceritate, vei rămâne-n veci, dator . Un vis neîmplinit Îmi amintesc tinerețea mea cu ceaiuri dansante, cu muzică beton pe discuri de vinil de
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
A.. - Și de ce tu să te superi, Ideal al lui Moretto, Au în limba cea germană N-au tradus ei comedia, Ei streinii! Îns-Espana Te adoră, o, Madona, Cum mi te-a creat Moretto. D. - Neci n-aș plânge, caro mio, De ar fi traducțiune; Rea or bună, ea nu schimbă Din valoarea mea internă. Dar Negruzzi, mio caro, El a scris o comedie, Comediă-originală: Viclenie și amor. Acolo mă văd pe mine, Figurând sub nume - Elena, Iar pe Manuel, il
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au tradus ei comedia, Ei streinii! Îns-Espana Te adoră, o, Madona, Cum mi te-a creat Moretto. D. - Neci n-aș plânge, caro mio, De ar fi traducțiune; Rea or bună, ea nu schimbă Din valoarea mea internă. Dar Negruzzi, mio caro, El a scris o comedie, Comediă-originală: Viclenie și amor. Acolo mă văd pe mine, Figurând sub nume - Elena, Iar pe Manuel, il caro, Văd că mi-l numesc Costică. Dară cum c-a imitat-o Neci n-o spune
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stîngu-nainte și-ntr-un ceas rău a-i cânta cuiva vecinica pomenire! țesală - seceală De 3 ori 30 90 și cu 50 fac o sută... nu șchioapătă capra de-o ureche! Toamna se numără bobocii. Multe: "ține fine! na cumătre! " miea - miele - miel - miei burlac - fătălău / cotiugă - potâng gânsac răsteu / rudă * - oiște - proțap lambă *, leucă 2307 pe șleau - mai pe de rost de-a șederea cât de-a-ndeletea [CUVINTE RĂZLEȚE] [SUBSTANTIVE] 2255 surghiun 2257 prispă vechitur[i]* șiruri sămîncer 112 {EminescuOpXV 113
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ochii lor obișnuiți cu întunericul. Și vor orbi. Nimeni n-a ezitat. Exploratorii și-au reluat căutarea. charros Probabil, orice țară e cunoscută mai întîi prin prejudecăți. Despre italieni ne imaginăm că toți au în repertoriul lor personal O sole mio, despre francezi că toți l-au citit pe Balzac, despre nemți că toți beau bere și se pricep la filozofie. Prejudecățile despre Mexic sunt mai exotice. Sombrero, fiesta, pasiunile, nu lipsesc însă din ele. E duminică, e soare și suntem
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pe cineva! cu febrilitate ferindu-se de ochii mei, Nu stă la Roma! Va trebui să mergem la Ancona! La cine, Andrea? și el nerăbdător să-mi spună, ca și cum dacă s-ar opri pentru o clipă să se gândească, A mio padre! La tatăl tău?! Si! Va bene! Și n-a mai spus nimis Andrea până am ajuns în Piazza di Espagna, acolo, pe trepte, în soarele puternic de iulie, nu departe de ispita mea de la Caffe Greco, Andrea îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
redeveni creștin! Stau mult să mă gândesc la cele spuse de Aldo, e și un efort suplimentar pentru mine acela de a încerca să înțeleg exact sensul cuvintelor sale spuse într-o italiană ușor dialectală, Mi-am pierdut pasiunea credinței, mio figlio, nu credința! E o mare deosebire și o mare pierdere! Apoi tace și eu nu-l mai întreb nimic, mă reîntorc la mare, la pescăruși, la cerul albastru tapetat ici-colo cu câte un norișor, Andrea tot neclintit în șezlong
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Velásquez, despre care știam de la tine, să vezi cât Breughel au; aici era de tine, genialoidule, dar ce să-i faci?! M-am dat În Roată În Prater până am amețit. Mâine fug la Veneția până nu se scufundă. Eu Mio tesoro, De-ai ști cât mi-ai lipsit În ceața lagunei, aici puteam sta Împreună fără să ne vorbim, adică fără să-mi spui tu la tot pasul că sunt proastă, curvă și celelalte drăgălășenii. Ce bucurie să te plimbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]