KorAP: Find »[drukola/base=migrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...341 >

8,525 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2002, aproximativ 149.000 de persoane erau plecate temporar din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2002, aproximativ 149.000 de persoane erau plecate temporar din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul de locuitori din rural rezultă o rată a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul de locuitori din rural rezultă o rată a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările temporare se adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările temporare se adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței, estimată pentru începutul anului 2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
2002 la 26,5‰. Experiența de migrație comunitară este puternic diferențiată între sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. ** Sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sate (tabelul 7). Aproximativ 2.200 de sate concentrau aproape 70% din totalul migrației circulatorii din mediul rural în străinătate. Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. ** Sunt considerate numai satele de peste 19 locuitori din mediul rural. Concentrarea maximă a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în funcție de experiența de migrație temporară în străinătatetc "Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. ** Sunt considerate numai satele de peste 19 locuitori din mediul rural. Concentrarea maximă a experienței de migrație din mediul rural în localități din străinătate se înregistra, în anii 2000, în special în vestul Moldovei și în nord-estul Transilvaniei (figurile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
străinătate" Sursa: RPL, 2002, INS și estimări bazate pe RCM, OIM 2001. Calculele ne aparțin însă. * Măsurată prin rata de prevalență a migrației temporare externe. ** Sunt considerate numai satele de peste 19 locuitori din mediul rural. Concentrarea maximă a experienței de migrație din mediul rural în localități din străinătate se înregistra, în anii 2000, în special în vestul Moldovei și în nord-estul Transilvaniei (figurile 6 și 7). În ordine descrescătoare a intensității experienței de migrație urmează satele din sud-vestul Transilvaniei și din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mediul rural. Concentrarea maximă a experienței de migrație din mediul rural în localități din străinătate se înregistra, în anii 2000, în special în vestul Moldovei și în nord-estul Transilvaniei (figurile 6 și 7). În ordine descrescătoare a intensității experienței de migrație urmează satele din sud-vestul Transilvaniei și din Banat plus Arad. Insule de emigrare intensă apăreau în special în satele din Sălaj, Iași și Tulcea (figura 6). Cea mai redusă experiență de migrație apareîn sudul țării, în special în satele din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
7). În ordine descrescătoare a intensității experienței de migrație urmează satele din sud-vestul Transilvaniei și din Banat plus Arad. Insule de emigrare intensă apăreau în special în satele din Sălaj, Iași și Tulcea (figura 6). Cea mai redusă experiență de migrație apareîn sudul țării, în special în satele din Argeș, Olt, Ialomița și Călărași. De cevestul Moldovei și nord-estul Transilvaniei constituie zone de maximă concentrare a experienței de migrare în străinătate a populației rurale? Acestea nu sunt cele mai sărace zone

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
a experienței de migrare în străinătate a populației rurale? Acestea nu sunt cele mai sărace zone rurale ale țării. Întrebarea ar putea primi un prim răspuns prin examinarea profilului satelor în funcție de experiența lor migratorie. Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/2002tc "Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/2002" Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ale țării. Întrebarea ar putea primi un prim răspuns prin examinarea profilului satelor în funcție de experiența lor migratorie. Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/2002tc "Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/2002" Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002tc " Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002" Satele cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
9) (vezi și Sandu, 2003, p. 32). Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002tc " Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002" Sursa: Recensământul populației și locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată prin ponderea de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de capital sociouman. Faptul că stocul de educație la nivel de sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor ’90 sugerează că diferențierea educațională a satelor a fost un factor semnificativ pentru migrație, mai ales la începutul procesului de structurare a fluxurilor de migrație temporară în străinătate. Ulterior, pe măsură ce procesul de difuziune a inovației sociale de a găsi de lucru în străinătate avansează, intră în funcțiune tot mai mult mecanisme de contagiune socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor ’90 sugerează că diferențierea educațională a satelor a fost un factor semnificativ pentru migrație, mai ales la începutul procesului de structurare a fluxurilor de migrație temporară în străinătate. Ulterior, pe măsură ce procesul de difuziune a inovației sociale de a găsi de lucru în străinătate avansează, intră în funcțiune tot mai mult mecanisme de contagiune socială, factori asociați cu capitalul relațional, independent de experiența locală a alterității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
ocuparea salarială a forței de muncă este diminuată și favorizează propensiunea spre emigrarea în străinătate. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate are variații considerabile în funcție de regiunea istorică (tabelul 8). Numai trei factori favorizanți ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect etnic sau religios și despre localizarea satului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
mediul rural este specifică satelor ardelenești; - deficitul de ocupare salarială prin navetism rural-urban a favorizat plecarea temporară mai ales în satele din Moldova și din Transilvania; - mărimea celui mai apropiat oraș a contat ca factor de diferențiere a propensiunii de migrație mai ales pentru satele din sudul țării și din Transilvania; a contat însă diferit, pentru că în sudul țării plecările rurale temporare în străinătate au fost făcute în special din satele apropiate de orașe mici; în schimb, în Transilvania, ratele similare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
aici plecările au fost mai intense din județele relativ dezvoltate. Tipologia culturală a satelortc "Tipologia culturală a satelor" Constatările anterior amintite sugerează criterii ale unei tipologii a satelor din punct de vedere cultural, relevantă pentru comportamente de alegere de tipul migrației. Evident, cultura este înțeleasă în acest context în sensul larg al conceptului antropologic, statuat de Edward Tylor: „această totalitate complexă care include cunoașterea, credința, arta, morala, dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite de om în calitatea lui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
dreptul, datinile și orice alte capacități și habitusuri dobândite de om în calitatea lui de membru al societății”, ca set decunoștințe, credințe, valori și obiceiuri transmise prin socializare (Bonte, Izard, 1999, p. 682). Constatările evidențiate cu ocazia analizei comportamentelor de migrație temporară în străinătate trimit la ipoteza condiționării alegerilor sociale în funcție de valorile conjugate ale capitalului uman, simbolic și relațional existent la nivel comunitar. Informația de care dispun oamenii, valorile pe care le susțin și relațiile pe care le au determină, probabil

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelortc "Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor" + = relație de semnificare de directă proporționalitate; - = relație negativă de semnificare de inversă proporționalitate. În funcție de ipoteza anterior formulată și cu ajutorul unei analize cluster a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sau ale altor factori încă neidentificați, asociați însă cu diversitatea religioasă? Ridic această întrebare ca eventual temei pentru cercetări viitoare. Datele disponibile sugerează ipoteza unui profil specific asociat cu diversități sociale cumulative, de tip religios, educațional și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați pe totalul satelor, cu date ale recensământului populației și locuințelor din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de imigrare și în cele moderne, comparativ cu situația din satele tradiționale sau izolate (tabelul 12). Între tipul cultural de sat și tipul de experiență de plecare temporară în străinătate există o puternică asociere (tabelul 13): lipsa de experiență de migrație este specifică, așa cum era de așteptat, satelor de tip tradițional și izolat; comunitățile cu maximă experiență de migrație temporară în străinătate sunt caracteristice satelor cu o pondere mare de maghiari; comunitățile cu un nivel mediu de experiență migratorie sunt specifice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]