686 matches
-
viza creșterea numărului orașelor de la 236 la peste 550. Rezultatele așteptate erau distribuirea mai echilibrată a orașelor pentru a reduce distanța dintre urban și rural, precum și dezvoltarea unui complex de așezări urbane în zona marilor orașe pentru a reduce presiunea migratorie către acestea. Deși nu a putut fi realizat în totalitate datorită crizei economice de la începutul anilor ’80, dar și din cauza deciziei lui Ceaușescu de a plăti toate datoriile externe în anii ’80, procesul de sistematizare a produs suferințe însemnate unei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
anilor imediat următori, precum și a ultimului deceniu din secolul al XXlea. Elementul esențial al creșterii continue a numărului populației României în toată această perioadă la constituit sporul natural, spre deosebire de alte țări unde creșterea s-a realizat cu precădere pe seama sporului migratoriu (locuitorii veniți din alte țări). Dinamica populației României Mișcarea naturală a populației României (‰) Anul Locuitori Anul Natalitate Mortalitate Sporul natural 1859 8 600 000 1930 34,1 19,3 14,8 1891 10 000 000 1956 24,2 9,9
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
țării, întrucât populația se află într-o continuă descreștere numerică. Sporul natural negativ sau apropiat de zero constituie, de altfel, o caracteristică a aproape tuturor țărilor europene. Numai că unele dintre aceste țări compensează sporul natural negativ printr-un spor migratoriu pozitiv, ceea ce nu este și cazul României, unde numărul celor care părăsesc definitiv țara este mai mare decât al celor care se stabilesc. REPARTIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI DENSITATEA POPULAȚIEI Pe teritoriul țării noastre, populația este răspândită pe toate treptele de relief
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
forme "clasice" de acțiune colectivă. Nu a fost abandonat cadrul statului-națiune, nici cel al relațiilor internaționale, dar după "Războiul Rece" și după atentatele din 2001, lumea pare dominată de capitalismul financiar, de logica pieții. Societatea se negustorizează, se "glocalizează", fluxurile migratorii au devenit din ce în ce mai mari (dar migranții nu se dizolvă în țările de primire, ci formează "rețele internaționale"2), diaspora 3, trăiește "interculturalitatea". Cultura se globalizează, culturile se interpenetrează, identitățile se hibridează. Globalizarea provoacă în continuare și repulsii, dar nu mai
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în special. Inexistența oricărui institut de învățământ superior în Secuime în perioada comunistă a scăzut, la rândul ei, atractivitatea unui traseu educațional avansat. O altă interpretare care poate fi invocată, cu argumente plauzibile, este cea care face apel la fluxuri migratorii - câștiguri și pierderi de resurse umane, interne și externe - diferite de la o regiune la alta dintre cele considerate. Efectele migrației interne sunt corelative aspectele ipotezelor deja formulate: gradul redus de modernitate a zonei a făcut ca emigrarea temporară, pentru studii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la dezvoltarea acestora ci va contribui la drenarea resurselor umane dinspre această regiune. Evident, rezultatele nu epuizează problema inegalităților de șanse educaționale dintre români și maghiari în Transilvania. O lucrare retrospectivă mult mai ambițioasă trebuie să ia în calcul fenomenele migratorii, atât externe cât și interne, care au afectat distribuția capitalurilor educaționale înregistrate la un moment dat în România. În plus, abordări statistice mult mai sofisticate și robuste necesită diferențierea dintre variabilitatea interregională și cea interindividuală prin aplicarea unor tehnici de
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
note specifice derivă din faptul că implică deplasări: în afara comunității locale de rezidență; pentru a schimba rezidența sau locul de muncă obișnuit sau atât locul de rezidență, cât și locul de muncă (Sandu, 1984, 20). În sens restrâns, prin mișcare migratorie se înțelege deplasarea populației dintr-o localitate în alta sau dintr-o țară în alta, însoțită de schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
grupuri etnice, în timp ce majoritatea migrației calificate se referă la familii sau grupuri profesionale. În mod excepțional o populație întreagă poate să se deplaseze; în acest caz, migrația poate fi definită ca un exod. Pot fi identificate două tipuri de mișcări migratorii: economice și noneconomice. Cele economice includ deplasările legate de muncă, atât activitățile de muncă din prezent, cât și unele noi. Cele noneconomice includ toate tipurile de migrație legate de problemele din afara muncii cum ar fi reuniunile de familie, internările din
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au fost propuse pentru a defini fenomenul brain drain și, deși fiecare caută să explice același lucru, ele folosesc concepte, ipoteze și cadre de referință diferite. Marea problemă pe care o ridică cercetarea fenomenului brain drain o constituie definirea actului migratoriu ca atare, atât din punct de vedere conceptual-teoretic, cât, mai ales, din punct de vedere practic-operațional, adică de înregistrare, clasificare și prelucrare a informației. Căutarea unei definiții unice, care să înglobeze toate aspectele acestui fenomen complex și dinamic, cu influențe
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migrației, dar mai ales ca însemnătate. Datele statistice demonstrează predominanța fluxurilor rural-urbane până în anii ’80 ca urmare, în primul rând, a unei mari nevoi de forță de muncă în industrie. D. Sandu (1984, 128) explica intensitatea crescută a acestui flux migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu specific anilor ’80 a fost însoțit de o serie de consecințe asupra volumului și compoziției demografice a comunităților locale, structurii și funcționalității gospodăriilor de la originea și destinația fluxurilor, relațiilor dintre resursele locale de forța de muncă și populația din zona
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
muncă în unele țări europene care au stimulat emigrația din România, libera circulație în spațiul Shengen etc. Migrația populației generează o serie de efecte demografice și în cazul în care se petrece în interiorul țării. Datele statistice arată faptul că fluxurile migratorii s-au realizat atât spre orașe cât și spre sate, conturându-se pe fondul general câte o direcție dominantă (Rotariu, 1999, 15). Tabelul 2. T. Rotariu (1999), România în cifre (2006) Migrația din rural și din urban către același tip
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
menținut la valori relativ apropiate; schimbări spectaculoase s-au înregistrat în relația dintre cele două medii. Anul 1990 este considerat un an de vârf al migrației din rural, populația orientându-se spre zone urbane (69,8%). După acest an, tendința migratorie se modifică, astfel că atracția urbanului scade, în schimb crește progresiv cea spre rural (incluzând aici și populația urbană). În 1998, s-au îndreptat spre rural 52% din populația migratoare. Evoluția migrației interne după anul 2000 este marcată de predominarea
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de instrucție superior, nu trebuie uitat că odată cu acest nivel sunt aduse și atitudinea față de comportamentul urban în familie (numărul copiilor aduși pe lume să fie cât mai mic), ceea ce nu duce la întinerirea și revigorarea demografică a ruralului. Soldurile migratorii din ultimii zece ani arată valori negative pentru mediul urban la toate categoriile de vârstă cu excepția celei de 20-34 de ani, iar pentru mediul rural acestea sunt pozitive, mai puțin pentru segmentele de vârstă de 20-34 de ani și 45-54
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spațiul rural fiind lovit de un exod al populației adulte, în special al femeilor între 25 și 55 ani” (Bădescu, 2005, 37). În analiza declinului demografic al României, V. Ghețău (2004, 15), acorda atenție și migrației externe, considerând că soldul migratoriu va continua să fie negativ ca urmare a emigrării unui număr mare de indivizi¹. Cu toate acestea, autorul plasează migrația în rândul variabilelor necunoscute pentru că ea nu poate fi măsurată cu exactitate, dacă se admite că și migrația ilegală este
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de familii deja constituite care doreau să se stabilească la oraș, fie erau individuale și, pentru a rămâne definitiv la oraș erau căutate și încurajate relațiile în care unul din parteneri era orășean iar prin căsătorie scopul era atins. Tendința migratorie a ultimilor ani este însă inversă acesteia, fluxurile de populație se îndreaptă spre zone rurale. Orășenii duc cu ei modele de viață urbane și, privitor la familie, mentalități mai democratice de creștere și educare a copiilor. Cu toate acestea, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însoțită de elementele ce compun sindromul Claude-Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoză palpebrală) ridică suspiciunea unei tumori de apex pulmonar ce produce invazia aperturii toracice superioare (tumoră Pancoast). Scăderea în greutate, inapetența, traduc un grad important de impregnare neoplazică. Apariția durerilor articulare migratorii sau a tromboflebitelor repetate sunt semne paraneoplazice care pot preceda apariția radiologică a tumorii pulmonare. Examenul radiologic Poate fi înșelător, prin suprapunerea opacității tumorale pulmonare peste umbra mediastinală. Examenul CT Furnizează informații capitale cu privire la localizarea tumorii, consistența și forma acesteia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
biliară destinsă este palpabilă (semnul Courvoisier). Asocierea icterului fluctuant cu anemia și vezicula biliară palpabilă este înalt sugestivă pentru ampulom, dar apare la sub 10% din cazuri [3, 15]. Hepatomegalia, se datorează fie obstrucției biliare, fie metastazelor. Poate apărea tromboflebita migratorie. Adenopatia supraclaviculară stângă (semnul Wirchow-Troisier) și palparea unei mase tumorale epigastrice indică stadiul avansat [1, 19]. Uneori, în stadii precoce, pacienții pot fi asimptomatici, diagnosticul fiind pus întâmplător prin explorări imagistice (dilatare de căi biliare și/sau Wirsung). EXPLORĂRILE DIAGNOSTICE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
punct de vedere neurochimic interneuronii enterici sunt ACh-ergici și, după cotransmițător, se deosebesc în calretininergici (neuroni ascendenți), NO-ergici, 5-HT-ergici și SOM- ergici (neuroni descendenți). Primele trei tipuri sunt implicați în motilitatea parietală reflexă, iar interneuronii ACh/SOM-ergici în complexele mioelectrice migratorii. Toți interneuronii descendenți trimit colaterale în plexul submucos, iar cei ACh / 5-HT-ergici sunt implicați în reflexele secretomotorii. În plexul submucos interneuronii sunt puțin numeroși, majoritar VIP-ergici dar și NO-ergici iar axonii lor, oligoramificați, se proiectează în plexul mienteric. Enteroneuronii aferenți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în neurotransmisia nitrinergică (31). I.2.2.14. Organizarea sinaptică a SNE Enteroneuronii sunt organizați în microcircuite locale care asigură independența motilității parietale, secretorie și vasomotorie a teritoriului digestiv toraco-abdominal. Motilitatea gastrointestinală include mișcările de propulsie, de amestecare și complexele migratorii ale intestinului subțire și, în esență, constă din contracții și relaxări succesive în sens oro-anal a musculaturii tubului digestiv. Aparent simplă, această activitate implică un aparat neuromotor complex, capabil să reacționeze prompt și adecvat la necesități funcționale locale extrem de variabile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de metode de observare, prelucrare și analiză a fenomenelor și proceselor demografice, în rândul cărora rolul preponderent îl au metodele statistice. Astfel, în domeniul metodelor de observare, o largă aplicabilitate au: recensământul populației, înregistrarea curentă a evenimentelor mișcării naturale și migratorii, anchetele demografice etc. Pentru prelucrarea informațiilor demografice culese, se utilizează cu succes metoda grupărilor statistice, calculul indicatorilor medii, al mărimilor relative, analiza variației, metoda corelației și regresiei, teoria indicilor etc. Pornind de la caracterul aleator al fenomenelor demografice - consecință a modului
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
statistice de schimbare a domiciliului și a reședinței; − anchetele demografice utilizate în scopul obținerii unor informații mai detaliate cu privire la un fenomen demografic sau segment de populație; − registrele de populație care îmbină trăsăturile recensămintelor și evidenței curente a mișcării naturale și migratorii, fiind considerate adevărate „bănci de date” în domeniul populației. Numărul populației Prin număr (sau efectiv) al populației se înțelege totalitatea persoanelor în viață la un moment dat, care locuiesc într-o anumită unitate teritorială. După cum rezultă și din definiție, pentru
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
adică efectivul populației, determinat, de obicei, în cadrul unei perioade intercensitare; estimarea numărului populației se poate face fie prin interpolare sau extrapolare, fie mai frecvent, utilizând datele privind numărul populației obținute la un recensământ, actualizate cu informațiile asupra mișcării naturale și migratorii; − număr prognozat, care oglindește evoluția probabilă a efectivului populației în viitor. Arătam anterior, că, de regulă, recensămintele populației nu se realizează chiar la început de an (cu moment de referință 1 ianuarie); pentru necesitățile analizei demografice prezintă însă o importanță
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
deosebită cunoașterea efectivului unei populații la 1 ianuarie și 1 iulie din fiecare an. Pentru rezolvarea acestei probleme se apelează la metoda de estimare a populației, folosind datele de la recensământ și cele oferite de evidența curentă a mișcării naturale și migratorii. În funcție de modul cum este plasat 1 ianuarie față de momentul critic al recensământului, există două situații de determinare a numărului populației pentru 1 ianuarie, după cum urmează: − când 1 ianuarie precede momentul critic al recensământului: − când 1 ianuarie succede momentului critic al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
critic al recensământului: − când 1 ianuarie succede momentului critic al recensământului. Algoritmul prezentat anterior se poate utiliza în toate cazurile când se dorește determinarea numărului populației la momentul „t + n”, cunoscând numărul acesteia în momentul „t” și sporul natural și migratoriu în perioada cuprinsă între momentele „t” și „t + n” . În România, INS estimează pe baza acestei relații efectivul populației la data de 1 ianuarie<footnote În același mod se determină în practică și efectivul populației la 1 iulie. footnote> anul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]