504 matches
-
amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face că sunt oameni păcătoși care n-au
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
Nicolae Mareș La 27 aprilie 2014, Biserica Universală va marca, exact de ziua Milostivirii Divine, canonizarea Papei de fericită amintire, Ioan Paul al II-lea. Sute de milioane de credincioși din întreaga lume vor fi cu ochii ațintiți spre Piața Sfântul Petru din Roma, acolo unde Papa Francisc va oficia ceremonia de canonizare a
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
192) footnote> pentru ca odată strânsă de gât fiara să sloboadă afară teferi pe cei despre care ea-și închipuise că i-a înghițit de tot. Căci ei nu se arătau trufași față de cei căzuți (Gal. 6, 4), ci printr-o milostivire cu adevărat părintească mai curând le-au făcut parte din bunurile pe care le aveau din belșug, vărsând pentru ei lacrimi bogate înaintea Tatălui. Viața au cerut-o și li s-a dat (Ps. 20, 4), iar ei au împărtășit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
De aceea, în cartea înțeleptului Iov stă scris: „ispită e viața omului pe pământ” (Iov 7, 1). Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim. Însă, în final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. în Dictionnaire de Spiritualité ascétique et mystique, Beauchesne, Paris, 1984, tom 12, col. 861. footnote>. Toată această luptă cu armele amintite, luptă soldată uneori cu răni
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să pătrundă tărâmul pur de dintre semne ceru'i înalt și umbra-i scundă cărările prea drepte mint - ce magic fir ar fi să'ndemne ieșirile din sacrul labirint? În deșert au oare unde-ar fi să fie creasta de milostiviri din care să coboare tăcutul înger cu aripi ușoare ștergându-mi cu lumină țeasta de rătăciri și negurare? stau în deșert și zarea-i frântă de îndoieli și așteptare - n'aud decât nisipul care nu cuvântă Mierla mierla cu ciocul
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
e fericit și fără lipsă, căci ce-i omul? Omul, ca iarba, zilele lui ca floarea cîmpului". Și apoi, tu nu pui în cântar mare mila Domnului, care și de șapte ori șapte de vom greși ne va învrednici cu milostivirea lui? Răpus de marele efort oratoric, părintele dădu pe gât un alt pahar de vin, și apoi zise cu glas profund: - "Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea." Popa Țuică îi dădu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nodul de amărăciune din gât. Chiar trecând peste împotrivirea familiei, cum ar fi putut prezenta poporului drept soție o femeie cu apucături atât de ciudate? Și credulă pe deasupra. Îl încredința cu toată seriozitatea că în templul lor din Ierusalim, prin milostivirea puterilor divine, tămâia se aprinde de la sine... Brusc, inima i se oprește în piept. De ce a râs de ea? Abia în acest moment își dă seama cât de mult a jignit-o când i-a spus că zeii nu prea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ziua execuției. Cu o zi înainte, Velasco și Luis Sasada primiră permisiune specială să se spele și să se schimbe în haine de temniță noi sub supravegherea temnicerilor. După cum spuneau temnicerii, și acest gest era tot un semn de „aleasă milostivire” din partea judecătoriei. Trupurile lor murdare erau slăbite, iar coastele, ieșite în afară. Din aceeași „aleasă milostivire”, la ultima lor cină primiră pe lângă obișnuitul castron de legume și un pește stricat. După cum îi lămuri temnicerul, aceasta avea să fie ultima lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și să se schimbe în haine de temniță noi sub supravegherea temnicerilor. După cum spuneau temnicerii, și acest gest era tot un semn de „aleasă milostivire” din partea judecătoriei. Trupurile lor murdare erau slăbite, iar coastele, ieșite în afară. Din aceeași „aleasă milostivire”, la ultima lor cină primiră pe lângă obișnuitul castron de legume și un pește stricat. După cum îi lămuri temnicerul, aceasta avea să fie ultima lor masă, căci după rânduială, în dimineața cu pricina, osândiților nu li se mai dădea să mănânce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în inima lui Cristos, pentru a o schimba cu puterea Sa. Așadar, confessio fidei înseamnă a-I spune Domnului: „Doamne, știu că sunt fragil, știu că sunt slab, știu că pot să continui să cad, dar Tu, prin marea Ta milostivire, îngrijește fragilitatea mea, ai grijă de slăbiciunea mea, fă-mă să văd care sunt propunerile pe care trebuie să le iau pentru a-Ți arăta bunăvoința mea de a-Ți fi plăcut Ție”. Din această mărturisire se naște rugăciunea penitențială
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
în viață, singura speranță, singurul sprijin, singura inimă care mai putea cuprinde viața celor trei copii orfani. Degetele lor, timid, dar pline de speranță, părăsesc încleștarea și, precum dansul aripilor de fluturași, ating sfios veșmintele cernite ale bătrânei. Rugă și milostivire, în același timp. Rugă necuvântată, ci doar mimată de fețele candide ale copiilor! Rugă și acea chemare a sângelui, care face minuni, cum de altfel, minuni sunt aceste trăiri pe pământ! Bătrâna își pleacă trupul chinuit de muncile de peste
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
de Cristos și de puterea propovăduirii Lui cea aducătoare de mântuire pentru tot neamul omenesc, în sufletul ei s-a născut, ca o flacără sfioasă, nădejdea că va fi izbăvită de Isus. Deci, mergând la El, s-a învrednicit de milostivirea Lui și El a tămăduit-o de toată stricăciunea. Câteva rânduri mai departe: „O tradiție spune că Maria Magdalena ar fi o păcătoasă care a uns cu mir picioarele Domnului în casa lui Simon Leprosul și că era una și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
morală, mai precis imorală, posedarea Mariei Magdalena. Imaginea pe care acest papă o oferă despre ucenica lui Isus, o femeie slabă, ezitantă (stă la gura mormântului și nu crede în înviere etc.), dar care se va bucura de dragostea și milostivirea Mântuitorului, va străbate Occidentul până târziu, în secolul XX. Există vreo rațiune specială dedesubtul acestei recreări a imaginii Mariei Magdalena ca desfrânată pocăită și convertită? În lipsa unor elemente decisive care să meargă în altă direcție, mă ratașez explicației preluate de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
chiar dacă o să-mi smulgi limba cu cleștele. Domnul le aude prin glasul meu, Domnul leagă, Domnul dezleagă, nimic împotriva poruncilor Domnului. Cu toții suntem păcătoși. Dacă este el, să ne rugăm pentru păcatele sale; dacă este altul, să cerem pentru altul milostivire bunului Dumnezeu. Trecem printr-o încercare, părinte. Rogu-te, poruncește-i cuviosului Anania să toace pentru utrenie. Eu am la mine sfântul Antirim, să mergem în poiană și să purcedem în a-l sluji pe Dumnezeu. Dumnezeul mă-ti, sănătocule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și dumneavoastră. Sunt mulți preoți, oameni de treabă, dar încă după vechiul tipic, în vârstă, greu de lămurit. De schimbat... Noi, știți cum e, mai tineri, chiar de... Trebuie să-i păstorim cu blândețe și răbdare. Din adâncul osârdiei și milostivirii noastre. Și să propăvăduim cu înțelepciune, dar, așa cum a grăit sfântul apostol Pavel, către corinteni, în prima epistolă, «înțelepciunea o propovăduim la cei desăvârșiți, dar nu înțelepciunea acestui veac, nici a stăpânitorilor acestui veac, care sunt pieritori.» De altfel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rugăciune dureroasă ca un râu de sânge, și senină în același timp. Din fața bazilicii, de lângă zidurile ei de care mă mai sprijin din când în când, privind în fața mea mulțimea aceasta a suferinzilor, mă abandonez, îmbrățișându-i pe toți, milostivirii lui Dumnezeu. Este singurul lucru ce-l înțeleg acum: solidaritatea cu acești suferinzi. Suferința, mai ales a celui nevinovat, nu o voi înțelege niciodată, și mă rog lui Dumnezeu să nu mă lase pradă disperării sau revoltei împotriva cerului, ci
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pe care ați văzut-o la mine, și pe care auziți că o duc și acum. $2 1. Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mîngîiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare, 2. făceți-mi bucuria deplină și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gînd. 3. Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie, fiecare să privească pe altul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
și crengi pe care le poartă Isaac în spinare, adică lemnele pe care Avram le va folosi pentru rugul jertfe. De fapt e uimitor de puțin combustibil pentru o jertfă atât de mare. Trebuie să spun că e o mare milostivire să ai o operă a vieții căreia să i te dedici când nu mai ai nimic altceva, nici o altă sarcină care poate fi îndeplinită prin trudă. Dar, pentru mai multă siguranță, adăugasem o mică propoziție precaută la rugăciunea mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
strâmtă care duce la mântuire. Sfinții, fiind prieteni și casnici ai lui Dumnezeu, se hrănesc neîncetat din bunătățile Raiului. Prin rugăciunile ce le înălțăm către aceștia, mai ales în ziua prăznuirii lor, ne devin fierbinți ajutători și rugători la Tronul Milostivirii. Veche vatră de rugăciune și cultură, Mănăstirea Secu, construită din darul lui Dumnezeu în vara anului 1602, a fost oferită ca prinos Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Acesta avea să fie ocrotior pentru toți monahii ce vor viețui în aceste locuri
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în calea lui. Poate acel decret a făcut ca monahii să prețuiască mai mult viața monahală, să prețuiască harul ce l au primit la călugărie și să trateze cu mai multă responsabilitate acest mod de viețuire. Nădăjduim în bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu să nu mai fie nevoie de asemenea înveșmântări în durere pe viitor, mai ales că viața noastră interioară a slăbit mult și nu știm dacă vom mai avea măcar un sfert din credința, răbdarea și puterea celor ce
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
nu-mi rămâne. Pieptul se desface, Tremur ah! noroace. Ah noroc, noroace, Lasă-mă în pace. 21 Mă sfârșesc - amar mă doare, Milă nu am cui să cer, Toate sunt nesimțitoare Pre pământ ca și în cer. S-au răpus milostivirea, Viața mea-i numai un chin, Și răsuflul și simțirea Le am numai de suspin. Hotărăsc dar o sfârșire La cumplitul meu amor - Făr a da cuiva de știre Singur eu să mă omor. Murind, afl-o mîngîiere: Picând pe țărâna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aș mai pofti? 405 {EminescuOpVI 406} Nu te-ncrezi în fericire C-ar fi vis și-nșelătoriu, Cu un glas mîngăitoriu Sufletu-mi ia-n zălogire. Vin, stăpâna mea, în brațe Să petrecem fericit, Dacă la a mea durere Poți ave milostivire. Aceasta-i durerea mea, Aceasta m-au omorât, Aceasta îmi curmă viața, Aceasta m-au otrăvit. Inima mi s-au negrit, Sufletul mi s-au rănit, Trupul mi s-au veninat, Amoreza m-au lăsat. Spune-mi, puică, ce-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au otrăvit. Inima mi s-au negrit, Sufletul mi s-au rănit, Trupul mi s-au veninat, Amoreza m-au lăsat. Spune-mi, puică, ce-am greșit În vremea, ce te-am iubit, Dacă la a mea durere Vei ave milostivire. Liră jalnică, duioasă, Ce mai răsuni în zadar, Când fericirea și viața Se sfârșește cu amar? Ah - fericirilor trecute Care n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele, Pomeniri, ce mă munciți? 29 M-am rănit făr de nădejde, Ah. mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toată viața pe tălpi geografia locului natal. Lumea - o sublimă tocăniță de destine. Se pare că destinul unor popoare nu poate fi reglat decât prin traume. Destinul își schimbă prea des telegarii. Norocul este locul geometric al hazardului și al milostivirii divine. Pozăm nud în fața destinului. Unele destine sunt atât de plate încât nici Dostoievski nu ar putea scoate ceva din ele. Destinul este instrumentul care ne dă cu capul de pereții vieții. Cele mai multe destine sunt reglate de claxoanele celor din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și strigând, știind că fiul ei putea să se sufoce dintr-o clipă în alta și că ea era singura care-l putea salva. Și așa se făcu dimineață. Iar ea continuă încă o zi, și încă una, pentru că, în milostivirea Lui, Alah îi dăruise binecuvântarea nebuniei, ca astfel, nemaiînțelegând câtă răutate zace în oameni, să sufere mai puțin. Și nu s-a mai știut niciodată nimic de acea nefericită femeie, și se zice că noaptea sufletul ei rătăcește printre dune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]