1,372 matches
-
au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele sunt percepute și interpretate ca purtătoare de informație contradictorie. La o întâlnire de grup, bunăoară, unul dintre membri afirmă verbal că e de acord cu o decizie, dar, din ton, mimică și alte indicii, rezultă clar că e o adeziune formală. Apoi, psihoterapeuții familiali vorbesc despre fenomenul de cerință dublă contradictorie (double bind), ca factor de risc în psihoze la copii și adolescenți. El se referă la faptul că (vezi și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui, suporturile verbal și nonverbal se îmbină eficient. La celălalt capăt al perspectivei la care facem apel, putem să ne închipuim cum ar fi transmiterea unui mesaj fără incidența mișcărilor, gesticii, mimicii la care cealaltă persoană apelează atunci când desfășoară respectiva activitate de comunicare? 3.4.3. Comunicarea nonverbalătc "3.4.3. Comunicarea nonverbală" O persoană a intrat într-o cameră, a făcut câțiva pași și apoi a ieșit. Pentru un privitor atent
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
va afla la o distanță mai mare, neputând să audă cuvintele persoanei care povestește, dar având posibilitatea să observe comportamentul nonverbal al acesteia; el va nota, de asemenea, pe un protocol/fișă de observație momentele pe care le consideră, din mimica și gestica povestitorului, mai intense. La finalul exercițiului, se vor confrunta fișele și se vor observa diferențele și punctele de observare comune; - mesajele nonverbale sunt în mare măsură inconștiente; - canalele nonverbale sunt importante în comunicarea sentimentelor și atitudinilor; și aici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală; în acest mod, să ne închipuim același material înregistrat și audiat apoi de elevi/studenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deci nu doar să fie accentuate, ci, mai mult, ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivației învățării; cineva care spune o glumă zâmbește în timp ce face acest lucru, cineva care anunță o veste tristă are o mimică în concordanță cu aceasta; - comunicarea nonverbală poate, în mod deliberat, să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale; atunci când, spre exemplu, trebuie să efectuăm o critică, un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre persoană și grup (chiar dacă acest contact evoluează în sfera posibilului, și nu în aria realului); de altfel, dacă în primul caz numărul restrâns de membri dezvoltă posibilitatea unor interrelaționări (apare un feedback motivațional, mult mai clar reliefat la nivelul mimicii și gesturilor persoanelor din public), în cel de-al doilea caz subiectul se confruntă nu cu câteva persoane, ci cu o structură supradimensionată acestora, care este mai greu divizibilă în indivizi izolați. Un alt aspect important al acestei probleme îl
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Pe de altă parte, pentru cei care scapă realmente de "hipnoză", cum menționam, și gândesc, folosirea numelui lui ME pentru a evoca "socialismul și comunismul" devine ridicul și chiar hilar (nu am fost, evident, în sala "Ateneului", atunci ca să observ mimica pariticipanților, dar este drept că atâtea zeci de ani ai ipocriziei, ai mimării "interesului", puteau face să nu se vadă vreo reacție de "inteligență" (să nu uităm, însă, "marea reacție" a "Pieței" din apropiere, în decembrie 1989, când NC a
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
vor fi răspunsuri mecanice oferite În toate situațiile similare, Însă au rolul de a reduce anxietatea copilului În fața unei situații neprevăzute). 2. Deficit de comunicare și limbaj Acest deficit afectează atât limbajul expresiv, cât și cel receptiv și, de asemenea, mimica și gestica. Unii copii autiști nu vor putea achiziționa niciodată limbajul vorbit. În cazul În care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontană sau tardivă (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui („tu” pentru „eu”), idiosincrazii (inventarea cuvintelor
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
intonația și accentul pot fi anormale. Următoarele tehnici au fost propuse părinților: comunicarea trebuie să fie rară, clară, concretă, constantă; folosirea cuvintelor pe care copilul le Înțelege; utilizarea aceluiași cuvânt pentru descrierea aceleiași situații; folosirea propozițiilor scurte și simple; exagerarea mimicii, gesturilor și intonației; utilizarea suportului vizual În comunicare (imagini, pictograme); acestea atrag și mențin atenția, reduc anxietatea, concretizează conceptele; ignorare, În cazul ecolaliei sau repetarea de către adult a ecolaliei copilului; folosirea de către adult a pronumelui inversat până copilul Învață corect
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
o gamă de nuanțe care cresc treptat în intensitate. De obicei simplă, cu un stil lipsit de podoabe, s. are efect în cazul în care este relatată de un povestitor talentat, înzestrat cu un anumit dar al expunerii (cursivitate, intonație, mimică). Se apropie uneori de basmul fantastic datorită unor elemente, procedee sau personaje specifice acestuia, existente și în cuprinsul ei (ființe cu puteri supranaturale, obiecte miraculoase). În alte cazuri pătrunde în zona basmului animalier, luând naștere s. explicative cu caracter legendar
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
o comparație a mea cu persoana celuilalt, În care eu sunt etalonul de referință, existența acestuia este inclusă În câmpul experienței mele sufletești despre lumea În care atât Eu, cât și El trăim. Eu voi percepe elementele constitutive ale celuilalt (mimică, voce, mers, acte, conduite, mod de a simți și de a gândi etc.Ă din care voi construi imaginea și caracteristicile specifice ale acestuia. În felul acesta, În câmpul experienței mele se constituie imaginea, ca prezență a unei persoane care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca inacceptabile, negative și nereușite. Ca sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-o stare de dezolare, tristețe, inactivitate, mimică ștearsă, privire abătută, voce stinsă, verbalism tematic legat de acțiunea care a declanșat regretul. bă Un aspect interior, incomunicabil și, implicit, netransmisibil, care rămâne de neînțeles pentru ceilalți, Întrucât este o experiență sufletească strict personală și interioară a individului respectiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
romanului, inteligența intrapersonală - redactarea unei pagini de jurnal al personajului Elena, pentru inteligența muzicală - selectarea unui fragment muzical care să poată însoți scena primei întîlniri Ada-Lică-Maxențiu, pentru inteligența corporal-kinestezică - selectarea unor mișcări caracteristice pentru Rim și Lina și reprezentarea lor mimică ș.a.m.d. Folosirea corectă a acestor instrumente și metode poate fi răspunsul pentru rezultatele deosebite ale unor educatori. Deși pare și uneori este tratată ca fază finală a lecției sau actului instructiv-educativ, în general, evaluarea este momentul prin care
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
jocuri diverse care implică numere. Inițierea unor dialoguri dirijate pe marginea textelor cântecelor cunoscute dă un plus de motivare pentru activitatea elevilor, deoarece însăși împletirea textului cu melodia creează bună dispoziție, antren, mai ales când interpretarea este însoțită de gestică, mimică, dans, desen, acompaniere cu jucării muzicale, pseudoinstrumente sau chiar instrumente muzicale. Copiilor le place să cânte, iar noi nu trebuie să neglijăm a fructifica în același timp cu interpretarea vocală și analiza din punct de vedere instructiv - educativ a textului
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
în aprecierea și notarea elevilor; formarea capacității elevilor de a-și autoevalua cunoștințele, conceptele, înțelegerile, valorile dobândite prin învățare; formularea temelor de rezolvat, întrebărilor și aprecierea răspunsurilor. “*” Personalitatea studentului: punctualitate și conștiinciozitate în activitatea didactică; tact pedagogic; atitudinea, tonul, ținuta, mimica, mișcarea; stilul de muncă, capacitatea de a alege un conținut adecvat și de a-l valorifica; reacționează corect asupra atitudinii elevilor; accentuează cum se cuvine principalul de secundar; vorbire clară, naturală, precisă, coerentă; învață pe elevi cum să învețe. 3
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
realizează prin intermediul simbolurilor verbale, care permit elaborarea și transmiterea explicită a unor conținuturi complexe. În cazul comunicării verbale, informația este codificată și transmisă prin intermediul elementelor prozodiei: accent, intonație, ritmul și debitul vorbirii etc. Comunicarea nonverbală se realizează prin intermediul gesturilor, a mimicii, pantomimicii sau a altor comportamente, care mijlocesc transmiterea complexă a unor atitudini ale emițătorului față de contextul interacțiunii (plăcut-neplăcut, confortabil-stresant), față de subiectul abordat la nivel verbal (interesant-plictisitor, acord-dezacord), față de propria-i persoană (stimă de sine mai ridicată sau mai scăzută) și
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
dar și celelalte laturi ale personalității. Cel care memorează și reproduce mai mult primește nota cea mai mare, fără a fi pus în situații noi, în care să aplice cunoștințele teoretice, să aibă o atitudine critică și creativă. Gesturile profesorului, mimica sa, adecvate conținutului lecției predate, menite să sublinieze aspecte mai importante, au rolul de a înlesni predarea cunoștințelor. Pentru a crea o atmosferă destinsă, favorabilă învățării, profesorul trebuie săși perfecționeze continuu atât propria conduită, cât și pregătirea psiho-pedagogică și metodică
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
situație. Totuși, se apreciază că, în majoritatea cazurilor, subiectul trebuie să stea drept: nici prea rigid, pentru că aceasta exprimă o stare de încordare, nici prea relaxat, pentru că ceilalți ar putea interpreta o astfel de poziție ca fiind lipsită de respect. Mimica: pentru ca mesajul să aibă caracter asertiv, mimica trebuie să fie adecvată și congruentă cu conținutul mesajului. Astfel, de exemplu, dacă cineva zâmbește atunci cînd afirmă că ceva îl supără, oferă interlocutorului o informație ambiguă, care alterează sensul comunicării. Momentul administrării
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
cazurilor, subiectul trebuie să stea drept: nici prea rigid, pentru că aceasta exprimă o stare de încordare, nici prea relaxat, pentru că ceilalți ar putea interpreta o astfel de poziție ca fiind lipsită de respect. Mimica: pentru ca mesajul să aibă caracter asertiv, mimica trebuie să fie adecvată și congruentă cu conținutul mesajului. Astfel, de exemplu, dacă cineva zâmbește atunci cînd afirmă că ceva îl supără, oferă interlocutorului o informație ambiguă, care alterează sensul comunicării. Momentul administrării mesajului: cel mai eficient mesaj asertiv își
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
prezentarea materialelor. În ceea ce privește profesorul, alături de alte trăsături obligatorii, atenția este concentrată asupra comportamentului din două planuri: adică, comportamentul verbal trebuie să fie pe deplin în armonie cu comportamentul non verbal inconștient. Această conduită este exprimată prin fenomene paralingvistice precum gesturile, mimica, postura, privirea, care sunt foarte importante în comunicare. Totuși, simpla imitare a conduitei non verbale de către profesori nu are același efect; trăsătura obligatorie este sinceritatea, în același fel cum artistul este sincer în opera sa Un alt aspect al acestui
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
socială. 2. Deteriorări calitative în comunicare, manifestate prin cel puțin unul din următoarele aspecte: a. întârzierea sau lipsa totală a dezvoltării limbajului vorbit (neînsoțit de o încercare de a compensa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gestica sau mimica); b. la indivizii cu limbaj adecvat, deteriorarea semnificativă în capacitatea de a iniția sau susține o conversație cu alții; c. uz repetitiv și stereotipic de limbaj sau slaba dezvoltare a acestuia; d. lipsa unui joc spontan și variat ori a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
cuvinte ostile față de orice persoană sau obiect care reprezintă un obstacol În obținerea unei satisfacții imediate”. Agresivitatea poate fi manifestă (amenințări și insulte, distrugere a unor obiecte, lovire, etc.) sau ascunsă, mai mult sau mai puțin reprimată (exprimată prin privire, mimică, aluzii etc.). Poate fi dirijată Împotriva altei persoane (heteroagresivitate) sau Împotriva propriei persoane (autoagresivitate). Știința care studiază mecanismele agresiunii - agresologia, fondată de H. Laborit și denumită ca atare de Mosinger, este definită ca „Ramură a fiziopatologiei care studiază mecanismele agresiunilor
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
și comunicarea. Lipsind comunicarea, lipsește educația eficientă, pentru că cea mai importantă funcție a comunicării este cea educativă. O altă funcție a comunicării este cea de suport. Si iubirea se exprimă tot prin comunicare, sub diferite forme: verbală sau nonverbală (gesturi, mimică, pantomimică). Cuvintele sau comportamentul tutorelui, respectiv copilului, pot comunica: respect, încredere și iubire . Ori dacă această comunicare este negativă, în forma căutării defectelor, a punerii celuilalt în defensivă, a sarcasmului, al dublului mesaj , apar resentimentele crește rezistența și rebeliunea copilului
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
atletic sau displastic) din care se poate deduce „predispoziția” persoanei respective către o anumită stare morbidă corespunzătoare psiho-tipului acestuia (introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un monoideism trist, bradpsihic; - expansivitate, dispoziție euforică, polipragmazie, râs, tendință la exprimare prin calambururi, fugă de idei, gândire prin asonanță, moria; - închidere în sine, răceală afectivă, indiferentism, inafectivitate. g) Evaluarea formelor de expresie (verbală, mimică, scris, desen) și a comunicării bolnavilor privesc o serie de aspecte, dintre care cel mai important este limbajul verbal. Referitor la limbaj, remarcăm în cursul observației clinico-psihiatrice următoarele: - vorbire rapidă sau lentă, ezitantă, baraje verbale, voce șoptită sau de intensitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]