503 matches
-
geofizician 211424 hidrolog 211425 pedolog 211426 cercetător în geologie 211427 asistent de cercetare în geologie 211428 cercetător în geologie tehnică 211429 asistent de cercetare în geologie tehnică 211430 cercetător în geofizică 211431 asistent de cercetare în geofizică 211432 cercetător în mineralogia tehnică și experimentală 211433 asistent de cercetare în mineralogia tehnică și experimentală 211434 cercetător în geochimie 211435 asistent de cercetare în geochimie 211436 cercetător în geologie petrolieră 211437 asistent de cercetare în geologie petrolieră 211438 cercetător în geodezie 211439 inginer
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
211427 asistent de cercetare în geologie 211428 cercetător în geologie tehnică 211429 asistent de cercetare în geologie tehnică 211430 cercetător în geofizică 211431 asistent de cercetare în geofizică 211432 cercetător în mineralogia tehnică și experimentală 211433 asistent de cercetare în mineralogia tehnică și experimentală 211434 cercetător în geochimie 211435 asistent de cercetare în geochimie 211436 cercetător în geologie petrolieră 211437 asistent de cercetare în geologie petrolieră 211438 cercetător în geodezie 211439 inginer de cercetare în geodezie 211440 asistent de cercetare în
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
poștale, plicuri prima zi, serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs, care se încadrează la codul NC 9704 00 00; 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic, care se încadrează la codul NC 9705 00 00; c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273021_a_274350]
-
poștale, plicuri prima zi, serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs, care se încadrează la codul NC 9704 00 00; 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic, care se încadrează la codul NC 9705 00 00; c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270288_a_271617]
-
poștale, plicuri prima zi, serii poștale complete și similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs, care se încadrează la codul NC 9704 00 00; 2. colecții și piese de colecție de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic, care se încadrează la codul NC 9705 00 00; c) antichitățile sunt obiectele, altele decât operele de artă și obiectele de colecție, cu o vechime mai mare de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar și ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural. Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
acestuia, Maria Georgeta Constantinescu, a decedat la Spitalul Elias la data de 25 noiembrie 2011. A parcurs toate treptele carierei universitare ca asistent, lector și conferențiar la Facultatea de Geologie (1966 - 1990). Din 1991 și în prezent este profesor de Mineralogie la Universitatea București. Visiting professor la Universitatea Duke, SUA (1991 - 1992). A fost ales prorector (1990 - 1992) și rector (1992-1996) al Universității București; președinte al Consiliului Național al Rectorilor din România (1992-1996); membru al Comitetului permanent al Asociației Universităților Europene
Emil Constantinescu () [Corola-website/Science/296802_a_298131]
-
plină cu mercur într-un mormânt din Kurna, Egipt, datând din anii 1600-1700 î.Hr. Cea mai timpurie descriere a amalgamării aurului a fost făcută de către Abu Rayhan al-Biruni, cercetător persan al secolului al XI-lea, autor al unor texte alocate mineralogiei, pietrelor prețioase și metalelor. Conform acestuia, aurul era procesat din minereu prin zdrobire, apoi minereul era spălat și se adăuga mercurul. Aurul era de asemenea recuperat din Sindh, depozitând mercur în mici adâncituri săpate în albia râului. Sedimentele aurifere erau
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Naturii oferă vizitatorilor expozițiile permanente "Flora și fauna Banatului" (ultimul tronson documentar de micro și macrodiorame ale muzeotehnicii românești), "Evoluția omului" (reconstituire revizuită în 1997 după modelul inițil din 1972), "Evoluția viețuitoarelor" (idem, sub formă de microdiorame, unicate naționale) și "Mineralogie" (comlpetare și repunere selectivă în 1998 a materialului din expoziția realizată în anul 1972). Refacerea circuitului de vizitare pe etajul II este un deziderat major în preocupările colectivului Secției. Secția de Științele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
complexitatea structural-genetică a zăcământului dar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit (nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. Interesul stârnit de zăcământul Săcărâmb este ilustrat de faptul ca el a constituit terenul
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
zi și noapte. Variațiile termice provoacă fisuri în stratul superficial al rocii; materialele se desprind și se acumulează la baza pantelor sub formă de blocuri de grohotiș; pe suprafețe plane se formează acumulări eluviale. În rocile eterogene, ca textură și mineralogie, dezagregarea este de tip granular; aici se formează mici excavațiuni denumite alveole și în anumite condiții "taffoni" (niște excavații semisferice ale căror diametre ating uneori câțiva metri). Variațiile de umiditate acționează asupra rocilor atât pe cale chimică, prin dizolvarea și precipitarea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
peste 3,8 milioane de volume și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual. Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal. Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști în domeniu. Începând cu anul 2002, Colecția didactică
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
și deservește cei aproximativ 400.000 de cititori care trec pragul bibliotecii anual. Biblioteca deține și un caracter muzeal, datorită profilului său enciclopedic, cultural și științific, precum și datorită dreptului de depozit legal. Muzeul de Mineralogie care funcționează în cadrul Catedrei de Mineralogie a Facultății de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai a fost conceput inițial ca loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști în domeniu. Începând cu anul 2002, Colecția didactică de minerale și roci și-a
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
peste 1.700 de scrisori . În mai 1778 în timpul unei călătorii de oficiu la Ilmenau cu Ducele Carl-August spre Berlin, Goethe descoperă prezența unei mine vechi de argint și speră ca comorile acesteia să rezolve dificultățile financiare. Astfel geologia și mineralogia au devenit ocupații placute ale lui. În anii 1780, Goethe a început să se ocupe de biologie, anatomie și modul de formare a florei și faunei. Goethe locuiește șase ani în casa de vară în parcul de lîngă Ilm, pe
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale. În această perioadă scrie "Geschichte meines botanischen Studiums" („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările "Zur Naturwissenschaft überhaupt" („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie. Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării "Italienische Reise" („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
medicamentelor, a format o formă hibrida de alchimie și știință, numită și "chemiatrie" sau "iatrochimie". Răspândirea chimiei că și știința a fost influențată de asemenea de apariția tipografiei în 1454, prin aportul lui Johannes Gutenberg. Diverse cărți cu subiecte precum mineralogia, minereuri și prepararea de substanțe au fost adevărate stimulente pentru avansarea acestui domeniu datorită caracterului practic și disponibilității materialelor de studiu. De asemenea, influențe ale filozofilor cum ar fi Șir Francis Bacon sau René Descartes, care voiau o anumita rigoare
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
specialitatea mineralogie-petrografie a Universității din București. În 1974 și-a susținut teza Masivul granitoid Ogradena - studiu petrografic și geochimic, devenind doctor in geologie. A fost preparator (1967-1969), asistent (1969-1977), lector (1977-1990), conferențiar (1990-1993) și profesor (din 1993) la Catedra de Mineralogie a Universității din București; în perioadele 1992-1996 și 2004-2005 a fost șeful acestei catedre. Ca îndrumător de doctorat (din 1993) și director al Școlii doctorale de geologie (2005-2008) a contribuit la ridicarea performanțelor științifice a unui număr mare de foști
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
ridicarea performanțelor științifice a unui număr mare de foști studenți. A făcut stagii de specializare, documentare și aplicații geologice în Franța, Grecia, Italia, Elveția, SUA, Canada, Australia, Chile, China și Japonia. Activitatea sa științifică acoperă un spectru larg de probleme: mineralogia feldspaților, granitoidele de la Ogradena (Banat), masivul alcalin de la Ditrău (Carpații Orientali) și din domeniul sedimentologiei, petrografiei rocilor sedimentare, analizei secvențiale și modelelor de facies; cercetări aplicate in domeniul resurselor minerale și hidrocarburilor în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
valorificare”" (2013 - Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei). Director de proiecte și grant-uri interne și internaționale lansate de Ministerul Educației și Cercetării (1991-2008), Membru al Societății Geologice a României și președinte al ei (2000-2006), al Societății de Mineralogie și Petrografie a Mediului „Ludovic Mrazec” (1990-1994), al International Association of Sedimentologists, al Asociației americane a geologilor din petrol (AAPG). De asemenea, membru al Consiliul Național al Geologilor din România și reprezentant al României în Comisia Uniunii Internaționale a Științelor
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Grigore", "Gregoriu", n. 10 februarie 1836, Eliza Stoenești, Ialomița - d. 20 februarie 1911, București) a fost un geolog și paleontolog român, explorator, membru titular (1876) al Societății Academice Române. Împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul școlii române de științele pământului (geologie, mineralogie, paleontologie). A fost primul profesor în acest domeniu al Universității din București, a condus lucrările pentru elaborarea primei hărți geologice a României și este descoperitorul unor rămășițe fosile de importanță deosebită. A absolvit Liceul Sf. Sava din București și a
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865). În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie", în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul 1894 și în anul 1905 o catedră de paleontologie, condusă de Sabba Ștefănescu. Catedra de geologie a revenit în 1910, lui Sava Athanasiu. Grigoriu Ștefănescu a organizat și condus "Biroul Geologic", înființat în 1882
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
Rumanien)", devenind doctor în filozofie (specialitatea geologie). Un an mai târziu, la Grenoble se specializează în paleontologia amoniților eocretacici, sub conducerea lui W. Kilian, o somitate în domeniu în acea vreme. În perioada 1899-1900,funcționează ca preparator la Catedra de Mineralogie,condusă de V.C.Butureanu,iar la 28 noiembrie 1900 este numit profesor suplinitor la Catedra de Geologie-Paleontologie a Facultății de Științe din Iași.La 15 ianuarie 1902,este definitivat,prin concurs,ca profesor-agregat la aceeași catedră ,pentru ca,la 15 martie
Ion Th. Simionescu () [Corola-website/Science/307154_a_308483]
-
predat disciplinele biologice în învățământul secundar la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, Institutele Unite și Liceul „Humpel”. A publicat numeroase manuale de științe ale naturii pentru învățământul secundar precum: "Elemente de geologie" (1883), "Noțiuni de botanică" (1887), "Noțiuni de mineralogie" (1887), "Introducere în științele naturale" (1887), "Zoologie, anatomie și fiziologie animală" (1903).
Leon C. Cosmovici () [Corola-website/Science/307211_a_308540]