745 matches
-
și evrei, polonezi și țigani. Au fost și destule căsătorii mixte care au fost de durată. Dentist Iuni și Clara Lerner - evrei; familiile Hofbauer, Proser, Stadtler, Roth - nemți; familia Grutza sau Wladkovschi - polonezi; sunt doar câteva exemple de familii de minoritari. Dar discriminări nu s-au făcut niciodată. Fiecare își știa locul și rostul lui în comunitate și se trăia în armonie. Toți erau harnici și, indiferent dacă erau săraci sau bogați, se respectau și se prețuiau; și, ce e mai
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
mediului • plata impozitelor și taxelor etc. 7 COMUNITATE • locuri de muncă • dezvoltarea pieței locale • mediu ambiant sănătos • sponsorizări etc. Figura 1.2. Interacțiunea mediului intern și extern asupra companiei și factorii de interese Angajați Creditori Comunitate Furnizori Clienți Acționarii (majoritari /minoritari) Consiliul de administrație Managementul companiei Guvern Guvernanța corporativă 24 1.3. Caracteristicile guvernanței Guvernanța corporativă funcționează pe baza unor principii 19 , considerate ca stâlpi ai bunei guvernări de Raportul Cadbury, și anume: integritatea, transparența și răspunderea. Integritatea este un concept-cheie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pentru care facem pledoarie. Discursul, ca și comportamentele adiacente ce vizează coexistența, necesitatea contactelor culturale, evidența apartenențelor minoritare s-au Întețit și la noi și este de așteptat o extindere, o rafinare a acestora. Din anumite perspective, cu toții suntem niște minoritari. Ca români, devenim minoritari În anumite regiuni ale țării sau În alte țări, unii dintre noi avem o serie de deficiențe genetice sau dobândite, ținem de un cult religios sau altul și ne-nchinăm la divinități pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Discursul, ca și comportamentele adiacente ce vizează coexistența, necesitatea contactelor culturale, evidența apartenențelor minoritare s-au Întețit și la noi și este de așteptat o extindere, o rafinare a acestora. Din anumite perspective, cu toții suntem niște minoritari. Ca români, devenim minoritari În anumite regiuni ale țării sau În alte țări, unii dintre noi avem o serie de deficiențe genetice sau dobândite, ținem de un cult religios sau altul și ne-nchinăm la divinități pe care le-am moștenit, alții dispun de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dată de o evidentă și necesară diversitate. „Toți diferiți, toți egali!”, iată o lozincă, avansată nu demult de Consiliul Europei, pe care o adoptăm, aproape firesc, fără chiar să ne bată cineva la cap. Apar Însă și situații În care minoritarii Își clamează deschis existența sau Își cer anumite drepturi. Așa s-a Întâmplat cu unele minorități etnice (vezi cazul rromilor), desconsiderate pe nedrept Într-o anumită conjunctură istorică. S-a venit atunci cu o balanță corectivă - vezi principiul discriminării pozitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fi recunoscute și aprobate și de către alții. Faptul de a le arăta ostentativ În public, cu pretenții subînțelese de „afirmare”, eventual de a le resemnifica și transgresa În ceva pozitiv, nu poate fi trecut cu vederea. Desigur, e de datoria minoritarilor de a-și construi ocazii de afișare a ceea ce sunt. Dar e mare distanța dintre, de pildă, frumoasele festivaluri sau ospitalierele serbări câmpenești ale rromilor și circul organizat uneori de activiștii gay, prin marșuri sau alte manifestări. Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
este didactician și nu cunoaște fenomenologia internă a educației... Abuzul constă În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei majorități (credincioase sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un mediu ce „Înviază” În momentul În care cineva o ia În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
riscul nașterii unui tăvălug al excluderii simbolurilor (și nu numai a lor) din spațiul public, comun. Dacă e să mergem pe această logică a excluderii și pe considerentul că un Însemn nu este Împărtășit de absolut toată lumea, mereu vom găsi minoritari În clasă sau În școală (din punctul de vedere al gusturilor, al posibilităților de Învățare, al intereselor etc.). La rigoare, ar trebui să excludem nu știu ce teoremă de la matematică, numai pentru că ea nu place sau nu face bine unui elev sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
istorie, și la religie... Nu toate valorile oferite de școală Îi satisfac pe toți sau sunt acceptate În aceeași măsură. Trăim Însă Într-o epocă a incluziunii. Școala Îi adună sub cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Îi adună sub cupola ei și pe cei majoritari, și pe cei minoritari (din punct de vedere psihomotor, intelectual ori spiritual). Interesant e faptul că majoritarii sunt Îngăduitori și respectuoși față de cei puțini; de ce nu adoptă același comportament și cei minoritari? 9.11. Culturalizarea religioasă - o coordonată a Învățământului românesc (interviu acordat lui Nicolae Hulpoi) Care sunt direcțiile pedagogiei românești contemporane? Pedagogia românească s-a remodelat În concordanță cu sfidările actuale, atât românești, cât și internaționale; chiar discursul propriu-zis s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de orientare creștină, care consideră practicile spirituale ca fiind foarte importante. Sunt mai puțin interesate de alte religii și utilizează Internetul pentru a oferi sfaturi spirituale, a planifica activități religioase sau a cere celorlalți să se roage pentru anumite probleme. * Minoritarii, cei care aparțin unei minorități religioase în societatea în care trăiesc și care s-au simțit discriminați din cauza credințelor lor religioase. Aceștia utilizează Internetul în special pentru a căuta persoane care le împărtășesc orientarea religioasă. Categoriile identificate de Larsen nu
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și interne ale crizei actuale”, „Pericolul bolșevic”, „Naționalismul”, „Sisteme de guvernare” pe teme religioase: „Duminica Floriilor, „Învierea” - culturale: „Șezători, conferințe, concerte; „Cronică sportivă”, „Școala
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
confuz și plural"11, că au fost opinii divergente și că nu toți viitorii locuitori ai României unite au privit evenimentele cu aceeași satisfacție. Cei care s-au opus unirii neregăsindu-se, finalmente, în tabăra câștigătorilor, au păstrat statutul de minoritari și în privința felului în care le este administrată memoria publică: sunt marginalizați sau chiar excluși din manualele sau din lucrările de istorie 12. Semnificația dată acestui eveniment a oscilat și ea destul de mult: s-a vorbit despre unirea Ardealului cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
capitole, dominate de un discurs aproape exclusiv politico-instituțional, la care s-au adăugat, concesiv abia în ultimul an de studiu! informații despre viața cotidiană, despre evoluția social-economică sau culturală. În toate manualele, istoria rămânea o poveste a statului, indiferentă la minoritari, la periferii, la detaliile foarte omenești sau, dimpotrivă, la "durata lungă". Ideea de manual alternativ s-a tradus, în acest caz, la existența pasivă a mai multor volume cu aceeași țintă, aceleași resurse și, categoric, același mesaj. În ciuda presiunii examenului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cuvântarea sa din Senat, la 5 martie 1932 (citat în Ioan Lupaș, Istoria unui manual de istorie, Editura Socec, București, 1932, p. 16). 258 Reținerea noilor cetățeni față de istoria "patriei" lor transpare chiar și în manualele aprobate oficial, pentru uzul "minoritarilor". De pildă, manualul amintit, al lui Francisc Lörinczi, conține multe neglijențe, omisiuni și inadvertențe. Deși începea, conform programei, cu lecția despre "Pământul românesc și strămoșii", încheindu-se cu afirmații de genul "Carol II e un rege deștept și înțelept. El
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Tisei și intrarea trupelor române pe teritoriul ungar, situația locuitorilor din vestul țării a cunoscut o sensibilă îmbunătățire. Instaurarea administrației române, atât civile cât și militare, a introdus sentimentul de siguranță publică și, mai ales, privată. Primele grupuri etnice de minoritari din Transilvania care și-au declarat adeziunea față de Unirea regiunii cu România au fost sașii (8 ianuarie 1919) și șvabii (10 august 1919), în cadrul unor manifestări desfășurate la Mediaș, respectiv Timișoara. Cea mai reprezentativă populație neromână, din punct de vedere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mihail Moruzov, un veteran al bătăliilor informative/contrainformative purtate în perioada premergătoare și în timpul primului război mondial. Prin calități native și abilități practice, Moruzov s-a remarcat în cadrul Brigăzii de Siguranță Tulcea, mai ales în documentarea unor acțiuni subversive ale minoritarilor bulgari. În Războiul de Întregire, agentul de siguranță a profitat de colaborarea dintre D.P.S.G. și Secția Informații a Marelui Cartier General, activând cu succes în zona sa natală, pe care o cunoștea cel mai bine, Delta Dunării. Rezultatele obținute l-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost dovediți că acționau atât în calitate de curieri, aducând materiale de propagandă din Ungaria, dar și subversiv, prin producerea unor ciocniri de trenuri, deteriorarea locomotivelor, a vagoanelor și a altor instalații de infrastructură. Faptele însă au fost denaturate, chiar dacă cei mai mulți minoritari au părăsit România din proprie voință sau la cererea Budapestei, însă minciuna a prins și S.U.A. le-au permis intrarea în bloc, punându-le la dispoziție gratuit terenuri agricole și fonduri pentru a începe o viață nouă. La începutul anului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de măsuri anticomuniste în 13 puncte, printre care s-au numărat: „3. Intervenție la Ministerul Muncii pentru a da dispoziții inspectorilor de muncă să colaboreze cu inspectorii și șefii de poliții în chestiile muncitorești. 5. A se aviza la măsuri contra minoritarilor din administrațiile statului. Completarea dosarului cu suspecți la Poștă, CFR și alte instituții. 10. Reorganizarea serviciului de informații din Capitală și întreaga țară. Prezentarea unui raport complet asupra mijloacelor ce sunt necesare spre a fi pus în aplicare pe teren
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
33 din 2 septembrie 1930 au fost difuzate Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au instituit inspecții obligatorii în întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de acte false etc.) sau cu idei subversive, în mod special atentate sau comploturi. Inspecțiile trebuiau conduse de comandantul legiunii de jandarmi, locțiitorul acestuia sau șeful secției de jandarmi pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comuniști (Petru Fogorossy, Ludovic Samberder și Arcadie Schmidl), doi cu sentimente ostile țării (Pavel Matefi și Carol Donath) și un șovinist (Ștefan Filip). În cadrul Legiunii de Jandarmi Argeș se aflau în supravegherea organelor contrainformative un număr de șapte militari, toți minoritari: Vasile C. Nenciu (bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a centralizat datele de la unitățile din subordine și a alcătuit un material cu numărul suspecților, originea lor și activitățile pentru care erau supravegheați. În total, organele contrainformative au avut în observare un număr de 32 de militari proveniți din rândul minoritarilor, dintre care 19 unguri, șase ruși, patru români și câte un bulgar, evreu și sas. Aceștia erau vinovați, în cea mai mare parte, de apartenență la comunism dar, în cadrul acesta, existau câteva nuanțe: „bănuit că are idei comuniste”, curier în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor știri subversive au creat în România „ură, dezgust și dispreț” în rândurile minoritarilor față de autorități, iar în afara țării am fost prezentați drept un popor „incult și sălbatic”, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia. Materialele provenite de la corespondenții de presă din spațiu trebuiau să fie exclusiv „de natură detrimentală” politicii interne și externe a statelor succesorale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi drumuri. Cercetările efectuate pe teren au identificat pe corespondenții agenției „Duna Posta” și o parte din persoanele care lucrau în favoarea acestora, astfel încât aceștia se aflau într-o strictă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]