62,686 matches
-
zdrențăros și ploios, noiembrie cu frunze galbene și dromaderi în vitrine - trebuie să-ți pui mănușile, e deja iarnă, mi-ai spus, degetele ți-au înghețat, tremuri de frig sau de frică mai ții minte diminețile, închisorile, zorile, mai ții minte scrisorile, luminile, reflectoarele, departe, foarte departe, pădurile în care se ascund ciupercile otrăvitoare, cu pălăriile lor elegante, seducătoare cu roșu, cu alb, cu oranj" (28 noiembrie). Am trimis pînă acum la numele mai multor scriitori. Nu am vrut să sugerez
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
a textului. Unul dintre cele mai lungi poeme "meditează" la fărămițarea sintactică, iar altul înfățișează coagularea tipic postmodernă a poemului, cu iluzia că ne explică semnificația culorii oranj: "am stat acolo toată dimineața și am așteptat să îmi vină în minte un vers, primul vers, cînd a venit era într-un taxi oranj n-am avut cu ce-l nota și toată dimineața următoare am călătorit cu trenul spre sud mi-au rămas în minte acordurile pianului dezacordat, șuieratul locomotivei și
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
am așteptat să îmi vină în minte un vers, primul vers, cînd a venit era într-un taxi oranj n-am avut cu ce-l nota și toată dimineața următoare am călătorit cu trenul spre sud mi-au rămas în minte acordurile pianului dezacordat, șuieratul locomotivei și nu mai știu ce miorlăit de renete (renete e cel mai melodios dintre toți motanii melodioși)..." (10 noiembrie). Un debut interesant și promițător - rețineți numele autoarei, ca poetă. Catrinel Popa - Caietul oranj, Jurnal de
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
văzut în asta un îndemn dezinteresat, ci o intrigă pentru stricarea imaginii României, înainte de strigarea catalogului de la Praga. Așa că s-a gîndit cineva să facă o strategie pentru contracararea încercărilor de stricare a acestei imagini. Ideea e vădit opera unor minți securistice care nu înțeleg nici cu ce se mănîncă democrația, nici cum e cu libertatea presei. Strategia asta putea fi făcută mai cu folos pentru a-l pondera pe dl Pașcu sau pentru a mai tăia din elanurile recursurilor în
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
mari". Își poate închipui cineva că dictatorul ar fi fost cel care ar fi dispus să i se scrie referirile pronominale cu majuscule?? Lumea refuză să creadă sau se preface că lingușirea a fost normală (!?). Și iarăși îmi vine în minte Patapievici în Etica indignării: "Or, ideea că totul merge și nimic nu este cu adevărat grav, cel puțin în lumea în care am fost născuți, este o consecință a pierderii puterii de a discerne între bine și rău și adevăr
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
strădui eu să demonstrez în continuare - ține în fond de specificul criticii literare; cu asta s-a ocupat ea dintotdeauna - dar, după letargia ultimilor doisprezece ani, e important să redescoperim dramatismul (și expresivitatea, frumusețea) operațiilor exegetice. O necesară gimnastică a minții. În ceea ce mă privește, sunt interesată de hibrizii metodologici între pragmatică și hermeneutică și pe această ambiguitate încerc să îmi construiesc conceptele critice. Pentru perioada postbelică, eclectismul mi se pare a fi cerut chiar de obiect, construit el însuși pe
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Cităm (apud Francisc Ion Dworschak): „Găzdaru, ca și ceilalți români din Argentina, a rămas ce fusese: un naționalist intransigent, și Îl admir pentru asta, dar și un sectarist, ca toți legionarii, și acest fel de sectarism, fanatic și strâmt la minte, a devenit pentru mine, de mult timp, insuportabil. Antisemitismul dnei Găzdaru mi-a părut de neconceput”. În aceeași ordine de idei, reținem două extrase dintr-o dezbatere a Grupului de Dialog Social, datată 19 februarie 2003, În care Moshel Idel
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă și fără moarte, pe care l-am schimbat totuși, din simț patriotic, cu un Luchian românesc get-beget. Firește, emisiunile de pe atunci erau în alb-negru. Dar ce minune! Țin minte, dintr-o epocă nu mult ulterioară, cum alb-negrul televiziunii punea în valoare scenografia superbă a lui Bocăneț. Mai știi, dragă Telefob, ce efecte scotea scenograful din liniatura alb-negru pe care i-o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
uitat? Dar Serata muzicală a lui Iosif Sava? Nu ne aduceau ele în casă bucurii de nedescris? Probabil că d-ta, Telefob, te uiți la talk-show-urile de azi ale lui Stelian Tănase, Ion Cristoiu, Marius Tucă și nu mai ții minte ce era pe vremuri o emisiune de acest tip în căpută pe mîinile unui Vornicu. Dacă nu mai știi, îți spun eu: talk-show-ul este ce făcea Vornicu, nu ce face Ion Cristoiu! Așa că nu mai judeca t.v. prin prisma
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
îi spune chiar mai puțin decît cuvîntul necunoscut. Așa că mai consulți cîteva dicționare străine ca să încropești o notă lexicală coerentă și care reprezintă o bucățică microscopică din manual. Dar nu ai voie să lași nimic la voia întîmplării. îți trebuie mintea limpede tot timpul, pentru că imaginezi și cîntărești cuvinte dintr-un dialog purtat cu cineva care nu e de față. Cineva care trebuie să înțeleagă și să guste, care n-are voie să se plictisească. în ce te privește, nu ai
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
abuziv (și iată-ne trecînd de la erori la abuzuri) inclus într-o paradigmă a substituției. Iată bizara argumentare a autoarei: (Paradigma cu pricina îl definește pe Ionesco) "prin înlocuirea fundamentală a inamicului dintîi - fascismul - cu acela care îi va ocupa mintea în anii '60, comunismul. Această atitudine își află desigur coerența în demna aversiune a academicianului față de logica totalitară. Dar putem de asemenea să presupunem că anticomunismul său pasional îi va fi facilitat cîteva operații, cum ar fi ocultarea trecutului legionar
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
și după ce autorul conceptului de post-tranziție a revenit la putere. Dovedind că nu are memoria scurtă, dar e și suficient de abil pentru a renunța la un concept care a stîrnit rîsul la vremea respectivă, premierul și-a pus în minte să lichideze tranziția, pentru a face loc, măcar în 2003, conceptului a cărui apariție a anticipat-o cu șapte ani mai devreme. Asta dacă tranziția va asculta de ordinul premierului, fiindcă altminteri nu prea sînt șanse. * Vizita fulger în România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
simți un disconfort. La început concret, fizic: scaunul devine, brusc, incomod, pe birou sînt prea multe sau, dimpotrivă, prea puține lucruri, creionul pentru notițe este prea ascuțit sau prea bont, canapeaua, nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul tău. Deși pare să priceapă imediat sensul cuvintelor și alcătuirea lor în frază, are de furcă, mult timp după închiderea cărții, cu nuanțele și paradoxurile născocite de Ionesco, cu întoarcerea lor, ca o mănușă, pe
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
deși sensul lor originar impune: Eufrosina cu tot cortegiul ei de derivate (Frosa, Frosinica, Frăsina etc., dar și masculinele Eufrosin, Frosin, Sin, Sinești) vine de la numele uneia dintre cele trei grații și se compune din gr. eu-, "bine" și phren, "minte, inteligență". După cum, există astăzi nume care sună modern, "citadin", deși nu se știe exact ce încărcătură poartă, cum este Răzvan. Descoperi, citind dicționarul lui Cristian Ionescu, înrudiri etimologice la care nu te-ai fi așteptat, de pildă între Marta, ("stăpînă
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
De aici facem afirmația pertinentă ce aparține numai poporului nostru și anume: Noi ne-am născut creștini", nu am fost ca alte popoare."; "în secolul al VII-lea Europa este călcată de barbarii care sunt toți de rasă galbenă"; "în mintea poporului s-au imprimat cuvinte latine ce n-au mai putut fi scoase din gândirea lor"...
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
ani în șir în pură literatură, iar din aceasta nu elementul estetic îi interesa în primul rînd, ci acela spiritual. Din Dostoievski, să zicem, îi interesau nu atît "mijloacele" cît ideile. Aceasta se întîmpla și datorită faptului că deschiseseră ochii minții într-o epocă dominată de Pârvan, Nae Ionescu, iar în plan european de Papini, Mauras, Barrès... Nu lipseau apoi, din același context, un Șestov sau un Berdiaev". Ce se întîmplă cu tinerii de azi? Aceștia, socotește Dan Ciachir, au depășit
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
fantast pînă la absurd. Timpul își spune însă cuvîntul, patina se simte, recondiționarea e evidentă și avangardismul devine de fapt un nou manierism. Sursele livrești abundente și ele nu se limitează la avangarda istorică și Iulian Tănase scrie avîndu-i în minte pe Cortazar, pe Paulo Coelho, pe Flaubert, Boris Vian, Ortega y Gasset, Nabokov sau Thomas Pynchon. Aceștia citați și încă alții fac parte din așa-zisul Catalog al iubita fizicienilor profesioniști, premiați de membrii Senatului Institutului de Iubitafizică din București
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
1710) nu reușesc să-și apropie mulțumitor un asemenea deziderat. E necesar prin urmare ca fiecare cititor să-și întocmească o listă esențială a acestor scrieri, spre a putea înțelege într-o manieră complementară evoluția uneia dintre cele mai strălucite minți ale epocii moderne. Dintr-o atare listă nu poate lipsi corespondența purtată cu unele dintre personalitățile timpului. Utilă și oportună pentru decantarea unor poziții teoretice, ea a fost foarte puțin tradusă până acum în limba română. Este cazul epistolelor schimbate
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
clemență a Justiției, care n-a contrariat Parchetul General, ocupat în ultima vreme cu recursuri în anulare, mai vine și Poliția care nu știe unde să-l găsească pe Tartagă. Nu cred că polițistul român e atît de lipsit de minte pe cît vrea să pară în acest caz. Un sectorist mai insistent afla într-o jumătate de oră unde se află mușteriul său, dacă avea chef și, mai ales, ordin să-i dea de urmă. Iar dacă n-ar fi
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]
-
că astfel de legi n-au existat până acum. După cum n-au existat legi care să oblige la prevenirea poluărilor mortale, a revărsărilor de ape, a incendiilor. La noi, e musai ca mai întâi să se producă dezastrul pentru ca înaltele minți politice să se gândească la prevenirea lui. Obișnuința improvizației, tehnica autohtonă a tragerii mâței de coadă, filozofia supraviețuirii de pe azi pe mâine, absența proiectelor naționale coerente ne-au adus unde suntem. Politicienii români sunt într-o continuă goană după imagine
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că tre: "tre să mergem la Vadul lui Vodă"; "tre să shtii să faci de toate"; "soacra nu tre să se bage". Cu intenția de a reproduce graiul și registrul colocvial (care în acest caz, daca nu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
văzusem. Eram la doi pași de Speteni. Treceam printr-o pădurice deasă, ale cărei rămurele te izbeau în trecere peste față dacă nu înaintai cu cotul în sus, cum făcea, masiv, Garabet. Era prin luna mai, de Sfântul Constantin. Țin minte că Mița mă pupase cu foc, făcându-mi urări. În sat ajungând, trăseserăm la neamurile ei. Garabet, care le adusese rahat și cafea într-o legăturică neagră de pulberea râșnită, mă prezentase tuturor zicând ca de obicei despre mine că
La gârlă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15247_a_16572]
-
o inocență angelică. De-abia se putea distinge un picior sau un sân, că dorința era ațâțată și confidențele se porneau. Totala separare a bărbaților de femei făcea mai arzătoare impulsurile noastre stângace. Chiar și acum, când îmi vin în minte primele mele emoții sexuale, mi se pare că simt miros de pânzeturi. La San Sebastian, când aveam treisprezece sau paisprezece ani, cabinele de baie ne ofereau un alt mijloc de informație. Cabinele erau despărțite de un perete, astfel încât era ușor
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Ion Manolescu - Aventurile unui roman - Despre o istorie adevărată sau inventată Deși inițialele J.R.R. rezonează în mintea cititorului cu abrevierile J.R. sau J.F.K., ele nu au de-a face nici cu odiseea petroliferă a familiei Ewing, nici cu destinul politic al fostului președinte Kennedy. Născut, din părinți englezi, la 3 ianuarie 1892 în Bloemfontein, Africa de Sud, J(ohn
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]